2ra-1318/15 — Repararea prejudiciului şi demolarea construcţiei

dosarul nr. 2ra-1318/15 Judecătoria Buiucani Judecător: Victor Boico Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nicolae Craiu, Ala Nogai și Lidia Bulgac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecători: Iurie Bejenaru, Ion Corolevschi Petru Moraru, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Gudumac Tatiana și avocatul Denis Gînga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gudumac Tatiana împotriva lui Macrinici Tudor, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chişinău privind repararea prejudiciului şi demolarea construcţiei neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, CONSTATĂ: La data de 07 aprilie 2006, Gudumac Vitalie în interesele Tatianei Gudumac a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Macrinici Tudor, intervenient accesoriu Primăria mun. Chişinău privind încasarea prejudiciului şi demolarea construcţiei neautorizate. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 03.08.2001, Primăria mun. Chişinău a eliberat certificat de urbanism nr. 2013 si autorizaţie de construcţie nr. 357/2 din 19.10.2001, beneficiarul Macrinici Tudor, pentru reconstrucţia garajului capital individual din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 9, mun.

Chişinău. Pîrîtul Macrinici Tudor a demolat garajul şi în locul acestuia a construit o casa de locuit. Menţionează reclamantul că, în procesul demolării garajului şi construcţiei casei de locuit a fost deteriorată casa sa, care ca rezultat a fost avariată. Ardezia de pe acoperiş a fost fărmată, iar datorită faptului că peretele casei construite de pîrît este alipit de peretele casei ce-i aparține, apa de pe acoperişul construcţiei neautorizate, se scurge pe ardezie pătrunzînd în odăile imobilului. Mai indică reclamantul că, certificatul de urbanism eliberat pîrîtului permite numai reconstrucţia garajului, însă proiectul prezentat de către ultimul prevede construcţia casei de locuit. Proiectul casei nu a fost verificat si avizat în modul stabilit de lege, lucrările de construcţii fiind efectuate cu abateri de la proiect şi normele în construcţii.

Indică reclamantul că demersurile sale în diferite instanţe referitor la încălcările comise de către pîrît, nu s-au soldat cu rezultat pozitiv. 1 În cadrul examinării pricinii reclamantul Gudumac Vitalie a depus cerere de majorare a cuantumului pretenţiilor, prin care a solicitat de a încasa din contul pîrîţilor şi Primăriei mun. Chişinău în mod solidar prejudiciul material cauzat în mărime de 137 399,85 lei cu obligarea pîrîţilor să demoleze construcţia efectuată cu încălcarea legislaţiei în vigoare. În motivarea pretenţiilor privind repararea prejudiciului material reclamantul a indicat, că eliberarea ilegală de către Primăria mun.

Chişinău a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pe numele pîrîtului Macrinici Tudor, se află în legătură directă de cauzalitate cu prejudiciul cauzat, or, eliberarea acestora în baza unui proiect ce nu dispunea de autorizaţie corespunzătoare a dus la deteriorarea imobilului, fapt constatat prin raportul de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, prin care s-a stabilit influienţa negativă a reconstrucţiei garajului din str. Bănulescu Bodoni, 9 B asupra imobilului vecin, care îi aparţine lui. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11 iulie 2012, acţiunea a fost admisă integral. S-a dispus încasarea de la Macrinici Tudor în beneficiul lui Gudumac Vitalie a prejudiciului material cauzat în mărime de 137 399 lei, cu obligarea pîrîtului să demoleze construcţia neautorizată - casa de locuit din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 9 , mun.

Chişinău. La 09.01.2013, Macrinici Tudor a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11.07.2012, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013, s-a admis apelul declarat de către Macrinici Tudor, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11 iulie 2012 în partea încasării de la Macrinici Tudor în beneficiul lui Gudumac Vitalie a prejudiciului material cauzat în mărime de 137 399,85 lei, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a pretenţiei date ca fiind neîntemeiată, în rest hotărîrea primei instanţe cu privire la demolarea construcţiei neautorizate s-a menţinut fără modificări.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16.04.2014, recursurile declarate de reprezentantul lui Macrinici Tudor, avocatul Gheorghe Susarenco şi reprezentantul Tatianei Gudumac, avocatul Gorcean Sorin au fost admise, decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013 fiind casată şi pricina a fost restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de Macrinici Tudor, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11.07.2012, fiind pronunțată o nouă hotărîre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Gudumac Vitalie în interesele lui Gudumac Tatiana privind încasarea prejudiciului și demolarea construcției neautorizate a fost respinsă.

