2ra-1111/14 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

prima instanţă: Gh. Bîrnaz dosarul nr.2ra-1111/14 instanţa de apel: N. Vascan, I. Secrieru şi Iu. Cotruţă DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari, Vera Macinskaia Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de către reprezentanţii Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugen Chirsanov în interesele lui Barbaras Ilie împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, prin care s-au admis cererile de apel declarate de Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi Barbaras Ilie, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 mai 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă Prin procura din 27 martie 2012 Eugen Chirsanov a fost împuternicit de Barbaras Ilie să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a semna şi depune cererea, a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, a majora sau reduce cuantumul, a modifica temeiul şi obiectul acţiunii, a ataca hotărîrile judecătoreşti etc. (f.d. 15). La 09 aprilie 2012 Eugen Chirsanov a depus în interesele lui Barbaras Ilie cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (f.d.1-2).

În motivarea acţiunii Eugen Chirsanov a invocat că la 26 aprilie 2004 Barbaras Ilie a fost reţinut de către ofiţerii Departamentului Urmărire Penală a Ministerului Afacerilor Interne în temeiul art. 166 Codul de procedură penală pe o perioadă de 72 ore, iar de la 29 aprilie 2004 s-a aflat în arest preventiv pînă la 29 aprilie 2005. Barbaras Ilie a fost învinuit de complicitate în comiterea omorului omului de afaceri Sarî Petru şi sustragerea averii în proporţii deosebit de mari. Barbaras Ilie s-a aflat sub urmărire penală timp de cinci ani. În perioada reţinerii şi aflării în arest Barbaras Ilie deţinea funcţia de preşedinte al societăţii pe acţiuni “Fabrica de vin Vulcăneşti”. Astfel, reţinerea acestuia a avut rezonanţă în raionul Vulcăneşti, Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia, în ramura vinicolă din Moldova şi în rîndurile partenerilor de afaceri din străinătate.

Pe parcursul acestor cinci ani de aflare sub urmărire penală Barbaras Ilie şi familia lui au fost stresaţi ţinînd cont de gravitatea învinuirii aduse, rezonanţa cauzei în societate, 1 durata examinării cauzei penale, aflarea nelegitimă în arest, factori ce au provocat îmbolnăvirea reclamantului de hipertonie. Prejudiciul material solicitat de a fi încasat constituie salariul neprimit de Barbaras Ilie în perioada în care s-a aflat în arest de la 23 aprilie 2004 pînă la 28 aprilie 2005 în sumă de 50000 lei, cheltuielile suportate pentru deplasarea la şedinţele de judecată în număr de 51 şi la acţiunile de anchetă în sumă de 6783 lei. Prin mandatul nr. 0093543 din 15 iunie 2012 avocatul Eugen Chirsanov a fost împuternicit de Barbaras Ilie să-i acorde asistenţă juridică (f.d.21).

Cere avocatul Eugen Chirsanov încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Barbaras Ilie prejudiciul material în sumă de 56783 lei şi prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 acţiunea depusă de Eugen Chirsanov în interesele lui Barbaras Ilie a fost admisă parţial. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Barbaras Ilie prejudiciul material în sumă de 56783 lei şi prejudiciul moral în sumă de 25000 lei. În rest a fost respinsă acţiunea (f.d. 57, 63-66). La 11 iunie 2013 Ministerul Finanţelor a depus apel nemotivat, iar la 07 august 2013 a depus supliment la apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 mai 2013 (f.d. 62, 86-88). Prin procura din 30 ianuarie 2013 Motînga Maxim a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele cu dreptul de a ataca hotărîrile judecătoreşti (f.d. 37). La 19 iunie 2013 reprezentantul Motînga Maxim a depus în interesele Procuraturii Generale apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 (f.d. 73-74). La 28 iunie 2013 avocatul Eugen Chirsanov a depus în interesele lui Barbaras Ilie apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 (f.d. 75- 76). Prin procura din 15 martie 2013 Catruc Elena a fost împuternicită de Ministerul Afacerilor Interne să-i reprezinte interesele cu dreptul de a ataca hotărîrile judecătoreşti (f.d.

79). La 05 iulie 2013 reprezentantul Catruc Elena a depus în interesele Ministerului Afacerilor Interne apel nemotivat solicitînd repunerea în termen, iar ulterior a prezentat cerere de apel suplimentară şi cerere de concretizare a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 (f.d. 78, 101-102, 107). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 20 noiembrie 2013 a admis cererile de apel declarate de Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi Barbaras Ilie, a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 în partea încasării prejudiciului material de 6783 lei şi prejudiciului moral în sumă de 25000 lei şi a emis o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii.

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Barbaras Ilie prejudiciul moral în sumă de 50000 lei. În rest au fost respinse pretenţiile şi menţinută hotărîrea primei instanţe fără modificări (f.d. 120-127). Prin procura din 05 iunie 2013 Călugăreanu Vitalie a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele cu dreptul de a ataca hotărîrile judecătoreşti. 2 La 14 ianuarie 2014 reprezentantul Călugăreanu Vitalie a declarat în interesele Procuraturii Generale recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului reprezentantul Călugăreanu Vitalie a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată. Organul de urmărire penală nu a admis careva acţiuni ilicite, nu a avut intenţia să cauzeze reclamantului prejudiciu material sau moral şi doar au îndeplinit obligaţiile de serviciu în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pretenţiile reclamantului sunt declarative şi fără suport juridic. Prin procura din 18 ianuarie 2014 Catruc Elena a fost împuternicită de Ministerul Afacerilor Interne să-i reprezinte interesele cu dreptul de a ataca hotărîrile judecătoreşti. La 24 ianuarie 2014 reprezentantul Catruc Elena a depus în interesele Ministerului Afacerilor Interne recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului reprezentantul Catruc Elena a indicat că hotărîrile judecătoreşti sunt neîntemeiate. Nu au fost constatate încălcări din partea organului de urmărire penală şi acţiunile întreprinse în cadrul urmăririi penale nu pot fi considerate ilegale doar fiindcă persoana a fost achitată de către instanţa de judecată. La 27 ianuarie 2014 Ministerul Finanţelor a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care a admite parţial acţiunea cu încasarea prejudiciului moral în limitele rezonabile, iar pretenţiile privind repararea prejudiciul material a respinge ca nefondate.

