2ra-1214/14 — Înlăturarea obstacolelor create prin construirea şi exploatarea neregulamentară a cazangeriei

prima instanţă: G. Moscalciuc dosarul nr.2ra-1214/14 instanţa de apel: M. Anton, D. Manole, I. Secrieru ÎNCHEIERE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi reprezentaţi de către avocatul Gheorghe Nicolaescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Procuraturii Buiucani municipiul Chişinău în interesele lui Vladimir Soroca împotriva Lidiei Crivaia şi lui Pavel Crivoi cu privire la înlăturarea obstacolelor create prin construirea şi exploatarea neregulamentară a cazangeriei şi a anexei la imobil şi încasarea cheltuielilor suportate pentru aducerea imobilului la starea iniţial-tehnică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Pavel Crivoi şi Lidia Crivaia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 martie 2013, c o n s t a t ă: La 21 noiembrie 2012, Procuratura Buiucani mun.

Chişinău а depus în interesele lui Vladimir Soroca о cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Сrivаia şi lui Pavel Crivoi cu privire 1а înlăturarea obstacolelor create prin construirea şi exploatarea neregulamentară a cazangeriei şi a anexei la imobil. În motivarea acţiunii a indicat că în perioada anului 2003, proprietarii apartamentului nr. 51 din str. V. Lupu,30, mun. Chişinău, Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi au construit o anexă la apartament menţionat, care până în prezent creează reclamantului obstacole şi impedimente la exploatarea normală a imobilului său din motiv că nu a fost modificat acoperişul anexei, a fost montată ţeava de eşapament a gazelor contrar normativelor legale, pereţii nu au fost izolaţi şi alte încălcări.

Menţionează că conform raportului de expertiză nr. 6170-04-12/r din 19 aprilie 2012 privind organizarea evacuării gazelor de ardere de la mini-centrala termică a apartamentului nr. 51 din str. V Lupu,30, mun.

Chişinău, întocmit de Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor a MCDT, s-a stabilit că poluarea sistematică a aerului, parvenit din cazangeria apartamentului nr. 51, are consecinţe negative pentru locatarii acestui bloc locativ şi necesită întreprinderea de măsuri adecvate pentru asigurarea acestora cu dreptul la un mediu sănătos, garantat de art. art. 36 şi 37 din Constituţia RM, iar luând în consideraţie faptul că evacuarea gazelor din mini-cazangeria instalată în procesul reconstrucţiei sistemului de încălzire a apartamentului nr. 51 vine în contradicţie cu cerinţele actelor normative în vigoare, se constată că conform prevederilor pct. 10 din Regulile provizorii de exploatare a apartamentelor, caselor de locuit şi anexelor în Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr.1224 din 21 decembrie 1998, proprietarul apartamentului nr. 51 nu are dreptul să continue exploatarea mini-cazangeriei până la înlăturarea încălcărilor constatate.

Susţine că conform pct. 5.1. din raportul de expertiză menţionat, întru ajustarea stării de fapt create 1а cerinţele normelor în vigoare, s-a propus montarea pe peretele exterior al blocului locativ а unei ţevi de eşapament verticale, izolate termic, mai sus de acoperişul blocului, cu conectarea la el а ţevii de eşapament а gazelor parvenite din sistemul de încălzire а apartamentului nr. 51. Afirmă că încălcările normelor vizate au fost constatate şi de către Inspecţia de Stat în Construcţii, care prin scrisoarea nr. S-301 din 24 mai 2012, l-a informat pe reclamant că acoperişul anexei apartamentului nr. 51 depăşeşte nivelul pardoselii apartamentului nr. 55 şi se suprapune pe peretele acestuia, fapt ce contravine prevederilor pct. 1.39 al СниП 2.08.01-89 Жилые здания (nivelul acoperişului anexei apartamentului nr. 51 nu trebuie să depăşească cota încăperilor locuibile existente a blocului).

Prin urmare, solicită obligarea pârâţilor să înlăture obstacolele create reclamantului prin construirea şi exploatarea neregulamentară a cazangeriei şi a anexei la apartamentul nr. 51 din str. V. Lupu, 30, mun. Chişinău şi obligarea pârâţilor să ajusteze starea de fapt creată, la cerinţele normativelor în vigoare, prin montarea pe peretele exterior al blocului locativ a unei ţevi de eşapament verticale, izolate termic, mai sus de acoperişul blocului, cu conectarea la el а ţevii de eşapament а gazelor parvenite din sistemul de încălzire а apartamentului nr. 51. Ulterior, Procuratura Buiucani mun. Chişinău a depus în interesele lui Vladimir Soroca o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând obligarea pârâţilor să înlăture obstacolele create reclamantului prin construirea şi exploatarea neregulamentară a cazangeriei şi a anexei la apartamentul nr. 51 din str. V. Lupu,30, mun.