S-a încasat de la Gudumac Vitalie în interesele Tatianei Gudumac în beneficiul lui Macrinici Tudor 3 093 lei pentru compensarea taxei de stat achitate în apel. La 20 februarie 2015, Gudumac Tatiana și avocatul Gînga Denis au declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2014, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11 iulie 2012. 2 În motivarea recursului, recurenta a invocate că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat legea și a apreciat arbitrar probele. Indică recurenta că neaplicarea legii de către instanță a servit drept temei de a concluziona eronat că nu a fost stabilită legătura de cauzalitate între reconstrucția garajului și deformarea apartamentului nr.14, or, necesitatea aplicării corect a normelor invocate reieșea din raportul de expertiză nr.124 din 20.01.2011, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare.

Astfel, indică că aceste concluzii, textul cărora este destul de explicit, dovedesc cert existența legăturii de cauzalitate, despre care instanța de apel suține că nu există, trecînd cu vederea concluziile nominalizate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Gudumac Tatiana și reprezentantul acesteia - avocatul Denis Gînga în termen, avînd în vedere că copia deciziei contestate a fost recepționată de către Gudumac Tatiana la 10 ianuarie 2015, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului ( f.d.153).

La 12 mai 2015, intimatul Macrinici Tudor a depus referință la recursul declarat, solicitînd respingerea acestuia. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Gudumac Tatiana și avocatul Gînga Denis a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, instanţa de recurs constată că, la 03.08.2001, Primăria mun. Chişinău a eliberat certificat de urbanism nr. 2013 şi autorizaţie de construcţie nr. 357/2 din 19.10.2001 lui Macrinici Tudor pentru reconstrucţia garajului capital individual din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 9, mun. Chişinău. Gudumac Tatiana sa adresat cu cere de chemare în judecată împotriva lui Macrinici Tudor, prin care a solicitat demolarea construcţiei, invocînd drept motiv că, în procesul demolării garajului şi construcţiei casei de locuit în locul acestuia, a fost deteriorată casa sa.

Totodată, a susţinut că certificatul de urbanism eliberat pîrîtului permite numai reconstrucţia garajului, însă proiectul prezentat de către ultimul prevede construcţia casei de locuit. 3 Ulterior, reclamanta a depus cerere de majorare a cuantumului pretenţiilor, prin care a solicitat de a încasa din contul Macrinici Tudor şi Primăriei mun. Chişinău în mod solidar prejudiciul material cauzat în mărime de 137 399,85 lei cu obligarea pîrîţilor să demoleze construcţia efectuată cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Drept temei a pretenţiilor a invocat că eliberarea ilegală de către Primăria mun.

Chişinău a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire pe numele pîrîtului Macrinici Tudor, se află în legătură directă de cauzalitate cu prejudiciul cauzat, or, eliberarea acestora în baza unui proiect ce nu dispunea de autorizaţie corespunzătoare a dus la deteriorarea imobilului, fapt constatat prin raportul de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, prin care s-a stabilit influienţa negativă a reconstrucţiei garajului din str. Bănulescu Bodoni, 9 B asupra imobilului vecin, care îi aparţine. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 11 iulie 2012, acţiunea a fost admisă integral. S-a dispus încasarea de la Macrinici Tudor în beneficiul lui Gudumac Vitalie a prejudiciului material cauzat în mărime de 137 399,85 lei, cu obligarea pîrîtului să demoleze construcţia neautorizată - casa de locuit din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 9, mun.

Chişinău. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de Macrinici Tudor, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11.07.2012, fiind pronunțată o nouă hotărîre, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Gudumac Tatiana privind încasarea prejudiciului și demolarea construcției neautorizate a fost respinsă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție susţine soluţia instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la următoarele. După cum rezultă din materialele pricinii, reclamanta solicită în mod solidar de la Macrinici Tudor şi Primăria mun. Chişinău repararea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea în urma ridicării şi influenţei negative a construcţiilor vecine a imobilului din str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 7, mun.