În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a indicat că instanţele judecătoreşti au interpretat eronat normele de drept material, că urmau să menţină echilibru între interesele individuale a persoanei şi interesele generale ale întregii societăţi. Urmează a fi respectat principiul reparării echitabile şi rezonabile a daunei morale, iar suma acordată nu trebuie să reprezinte o contribuţie exagerată a celui ce plăteşte şi o îmbogăţire nejustificată pentru beneficiar.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia La 28 martie 2014 reprezentantul Gîrlă Alina a depus în interesele Procuraturii Generale referinţă la cererile de recurs declarate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Interne solicitînd admiterea acestora. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 09 aprilie 2014 recursurile declarate de către reprezentanţii Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor au fost considerate admisibile fără a prejudicia fondul. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. 3 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Judecînd recursurile declarate în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt depuse în termen, întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea deciziei instanţei de apel, hotărîrii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a trimis în adresa părţilor copia deciziei la 02 decembrie 2013 (f.d. 128). Astfel, recursurile declarate de reprezentanţii Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor la 14 ianuarie 2014, 24 ianuarie 2014 şi 27 ianuarie 2014 se consideră depuse în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267. Din actele pricinii rezultă că la 09 aprilie 2012 Eugen Chirsanov a depus în interesele lui Barbaras Ilie cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (f.d.1-2). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 mai 2013 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 acţiunea depusă de Eugen Chirsanov în interesele lui Barbaras Ilie a fost admisă parţial. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău au încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art.166 alin.(5) Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit. În conformitate cu art.167 alin.(1) lit. e) Codul de procedură civilă, la cererea de chemare în judecată se anexează documentul ce legalizează împuternicirile reprezentantului.

În conformitate cu art.75 alin.(1) Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 102 din 28 mai 2010, în vigoare de la 01 ianuarie 2012, în proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. În conformitate cu art.80 alin.(7) Codul de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat şi certificat de avocat. Conform art. 60 alin. (1) şi (2) Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură cu modificările şi completările ulterioare, avocatul acordă asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă.

Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidenţă. Conţinutul, forma şi modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. 4 Conform pct. 5 alin. 2) lit. a) şi pct. 6 Hotărîrea Guvernului nr. 1175 din 21 decembrie 2010 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului, în redacţia în vigoare la acel moment, formularul mandatului avocatului conţine următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează împuternicirile avocatului. Împuternicirile avocatului în instanţa de judecată, potrivit art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului numai în procesele civile.

În conformitate cu art. 81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Prin mandatul nr. 0093543 din 15 iunie 2012 avocatul Eugen Chirsanov a fost împuternicit de Barbaras Ilie să-i acorde asistenţă juridică, însă pe verso nu sunt inserate împuternicirile avocatului (f.d.21). Mai mult ca atît, mandatul este eliberat la 15 iunie 2012, iar acţiunea depusă la 09 aprilie 2012. Aşadar, avocatul Eugen Chirsanov nu a fost împuternicit în modul prevăzut de lege de a semna şi depune cererea de chemare în judecată în interesele lui Barbaras Ilie. Procura din 27 martie 2012 prin care Eugen Chirsanov a fost împuternicit de Barbaras Ilie să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a semna şi depune cererea etc, nu justifică împuternicirile acestuia din următoarele motive.

Prin art. II Legea nr. 102 din 28 mai 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 135-137/476 din 03 august 2010, intrat în vigoare de la 01 ianuarie 2012, articolele 8 alin. (1), 75, 79 alin. (5), 80, 81, 97 alin. (4), 206 alin. (5) au fost modificate şi s-a exclus posibilitatea reprezentării intereselor persoanei fizice în instanţa de judecată în baza procurilor autentificate notarial. În conformitate cu art. 168 alin. (2) Codul de procedură civilă, judecătorul care a primit cererea de chemare în judecată spre examinare verifică dacă aceasta întruneşte exigenţele prevăzute de lege.

Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte exigenţele prevăzute de lege, urmează a fi aplicate prevederile art.171 alin.(1). Prima instanţă şi instanţa de apel nu au respectat prevederile legale citate şi neverificînd dacă întruneşte exigenţele prevăzute de lege au admis spre examinare o cerere de chemare în judecată depusă în lipsa documentelor ce legalizează împuternicirile reprezentantului Eugen Chirsanov. În conformitate cu art.267 lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită. În conformitate cu art. 268 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească.

În ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267. 5 Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept procedural admiţînd spre judecare în fond o cerere de chemare în judecată depusă de o persoană neîmputernicită, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 cu dispunerea scoaterii cererii de pe rol. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de reprezentanţii Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013. Se emite o nouă hotărîre sub formă de încheiere prin care: Se scoatere de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Eugen Chirsanov în interesele lui Barbaras Ilie împotriva Ministerului Finanţelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Se explică lui Barbaras Ilie că după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, poate adresa instanţei de judecată o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari Vera Macinskaia Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan 6