Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2866/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
4 septembrie 2013
Părțile
Tudor Valeriu împotriva ÎS CRIS Registru
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2866/13 — Anularea ordinului, restabilirea la muncă, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi reparareaprejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-2866/13 prima instanţă: Iu. Potîngă instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol şi A. Nogai ÎNCHEIERE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Chişca-Doneva Tamara şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Tudor împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, compensarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 aprilie 2013, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Valeriu Tudor cu casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 05 martie 2012, c o n s t a t ă: La 21 septembrie 2011, Valeriu Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 13 septembrie 2010, în baza contractului individual de muncă nr. 127p/ns a fost angajat la muncă la Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” pe o durată determinată de pînă la 13 septembrie 2011. La 09 iunie 2011 de către pîrît a fost emis ordinul nr. 244p, potrivit căruia contractul individual de muncă sus indicat încetează la 14 iunie 2011, din motivul finisării lucrului de către reclamant. La 11 iunie 2011, Valeriu Tudor a luat cunoştinţă de ordinul cu privire la încetarea contractului individual de muncă Menţionează reclamantul că respectivul contract a fost încheiat pe o durată determinată şi nicidecum pentru durata îndeplinirii unor anumite lucrări.

A indicat Valeriu Tudor că atribuţiile sale de serviciu constau în recepţionarea zilnică a cererilor-chestionar CA pentru arhivare,efectuarea 1 menţiunilor pe verso-ul formularului F-1, verificarea corespondenţei cu subdiviziunile teritoriale etc, lucrări care urmează a fi îndeplinite permanent. Astfel, contractul individual de muncă pe o durată determinată încheiat cu reclamantul, Valeriu Tudor, a fost încetat de către pîrît înaintea expirării termenului acestuia. De asemenea, reclamantul a menţionat că nu a fost anunţat în termenul prevăzut de legislaţia muncii, de 10 zile, în legătură cu încetarea contractului individual de muncă. A mai indicat, Valeriu Tudor, că în rezultatul concedierii ilegale a fost lipsit de unica sursă de existenţă, cauzîndu-i un prejudiciu moral în mărime de 6000 lei.

Solicită, reclamantul anularea ordinului nr. 244p din 09 iunie 2011, restabilirea la lucru, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a salariului pentru perioada absenţei forţate de la muncă începînd cu 11 iunie 2011 pînă la restabilirea dînsului la lucru, reieşind din salariul lunar de 3000 lei, precum şi compensarea prejudiciului moral în mărime de 6000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 05 martie 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 aprilie 2013, a fost admisă cererea de apel declarată de Valeriu Tudor, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 05 martie 2012, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care: a fost admisă acţiunea lui Valeriu Tudor împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” cu privire la anularea ordinului de încetare a relaţiilor de muncă 244p din 09 iunie 2011; a fost respinsă cererea lui Valeriu Tudor împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” privind restabilirea în funcţie ca neîntemeiată. Valeriu Tudor se consideră eliberat din funcţia de la Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” începînd cu 13 septembrie 2011. A fost încasat din contul Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” în beneficiul lui Valeriu Tudor salariul pentru lipsa forţată de la serviciu în perioada 09 iunie 2011 - 13 septembrie 2011, în sumă de 9375 lei, precum şi prejudiciul moral în mărime de 3000 lei.

A fost încasat din contul pîrîtului în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 281,25 lei. La 27 iunie 2013, Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada recepţionării de către recurent a deciziei Curţii de Apel expediată conform scrisorii din 23 aprilie 2013 (f.d.

94). Recurentul, Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 22 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Valeriu Tudor cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 21 august 2013, Valeriu Tudor a depus referinţă , solicitînd ca cererea de recurs să fie recunoscută ca inadmisibilă, deoarece recurentul nu a invocat niciun argument pertinent privind încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. 3 Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Nicolae Clima Judecătorii Chişca-Doneva Tamara Tatiana Vieru 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.