Chişinău în legătură cu eliberarea ilegală de către Primăria mun. Chişinău a certificatului de urbanism din 03.08.2001 si a autorizaţiei de constructie din 19.10.2001, care ulterior au fost anulate prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10.06.2009, cît şi demolarea imobilului din str. Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, 9B. Prin urmare, instanţa de recurs constată că reclamanta a înaintat două cerinţe: repararea prejudiciului cauzat prin construcţia ilegală (răspunderea delictuală) şi demolarea acestei construcţii. Astfel, obiectul litigiului dedus judecăţii în speţă pe primul capăt de cerere ţine de obligaţiile care se nasc din cauzarea de daune. Potrivit art. 1398 alin. (1) CC, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

În acest sens, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a constatat că circumstanţele pricinii nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii delictuale la caz. Or, lucrările de construcţie au fost executate de către Macrinici Tudor în perioada anilor 2003-2004, perioadă în care reclamanta se afla peste hotarele ţării şi nu folosea proprietatea sa. Probe ce ar confirma starea 4 apartamentului pînă la efectuarea lucrărilor de reconstrucţie şi după efectuarea acestora la materialele pricinii lipsesc. Colegiul consideră că acest aspect referitor la starea imobilului de pînă la lucrări şi după efectuarea lucrărilor, reprezintă o circumstanţă determinantă la soluţionarea cerinţei de reparare a prejudiciului cauzat prin lucrările menţionate.

Deci, conform raportului de expertiză nr. 003610 din 28.11.2007 elaborat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare, starea nesatisfacătoare a apartamentului nr. 14 din str. B. Bodoni, 7 este determinată de uzura tehnică a construcţiei, protecţia seismică insuficientă, deformarea construcţiei ca urmare a cutremurelor. În apartamentul examinat nu s-a efectuat reparaţie mai mult de 10 ani (f.d. 67-70, vol. I). În acelaşi timp, conform raportului de expertiză nr 124 din 20.01.2011, elaborat de acelaşi organ, în concluzia formulată al pct. 6 se indică că experţii nu au efectuat cercetarea stării tehnice a apartamentului reclamantei pînă la efectuarea lucrărilor de reconstrucţie a garajului, deaceea nu este posibil de determinat legătura de cauzalitate între reconstrucţie şi deformarea apartamentului reclamantei (f.d.

172, vol. I) Astfel, Colegiul constată cu certitudine că ambele rapoarte de expertiză duc la concluzia că lipseşte legătura de cauzalitate între prejudiciul pretins de reclamantă şi reconstrucţia garajului litigios. Or, deşi raportului de expertiză nr 124 din 20.01.2011 indică că lucrările s-au desfăşurat cu încălcarea documentaţiei de proiect, configuraţia imobilului în natură necorespunzînd acesteia, acest fapt nu poate fi plasat drept temei de încasare a prejudiciului pretins anume din lipsa legăturii cauzale constatate de către experţi. În contextul dat, Colegiul apreciază critic afirmaţia recurentei cum că instanţa de apel a interpretat în mod arbitral probele prezentate, în speţă a raportului de expertiză nr 124 din 20.01.2011, deoarece analiza acestuia denotă faptul că a fost corect supus aprecierii.

Prin urmare, instanţa de apel just a concluzionat că cheltuielile pretinse de reclamanta Gudumac Tatiana în sumă de 137 389 lei pentru întărirea construcţiei proprietate privată, nu pot fi puse pe seama pîrîtului Macrinici Tudor. În acest sens, Colegiul reţine şi faptul că la materialele dosarului nu este anexat nici un proiect elaborat în conformitate cu legislaţia în domeniul construcţiei care să demonstreze care este costul lucrărilor de lichidare a consecinţelor influenţei negative a reconstruirii garajului asupra stării tehnice a apartamentului nr. 14, concluzie care se regăseşte şi în decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16.04.2014. La acest capitol, instanţa de recurs ţine să menţioneze că, contrar afirmaţiei recurentului, chiar dacă decizia instanţei de recurs este de a trimite cauza la rejudecare, concluziile cuprinse în ea au o importanţă determinantă la justa soluţionare a litigiului.