Chişinău, obligarea pârâţilor să ajusteze starea de fapt create la cerinţele normativelor în vigoare prin montarea pe peretele exterior al blocului locativ a unei ţevi de eşapament verticale, izolate termic, mai sus de acoperişul blocului, cu conectarea la el a ţevii de eşapament a gazelor parvenite din sistemul de încălzire a apartamentului nr. 51 şi încasarea de la pârâţi a cheltuielilor suportate pentru aducerea imobilului său la starea iniţial-tehnică, în raport cu deteriorările provocate de construcţia accesorie a pârâţilor, în sumă de 15924 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 martie 2013 acţiunea a fost admisă, au fost obligaţi Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi să înlăture obstacolele create lui Vladimir Soroca prin construirea şi exploatarea neregulamentară a cazangeriei şi a anexei la apartamentul nr. 51 din str. V. Lupu,30, mun.

Chişinău şi să ajusteze starea de fapt creată la cerinţele normativelor în vigoare prin montarea pe peretele exterior al blocului locativ a unei ţevi de eşapament verticale, izolate termic, mai sus de acoperişul blocului, cu conectarea la el a ţevii de eşapament a gazelor parvenite din sistemul de încălzire a apartamentului nr. 51 şi a fost încasat de la Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi în beneficiul lui Vladimir Soroca cheltuielile suportate pentru aducerea imobilului său la starea iniţial-tehnică, în raport cu deteriorările provocate de construcţia accesorie a Lidiei Crivaia şi a lui Pavel Crivoi, în sumă de 15924 lei şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 577,72 lei Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Pavel Crivoi şi Lidia Crivaia şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 05 februarie 2014 şi la 10 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi reprezentaţi de către avocatul Gheorghe Nicolaescu au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Recurenţii Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi reprezentaţi de către avocatul Gheorghe Nicolaescu, în motivarea recursului, au indicat că hotărârile judecătoreşti sunt neîntemeiate şi ilegale, deoarece instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept procedural şi, anume, pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată şi au soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Menţionează că pricina a fost examinată în fond de către prima instanţă în absenţa lor, ei nefiind citaţi legali. La materialele dosarului sunt anexate plicul şi avizul de recepţie, care au fost expediate pe adresa - mun. Chişinău str. V. Lupu,30, apartamentul nr. 51, avizul de recepţie nefiind semnat de către recurenţi din motiv că ei nu locuiesc şi nici nu au viza de reşedinţă la adresa enunţată, fapt cunoscut şi de către Vladimir Soroca. Susţin că începând cu luna ianuarie 2007, recurenţii nu au locuit niciodată pe adresa - mun. Chişinău, str. V. Lupu,30, apartamentul nr. 51. Prin urmare, ei nu au cunoscut efectiv şi nici nu au avut posibilitatea să cunoască despre faptul că au fost citaţi în instanţa de judecată, precum şi despre faptul că s-a judecat în primă instanţă o pricină împotriva lor.

Consideră că recurenţii au fost lipsiţi de dreptul de a prezenta în instanţa de judecată probe şi argumente şi, astfel, li s-a încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, garantate de Constituţia RM şi Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Afirmă că instanţele judecătoreşti au apreciat arbitrar probele şi, anume, prima instanţă a admis în calitate de probă la dosar actul APLP nr. 53/93 din 26 iulie 2011, prin care s-ar fi constatat anumite încălcări din partea recurenţilor, printre semnatarii căruia figurează Militina Vizir şi Feodora Işmulina. Mai afirmă că la faza judecării pricinii în apel au prezentat şi au fost anexate la materialele dosarului declaraţiile persoanelor Militina Vizir şi Feodora Işmulina, prin care acestea declară că nu au semnat niciodată un asemenea act şi nici nu au participat la o asemenea comisie.

Menţionează că în apel, declaraţiile menţionate au fost anexate fără a fi autentificate notarial, însă la cererea de recurs au fost anexate declaraţiile persoanelor Militina Vizir şi Feodora Işmulina, autentificate notarial. Invocă că recurenţii au depus o plângere la Procuratura Buiucani mun. Chişinău cu privire la prezentarea de acte false în cadrul procesului de judecată, iar după ce a fost emisă ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale, care a fost contestată la procurorul ierarhic superior, care a respins contestaţia, prin încheierea judecătorului de instrucţie Buiucani au fost declarate nule ambele ordonanţe ale Procuraturii Buiucani mun. Chişinău şi dispusă reluarea procesului penal pentru examinarea plângerii recurentei din 30 octombrie 2013 în ordinea art. 274 CPP.

Afirmă că instanţa de apel nu a dat nici o apreciere declaraţiilor menţionate, în calitate de probe, fapt ce contravine art. 130 CPC. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Lidia Crivaia şi Pavel Crivoi reprezentaţi de către avocatul Gheorghe Nicolaescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Lidiei Crivaia şi al lui Pavel Crivoi reprezentaţi de către avocatul Gheorghe Nicolaescu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Lidiei Crivaia şi al lui Pavel Crivoi reprezentaţi de către avocatul Gheorghe Nicolaescu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi