2rh-132/14 — Obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea reţinerilor salariale, a dobînzii de întîrzîiere, repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2rh-132/14 prima instanţă: I. Stepanov instanţa de apel: D. Manole, E. Fistican şi N. Traciuc instanţa de recurs: S. Novac, Iu. Bejenaru şi T. Vieru ÎNCHEIERE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Radu Maxian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Maxian împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea reţinerilor salariale, a dobînzii de întîrziere, repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Radu Maxian, c o n s t a t ă: La 07 noiembrie 2012, Radu Maxian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la anularea ordinului nr. 371p din 15 iunie 2012 şi obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că începînd cu anul 2007 a activat în diferite funcţii în cadrul Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”. La 15 iunie 2012, prin ordinul nr.371p a fost anulat punctul ordinului nr. 609p din 26 decembrie 2011 cu privire la transferul lui Radu Maxian din funcţia de Şef secţie procese judiciare şi petiţii în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii. Prin acelaşi ordin a fost anulat şi punctul ordinului nr. 349p din 05 iunie 2012 cu privire la transferul lui Radu Maxian din funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane.

Menţionează reclamantul că prin ordinul nr. 371p din 15 iunie 2012, angajatorul unilateral, fără acordul salariatului a efectuat transferul la o altă unitate. 1 La 06 noiembrie 2012, Radu Maxian a primit o copie a ordinului din 15 iunie 2012 şi carnetul de muncă în care lipseau menţiunile privind activitatea reclamantului în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii. Indică dînsul că nu a contestat modificările operate asupra transferului dintr- o funcţie în alta din cauza unor evenimente ce au intervenit în familia sa, precum şi din cauza stării sănătăţii sale, solicitînd repunerea în termenul de contestare.

Solicită, Radu Maxian, anularea ordinului nr. 371p din 15 iunie 2012, emis de Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” şi obligarea ultimei de a înscrie în carnetul de muncă al reclamantului, datele cu privire la activitatea de muncă în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane.

La 17 decembrie 2012, reclamantul a înaintat cerere de modificare şi completare a pretenţiilor prin care a solicitat obligarea pîrîtului de a înscrie în carnetul său de muncă datele cu privire la activitatea de muncă în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane, încasarea din contul pîrîtului, în beneficiul său, a reţinerilor salariale în sumă de 3588,31 lei şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 3343,29 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare, în sumă totală de 63221,52 lei (f.d. 11-14). În motivarea primei cerinţe, Radu Maxian a invocat că prin neefectuarea înscrierilor solicitate în carnetul de muncă, i-au fost încălcate drepturile prevăzute de prevederile Codului Muncii.

Reclamantul a încercat în mod repetat să soluţioneze problema pe cale amiabilă, inclusiv prin cererea din 06 noiembrie 2012, însă pîrîtul a refuzat. Neefectuarea înscrierilor solicitate de către reclamant în carnetul de muncă este inacceptabilă, deoarece se denaturează situaţia reală cu privire la activitatea prestată angajatorului de către primul în perioada 26 decembrie 2011 – 19 iunie 2012. Referitor la pretenţia privind încasarea reţinerilor salariale în sumă de 3588,31 lei şi a dobînzii de întîrziere în cuantum de 3343,29 lei, reclamantul a invocat faptul că începînd cu 10 ianuarie 2008 pînă la 10 ianuarie 2012, pîrîtul în calitatea sa de angajator, a efectuat ilegal reţineri din salariul său, directionîndu-le pentru achitarea cotizaţiilor sindicale fără acordul reclamantului.

Pentru efectuarea ilegală a reţinerilor salariale, pîrîtul urmează să achite reclamantului dobîndă de întîrziere, pentru perioada menţionată. La 21 noiembrie 2012, reclamantul a înaintat pîrîtului o cerere privind restituirea sumelor ilegal reţinute din salariu şi virate la contul sindicatului, fără acordul salariatului, începînd cu anul 2007 pînă la 21 noiembrie 2011. Prin viza aplicată de pîrît pe această cerere, ultimul a dispus restituirea sumei reţinute, recunoscîndu-se legalitatea si temeinicia cerinţei reclamantului în acest sens prin emiterea unei decizii de către angajator. În pofida acestui fapt, respectiva decizie aşa şi nu a fost executată. 2 Consideră reclamantul că termenul de prescripţie nu este expirat deoarece pîrîtul a recunoscut datoria faţă de salariat.