În ceea ce priveşte cerinţa reclamantei privind demolarea imobilului din str. Bănulescu-Bodoni, 9B, Colegiul susţine concluzia instanţei de apel vis-a-vis de netemeinicia ei. Potrivit materialelor cauzei, garajul amplasat în mun. Chişinău, str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 9, a cărui proprietar este Macrinici Tudor a suportat lucrări de reconstruire în baza Proiectului de reconstrucţie a garajului din str. Bănulescu Bodoni, 9, care la rîndul său a fost elaborat în conformitate cu Certificatul de 5 urbanism pentru proiectare nr.2013 din 03.08. 2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001. Totodată, după cum s-a menţionat şi mai sus, potrivit raportului de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, s-a constatat că volumul şi caracterul lucrărilor executate la reconstrucţia garajului nu corespunde documentaţiei de proiect.

În acelaşi timp, materiale cauzei nu reflectă gradul de necorespundere a construcţiei existente în natură cu documentaţia de proiect. Astfel, volumul lucrărilor executate în corespundere cu Proiectul de reconstruire a garajului din str. Mitropolit Bănulescu Bodoni 9, Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 2013 din 2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001, reprezintă lucrări ce au la bază documentaţia corespunzătoare şi nu poate fi supusă demolării. Mai mult ca atît, materialele cauzei nu evidenţiază posibilitatea demolări construcţiei ce depăşeşte limitele prevăzute de documentaţia tehnică, fără a aduce atingere lucrărilor efectuate corespunzător, or, demolarea construcţiei în întregime va reprezenta o atingere inadmisibilă a dreptului de proprietate, garantat de art.l Protocolul nr. 1 CEDO.

În acest sens, Colegiul susţine remarca instanţei de apel cum că potrivit hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 28 februarie 2006, precum şi a raportului de expertiză nr. 124 din 20.01.2011, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, Certificatul de urbanism pentru proiectare nr.2013 a fost eliberat la 03.08.2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 la 19.10.2001, lucrările de reconstruire a imobilului litigios au început în anul 2001 şi au fost finisate în 2004, pe cînd Gudumac Tatiana s-a adresat instanţei de judecată cu solicitarea de a anula actele administrative sus indicate, la 05 aprilie 2006, respectiv cu aproximativ 2 ani după finisarea construcţiei nominalizate, în rezultatul cărui fapt la 10 iunie 2009, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost dispusă anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.2013 din 2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001.

Prin urmare, instanţa de apel corect a constatat că lucrările de reconstruire a garajului box situat în mun. Chişinău, str. Bănulescu Bodoni, 9, efectuate în limitele documentaţiei de proiect, au fost executate în corespundere cu Certificatul de urbanism pentru proiectare nr.2013 din 03.08.2001 şi autorizaţia de construire nr. 357/2 din 19.10.2001 valabile la momentul executării lucrărilor. În acelaşi timp, potrivit actelor cauzei, la 25.07.2008, Macrinici Tudor a încheiat cu Plesca Grigore un contract de vinzare-cumparare, prin care primul a vindut celui de al doilea garajul situat în mun. Chişinău, str. Mitropolitul Bănulescu Bodoni, nr. 9. Ulterior, Pleşca Grigore, la 29.12.2011, a obţinut autorizaţia de desfiinţare a garajului-box care îi aparţinea cu drept de proprietate în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.1890 din 25.02.2010, situat pe str. Mitropolitul G.Banulescu Bodoni, nr.9 garaj nr.2.

Tot la 29.12.2011, Pleşca Grigore a obţinut de la Primaria mun. Chişinău, Certificatul de urbanism pentru proiectare prin care a fost certificată elaborarea documentaţiei de proiect pentru proiecatrea unei case de locuit individuale pe terenul eliberat în urma demolării garajului (box) nr.2 şi comasarea cu constructia lit.”G”. 6 La 27.01.2012, Pleşca Grigore a primit de la Primaria mun. Chişinău autorizaţia de construire nr.33 pin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construcţie a unei case de locuit individuale şi comasarea cu constructia lit.”G” pe terenul situat în mun. Chişinău. str. Mitropolit G.Banulescu-Bodoni nr.9 garaj (box) nr.2. Prin urmare, bunul imobil demolarea căruia se solicită de către Gudumac Tatiana în prezent nici nu exista în natură.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a concluzionat despre netemeinicia pretenţiilor înaintate de Gudumac Tatiana. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurentă nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Gudumac Tatiana și avocatul Denis Gînga. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gudumac Tatiana împotriva lui Macrinici Tudor, intervenient accesoriu Primăria mun.

Chişinău privind repararea prejudiciului şi demolarea construcţiei neautorizate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Corolevschi Petru Moraru Iuliana Oprea 7