2ra-1108/14 — Repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1108/14 Judecător: A. Us Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu DECIZIE 16 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea lui Oleinic Igor şi intervenientul principal Oleinic Galina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013, prin care a fost modificată hotărârea Judecătoriei Râșcani mun.

Chişinău din 14 iunie 2013, c o n s t a t ă : La 19 iulie 2012, reclamantul Oleinic Igor a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 138 589,48 lei, prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei, a cheltuielilor pentru asistenţă juridică în mărime de 15 000 lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că din luna noiembrie anul 1993, activează în Serviciul Vamal ca inspector superior la postul vamal Leușeni-Albița. La 10 iulie 2009, ofițerul superior de urmărire penală al PCE al DGUP a CCCEC, maiorul Veaceslav Ionesie a emis ordonanța de percheziție la domiciliul reclamantului. În dimineața zilei de 13 iulie 2009, la domiciliul lui din str. P. Zadnipru 2 ap. 172 mun.

Chişinău, unde locuiește cu soția şi doi copii minori, în intervalul orelor 06.30 - 08.00, la domiciliul reclamantului, de către colaboratorii CCCEC a fost efectuată percheziția. La 14 iulie 2009, reclamantul împreună cu alţi colaboratori ai Serviciului Vamal al RM au fost invitați la CCCEC, unde a fost reținut ca bănuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 47, 248 alin. (5) lit. b), c) şi d) Cod penal pentru un termen de 72 ore. În aceea zi, prin ordonanța ofițerului de urmărire penală, șef-adjunct al Direcției nr. 3 din cadrul CCCEC Anatolie Tăetu, a fost recunoscut în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin (5), 46, 47, 248 alin (5) lit. b), c) şi d) Cod Penal al RM.

Menționează reclamantul că conform ordonanței de percheziție din 10 iulie 2009 cît şi procesului-verbal de percheziție din 13 iulie 2009, percheziția la domiciliu a fost dispusă în temeiul cauzei penale nr. 2008036486 şi a avut loc pe 13 iulie 2009, iar reținerea şi recunoaşterea reclamantului în calitate de bănuit pe cauza penală dată a avut loc pe data de 14 iulie 2009 astfel percheziția a avut loc înainte de a fi bănuit pe cauza penală dată. La 16 iulie 2009, prin ordonanța procurorului Procuratura Anticorupție Purici Dumitru, reclamantul a fost pus sub învinuire. Prin încheierea judecătoriei Buiucani din 17 septembrie 2009, reclamantului Oleinic Igor i-a fost aplicată măsura preventivă, liberarea provizorie sub control judiciar pe termen de 30 zile.

Prin ordinul Directorului general al Serviciu Vamal nr. 531-p din 23 iulie 2009, în baza art. 53 lit. a) şi c) a Legii nr. 15 din 04.07.2008 „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public”, adus la cunoştinţă reclamantului la 24 iulie 2009, reclamantul a fost suspendat din funcţia deținută. Conform ordonanței din 09 aprilie 2012, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului din motivul că fapta nu întruneşte elementele infracțiunii. Mai indică reclamantul că, prin ordinul Directorului Serviciului Vamal al RM nr. 530-p din 16 mai 2012 a fost repus în funcţia ocupată anterior suspendării de inspector post vamal Leuşeni-Albiţa.

La 31 mai 2012, reclamantul a depus cerere în adresa Ministerului Finanţelor, solicitând calcularea şi achitarea plăților salariale pentru perioada 23 iulie 2009-16 mai 2012, îndemnizațiilor de concediu şi ajutorul material pe anii 2009, 2010, 2011, cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei şi prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei. Prin răspunsul Ministerul Finanţelor nr. 19-07/1366 din 29 iulie 2012, i s-a adus la cunoştinţă că cererea nu a fost satisfăcută. Consideră reclamantul că dreptul la repararea prejudiciului în mărimea şi în modul stabilit de prezenta lege a apărut în momentul scoaterii de sub urmărire penală prin ordonanța din 09 aprilie 2012. Mai indică că perioada în care a fost privat de dreptul de a munci este de 33 luni 23 zile (24 iulie 2009 – 15 mai 2012). Conform certificatului nr. 780 din 30 mai 2012, eliberat de Biroul Vamal Leușeni, salariul reclamantului mediu în anii 2009, 2010, 2011, 2012 a fost de 3 242,52 lei.

Menționează reclamantul că, ținînd cont de gravitatea infracțiunii de care a fost învinuit, rezonanța pe care a avut-o în societate informația dată, durata urmăririi penale, suferințele fizice, caracterul şi gradul suferințelor psihice la care a fost supus pe parcursul urmăririi penale, cît şi imposibilitatea de a munci şi a asigura un trai decent familiei sale, avînd la întreținere 2 copii minori, cît şi faptul că pe parcursul urmăririi penale s-a tratat în spital de câteva ori, suma de 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral ar acoperi integral suferințele morale care i-au fost cauzate. A solicitat reclamantul, obligarea Ministerului Finanţelor de ai achita prejudiciul material în mărime de 153 589,48 lei, care se compune din 138 589,48 lei – plăti salariale pe anii 2009-2011 şi alte venituri – ajutor material şi îndemnizații de concediu şi 15 000 lei – cheltuieli de judecată și achitarea prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