La 29 noiembrie 2012, Radu Maxian a mai înaintat o cerere privind restituirea reţinerilor din salariu, cerere la care nu a primit răspuns. În motivarea cerinţei de încasare a prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare, în sumă de 63 221,52 lei, reclamantul a indicat că la 06 noiembrie 2012 a solicitat administraţiei prezentarea certificatului privind salariul mediu pe 12 luni. Potrivit certificatului eliberat lui Radu Maxian, salariul ultimului în perioada 01 noiembrie 2011 – 31 octombrie 2012 a constituit 210738,43 lei. Astfel, salariul mediu lunar al reclamantului a fost de 21073,84 lei. Consideră reclamantul că în urma transferului ilegal la o altă funcţie, primului urmează a-i fi compensat prejudiciul moral cauzat în mărime de 3 salarii medii, constituind suma de 63221,52 lei.

În şedinţa de judecată a primei instanţe din 10 ianuarie 2013, reclamantul şi- a modificat cerinţele în privinţa capătului de cerere referitor la încasarea reţinerilor salariale şi a dobînzii de întîrziere, diminuînd suma pentru reţinerile salariale pînă la 2848,23 lei, iar pentru dobînda de întîrziere – pînă la 2808,27 lei (f.d.

160). În ultima şedinţă de judecată din 14 ianuarie 2013, pretenţiile lui Radu Maxian s-au redus la obligarea Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” de a înscrie în carnetul de muncă al reclamantului, a datelor cu privire la activitatea sa de muncă, în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire si remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a munci a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane; încasarea din contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a reţinerilor salariale în sumă de 2848,23 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 2808,27 lei; repararea prejudiciului moral cauzat prin încasarea din contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a 3 salarii medii lunare, în sumă de 63221,52 lei, pentru transferul ilegal la care a fost supus reclamantul la 26 decembrie 2011 (f.d.

174). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 14 ianuarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind obligată Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” să înscrie în carnetul de muncă al lui Radu Maxian, datele cu privire la activitatea de muncă al ultimului în funcţia de Şef al secţiei evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi în funcţia de Şef al secţiei evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice reglementări şi resurse umane.

A fost dispusă încasarea de la Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” în beneficiul lui Radu Maxian a reţinerilor salariale cu titlu de cotizaţii sindicale pentru perioada 2008 - octombrie 2011, în sumă totală de 2757,40 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere din suma reţinută neîntemeiat pentru perioada menţionată în sumă de 2735, 70 lei, iar în total suma de 5493,10 lei, precum şi a prejudiciului moral pentru transferul ilegal la care a fost supus reclamantul în baza ordinului nr. 609 din 26 decembrie 2011 în mărime de un salariu mediu lunar în sumă de 9804,39 lei, calculate la această dată. În rest, pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. S-a încasat din contul 3 Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 558,92 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, a fost admisă cererea de apel declarată de Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” cu casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 14 ianuarie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Radu Maxian a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Radu Maxian. La 20 februarie 2014, Radu Maxian a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie, deciziei instanţei de apel, cerând admiterea cererii de revizuire cu dispunerea rejudecării cauzei. Revizuentul, Radu Maxian, în motivarea cererii de revizuire, a indicat prevederile art. 449 lit. b) CPC, menţionînd că după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior.

Astfel revizuentul a indicat că decizia instanţei de apel şi încheierea instanţei de recurs contravine jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului pe cauze similare. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coroborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres 4 la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată.

La caz, revizuentul, Radu Maxian, făcînd referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, nu a anexat la cererea de revizuire careva înscrisuri care să constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior sau înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces. Este neîntemeiată critica revizuentului cu referire la faptul că decizia instanţei de apel şi încheierea instanţei de recurs contravine jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului pe cauze similare, prezentînd drept exemplu cauza Beian vs România, hotărîrea din 06.12.2007. Or, cele invocate de Radu Maxian în cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC.

Instanţa de revizuire reţine că, considerentele indiferente sau supraabundente ale lui Radu Maxian desprinse din conţinutul cererii de revizuire nu aduc prezentei speţe elemente care să influenţeze în vreun fel soluţia adoptată. Revizuirea hotărârii pronunţate în temeiurile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă nr.225 în redacţia din 30 mai 2003, invocate de revizuent poate fi admisă numai dacă, după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior. Astfel de circumstanţe în cererea de revizuire nu au fost prezentate şi nici nu s- a făcut dovada existenţei unui înscris probator suplimentar, revizuentul efectuând doar o relatare a examinării cererii sale.

În rest, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, menţionează că revizuentul a făcut referire la circumstanţe, care au constituit obiect de examinare în instanţele de judecată, invocând aceleaşi motive şi temeiuri. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Radu Maxian nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice. În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei 5 hotărâri.

Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Radu Maxian ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Radu Maxian împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Maxian împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea reţinerilor salariale, a dobînzii de întîrziere, repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6