3r-76/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Gafton dosarul nr. 3r-76/14 (Judecătoria Centru mun. Chişinău) instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţă (Curtea de Apel Chişinău) DECIZIE 16 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Podlesnova (Gruşca) Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Podlesnova (Gruşca) împotriva Direcţiei de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 prin care apelul declarat de către Podlesnova (Gruşca) Natalia împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 09 octombrie 2013, a fost restituit, c o n s t a t ă La 12 martie 2013 Podlesnova (Gruşca) Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este născută la 25 decembrie 1991 în or. Termiz, Uzbekistan, rusă de etnie, având studii medii generale finisate în Republica Moldova. A intrat pe teritoriul Republicii Moldova la 13 iunie 2005 în baza certificatului de naştere în mod legal, prin intermediul aeroportului internaţional Chişinău, fiind însoţită de mama sa Gruşca Irina.

Menţionează că motivele plecării din ţara de origine sunt acţiunile violente care au avut loc în 2004-2005 între Uzbekistan şi Kazahstan, precum şi riscul de a fi supuse unor atentate din partea grupărilor teroriste. Astfel, în martie 2004 în incinta aeroportului din Taşkent a avut loc un atentat în rezultatul căruia a explodat avionul condus de aviatorul Alexanov Alenadru, unchiul dânsei, în aceeaşi lună fiind bombardată şi o clădire în or. Termiz. Indică reclamanta că la 13 mai 2005 în or. Andijan s-a iscat un conflict armat, în urma respectivelor evenimente tragice 187 de persoane fiind ucise. Comisia ONU pentru drepturile omului nu a exclus că în or. Andijan ar fi posibilă uciderea în masă a populaţiei civile de către forţele guvernamentale, nr. de victime ca rezultat al reprimărilor violente fiind mai mare decât au raportat în fapt autorităţile uzbece.

Pretinde că în ţara sa de origine în mod sistematic se încălca drepturile fundamentale ale omului, fiind frecvente cazurile de tortură, reprimare violentă a membrilor de opoziţie, obligarea copiilor la munca silnică, organizaţiile internaţionale neavând acces efectiv pentru a monitoriza situaţia în teren şi a asigura supremaţia drepturilor consfinţite. Conflictele interetnice şi intoleranţa de asemenea sunt prezente în Uzbekistan, dânsa fiind supusă discriminării pe bază de naţionalitate la şcoală şi în comunitate. Subliniază reclamanta că până în prezent Uzbekistanul nu a depăşit o asemenea situaţie tragică, iar dânsa în ţara de baştină nu are rude şi nici loc de trai, mama sa locuind aici şi fratele fiind cetăţean al Republicii Moldova.

Opinează reclamanta că întruneşte la caz condiţiile legale pentru a-i fi acordat azil pe teritoriul Moldovei. În vederea obţinerii uneia din forme de protecţie umanitară, s-a adresat către Direcţia de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu o cerere, în care a invocat motivele menţionate supra, însă aceasta a fost respinsă prin decizia Direcţiei de azil şi integrare nr. 21/13/DR din 26 ianuarie 2013. Decizia respectivă i-a fost comunicată la 11 februarie 2013 în limba de stat. Consideră reclamanta decizia Direcţiei de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil ilegală şi neîntemeiată, pasibilă respingerii integrale din motiv că dânsa la caz întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a-i fi oferită o formă de protecţie umanitară.

Solicită reclamanta Podlesnova (Gruşca) Natalia anularea deciziei nr. 21/13/DR din 26 ianuarie 2013 a Direcţiei de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova şi acordarea dânsei unei forme de protecţie prevăzută de Legea nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Pe parcursul examinării cauzei în faţa primei instanţe, reclamanta a încheiat căsătoria cu Podlesnov Vasile, originar al Republicii Moldova. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 09 octombrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 24 octombrie 2013 Podlesnova (Gruşca) Natalia a declarat apel, depunând în acest sens o cerere nemotivată, prin care a cerut admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acţiunii.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 cererii de apel nu i s-a dat curs, stabilindu-i-se apelantei Nataliei Podlesnova (Gruşca) un termen de până la 11 februarie 2014 pentru prezentarea apelului motivat, fiindu-i explicat că în cazul nelichidării neajunsurilor menţionate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate, va fi restituită. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a), apelul declarat de către Podlesnova (Gruşca) Natalia a fost restituit, fiind remisă apelantei cererea de apel cu toate înscrisurile anexate. 2 La 05 martie 2014 Podlesnova (Gruşca) Natalia a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate şi remiterea pricinii în instanţa de apel pentru examinarea apelului în fond.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că nu i-a fost comunicată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 prin care i s-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Susţine că încheierea în cauză este ilegală, la caz fiindu-i încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil. Mai menţionează că până în prezent nu a recepţionat nici copia hotărârii redactate a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 09 octombrie 2013, pe care o contestă cu apel. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele dosarului atestă că copia de pe încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 a fost expediată în adresa recurentei la 17 februarie 2014, fiind recepţionată de către aceasta la 20 februarie 2014. În circumstanţele relevate, recursul declarat se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 21 martie 2014 în adresa intimatei Direcţia de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova a fost expediată spre cunoştinţă copia recursului declarat de către Podlesnova (Gruşca) Natalia. În conformitate cu art. 426 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii recurate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea recurată.

Potrivit art. 100 alin. (1) CPC, cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 09 octombrie 2013 acţiunea Nataliei Podlesnova (Gruşca) împotriva Direcţiei de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.

58-60). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 24 octombrie 2013 Podlesnova (Gruşca) Natalia a declarat apel, depunând în acest sens o cerere 3 nemotivată, prin care a cerut admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acţiunii (f.d. 63). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 cererii de apel nu i s-a dat curs, stabilindu-i-se apelantei Nataliei Podlesnova (Gruşca) un termen de până la 11 februarie 2014 pentru prezentarea apelului motivat, fiindu-i explicat că în cazul nelichidării neajunsurilor menţionate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate, va fi restituită (f.d.

66-67). Avizul poştal de recepţie prezent la materialele cauzei demonstrează cu certitudine că recurentei-apelante Natalia Podlesnova (Gruşca) la 30 decembrie 2013 i-a fost înmânată citaţia pentru şedinţa de judecată din 11 februarie 2014 şi copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 anexată la aceasta (f.d. 70). În acest context, nu poate fi reţinut argumentul recurentei precum că prin încheierea recurată i s-a încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil, nefiindu-i comunicată în modul corespunzător încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2013 prin care i s-a acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor – depunerea unui apel motivat, deoarece este neîntemeiat şi pur declarativ, fiind invocat în exclusivitate pentru a justifica într-un oarecare mod declararea prezentului recurs.

Cu privire la argumentul recurentei-apelante Podlesnova (Gruşca) Natalia despre neparvenirea în adresa sa a copiei de pe hotărârea redactată a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 09 octombrie 2013, pe care o contestă cu apel, acesta de asemenea nu constituie temei de admitere a recursului. Or, termenul înlăturării neajunsurilor unei cereri de apel stabilit de către Curtea de Apel Chişinău, nu este condiţionat de faptul parvenirii în adresa apelantei a copiei de pe hotărârea primei instanţe, a cărei casare se cere. În acest sens instanţa de recurs evidenţiază că în urma recepţiei copiei încheierii din 10 decembrie 2013 şi a citaţiei pentru şedinţa de judecată din 11 februarie 2014, recurenta-apelantă Podlesnova (Gruşca) Natalia beneficia de posibilitate reală să se documenteze şi să obţină o copie de pe hotărârea redactată a Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 09 octombrie 2013, în cazul în care nu o deţine. Astfel, la caz, se constată cu certitudine lipsa a cărorva temeiuri de casare a încheierii recurate, recurenta-apelantă Podlesnova (Gruşca) Natalia dispunând de timp suficient de la 30 decembrie 2013 (data recepţiei copiei de pe încheierea Curţii de Apel Chişinău) până la 11 februarie 2014 (data limită pentru înlăturarea neajunsurilor) să perfecteze o cerere de apel motivată.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Podlesnova (Gruşca) Natalia şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Podlesnova (Gruşca) Natalia. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Podlesnova (Gruşca) împotriva Direcţiei de azil şi integrare a Biroului migraţiune şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 5