La 14 august 2012, soția reclamantului - Oleinic Galina s-a adresat cu cerere de intervenire în proces, ca intervenient principal din nume propriu şi în interesul fiicelor minore. În motivarea cerinţelor intervenientul principal a invocat că urmare a arestării soţului Oleinic Igor, percheziției apartamentului, suspendării soţului din funcţie, lipsirii acestuia de posibilitatea de a munci, înrăutățirii sănătății soţului au avut de suferit atît ea cît şi fiicele minore. Consideră că prin acţiunile ilicite ale organelor urmărire penală, ei şi fiicelor sale minore le-au fost pricinuite daune morale considerabile şi solicită compensarea prejudiciului moral suportat de ea şi fiice cu câte 150 000 lei pentru fiecare, în total 450 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău din 14 iunie 2013, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Oleinic Igor și s-a încasat din contul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Oleinic Igor prejudiciu material în sumă de 138 589,48 lei, prejudiciu moral în sumă de 300 000 lei şi cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 lei. Acțiunea intervenientului principal Oleinic Galina a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor RM şi a fost modificată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău din 14 iunie 2013 cu încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul lui Oleinic Igor a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi a prejudiciului material în sumă de 109 061,11 lei, în rest hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chişinău din 14 iunie 2013 a fost menţinută. La 24 ianuarie 2014, Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, în sensul diminuării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în limite rezonabile. În motivarea recursului recurentul Ministerul Finanțelor al RM a indicat, că hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel sunt parțial neîntemeiate în partea ce ține de cuantumul compensării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Susține recurentul, că Oleinic Igor, pe tot parcursul urmăriri penale a beneficiat de prezumția nevinovăției, garantată de art. 21 al Constituției RM, astfel imaginea acestuia nu a fost afectată, având în vede și faptul că cauza penală nu a fost trimisă în instanța de judecată, iar intimatul a fost scos de sub urmărire penală la faza urmăririi penale.

A mai invocat recurentul că cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 lei nu au fost necesare, reale și rezonabile deoarece cauza respectivă nu este una complexă, și consideră că acestea urmează a fi diminuate prin prisma art. 96 CPC al RM și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În referința din 18 martie 2014 intimatul Oleinic Igor a invocat că recursul nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC RM, și a solicitat declararea acestuia inadmisibil, cu reiterarea temeiurilor invocate în cererea de chemare în judecată. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie 2014, recursul MF RM a fost declarat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezenţa părţilor. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 27.11.2013 (f.d. 192), recursul se consideră declarat în termen. Examinînd argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei şi referinţa prezentată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, din următoarele considerente: Conform art. 445 alin. (1) lit. e), instanța de recurs după ce examinează recursul este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, „În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țară, tragerii ilegale la răspundere penală”. Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil, „Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate”.

Având în vedere specificul obiectului litigiului în cauză și anume repararea prejudiciului pentru tragerea ilegală la răspundere penală, Colegiul menționează că cuantumul prejudiciului moral se determină în baza criteriilor prevăzute la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1545. Aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru reclamant, comportamentul părţilor, buna/reaua credinţă, etc. Se ia în considerare în mod obligatoriu principiul general al echităţii. Prejudiciul moral se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se pretenţii excesive şi vădit exagerate. Instanţa consideră că în urma tragerii ilegală la răspundere penală, reclamantul a suferit un prejudiciu moral, avînd în vedere suferințe fizice și psihice cauzate acestuia.

Totodată, instanţa de recurs consideră că suma acordată de către instanţa de apel cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 100 000 lei este excesivă. Colegiul reține ca întemeiate argumentele recurentului că pe tot parcursul urmăriri penale, intimatul a beneficiat de prezumția nevinovăției, garantată de art. 21 al Constituției RM, astfel imaginea acestuia nu a fost afectată, având în vede și faptul că cauza penală nu a fost trimisă în instanța de judecată, iar intimatul a fost scos de sub urmărire penală la faza urmăririi penale. În asemenea circumstanțe, Colegiul consideră că mărimea prejudiciului moral urmează a fi micșorată până la suma de 30 000 lei, având în vedere caracterul şi gravitatea suferințelor psihice cauzate intimatului Oleinic Igor și de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, în cazul dat organului de urmărire penală.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) CPC, „(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. (11) Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. ” Cu referire la argumentul recurentului că cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 000 lei nu au fost necesare, reale și rezonabile, deoarece cauza respectivă nu este una complexă, Colegiul le consideră neîntemeiate și declarative, menționând că instanțele inferioare legal și întemeiat au încasat suma de 10 000 lei cu titlu de cheltuielile de asistență juridică, avînd în vedere complexitatea cauzei şi acţiunile procedurale efectuate în cadrul acordării asistenței juridice.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul şi de a modifica decizia instanţei de apel în partea prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Oleinic Igor, cu micşorarea cuantumului prejudiciului moral de la 100 000 lei pînă la 30 000 lei. În rest de a menţine decizia instanţei de apel. Instanţa de recurs reţine că, decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013, în partea prin care s-a încasat din contul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Oleinic Igor prejudiciu material în sumă de 109 061,11 lei, nu a fost contestată de recurent.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Se modifică decizia Curții de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013, adoptată în cauza civilă la cererea lui Oleinic Igor şi intervenientul principal Oleinic Galina împotriva Ministerului Finanțelor RM cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, în partea prin care s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Oleinic Igor suma de 100000 lei cu titlu de prejudiciul moral, după cum urmează: - se încasează din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Oleinic Igor prejudiciul moral în mărime de 30 000 (treizeci mii) lei.

În rest decizia Curții de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013 se menține. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă