2ra-3669/13 — Efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea reţinerilor salariale, a dobînzii de întîrziere , precum şi încasarea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-3669/13 prima instanţă: I. Stepanov instanţa de apel: D. Manole, E. Fistican şi N. Traciuc ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Radu Maxian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Maxian împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă, încasarea reţinerilor salariale, a dobînzii de întîrziere, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” cu casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 14 ianuarie 2013, c o n s t a t ă: La 07 noiembrie 2012, Radu Maxian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la anularea ordinului nr. 371p din 15 iunie 2012 şi obligarea efectuării înscrierilor în carnetul de muncă.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că începînd cu anul 2007 a activat în diferite funcţii în cadrul Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”. La 15 iunie 2012, prin ordinul nr.371p a fost anulat punctul ordinului nr. 609p din 26 decembrie 2011 cu privire la transferul lui Radu Maxian din funcţia de Şef secţie procese judiciare şi petiţii în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii. Prin acelaşi ordin a fost anulat şi punctul ordinului nr. 349p din 05 iunie 2012 cu privire la transferul lui Radu Maxian din funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane.

Menţionează reclamantul că prin ordinul nr. 371p din 15 iunie 2012, angajatorul unilateral, fără acordul salariatului a efectuat transferul la o altă unitate. 1 La 06 noiembrie 2012, Radu Maxian a primit o copie a ordinului din 15 iunie 2012 şi carnetul de muncă în care lipseau menţiunile privind activitatea reclamantului în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii. Indică dînsul că nu a contestat modificările operate asupra transferului dintr- o funcţie în alta din cauza unor evenimente ce au intervenit în familia sa, precum şi din cauza stării sănătăţii sale, solicitînd repunerea în termenul de contestare.

Solicită, Radu Maxian, anularea ordinului nr. 371p din 15 iunie 2012, emis de Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” şi obligarea ultimei de a înscrie în carnetul de muncă al reclamantului, datele cu privire la activitatea de muncă în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane.

La 17 decembrie 2012, reclamantul a înaintat cerere de modificare şi completare a pretenţiilor prin care a solicitat obligarea pîrîtului de a înscrie în carnetul său de muncă datele cu privire la activitatea de muncă în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi funcţia de Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane, încasarea din contul pîrîtului, în beneficiul său, a reţinerilor salariale în sumă de 3588,31 lei şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 3343,29 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare, în sumă totală de 63221,52 lei (f.d. 11-14). În motivarea primei cerinţe, Radu Maxian a invocat că prin neefectuarea înscrierilor solicitate în carnetul de muncă, i-au fost încălcate drepturile prevăzute de prevederile Codului Muncii.

Reclamantul a încercat în mod repetat să soluţioneze problema pe cale amiabilă, inclusiv prin cererea din 06 noiembrie 2012, însă pîrîtul a refuzat. Neefectuarea înscrierilor solicitate de către reclamant în carnetul de muncă este inacceptabilă, deoarece se denaturează situaţia reală cu privire la activitatea prestată angajatorului de către primul în perioada 26 decembrie 2011 – 19 iunie 2012. Referitor la pretenţia privind încasarea reţinerilor salariale în sumă de 3588,31 lei şi a dobînzii de întîrziere în cuantum de 3343,29 lei, reclamantul a invocat faptul că începînd cu 10 ianuarie 2008 pînă la 10 ianuarie 2012, pîrîtul în calitatea sa de angajator, a efectuat ilegal reţineri din salariul său, directionîndu-le pentru achitarea cotizaţiilor sindicale fără acordul reclamantului.

Pentru efectuarea ilegală a reţinerilor salariale, pîrîtul urmează să achite reclamantului dobîndă de întîrziere, pentru perioada menţionată. La 21 noiembrie 2012, reclamantul a înaintat pîrîtului o cerere privind restituirea sumelor ilegal reţinute din salariu şi virate la contul sindicatului, fără acordul salariatului, începînd cu anul 2007 pînă la 21 noiembrie 2011. Prin viza aplicată de pîrît pe această cerere, ultimul a dispus restituirea sumei reţinute, recunoscîndu-se legalitatea si temeinicia cerinţei reclamantului în acest sens prin emiterea unei decizii de către angajator. În pofida acestui fapt, respectiva decizie aşa şi nu a fost executată. 2 Consideră reclamantul că termenul de prescripţie nu este expirat deoarece pîrîtul a recunoscut datoria faţă de salariat.

La 29 noiembrie 2012, Radu Maxian a mai înaintat o cerere privind restituirea reţinerilor din salariu, cerere la care nu a primit răspuns. În motivarea cerinţei de încasare a prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare, în sumă de 63 221,52 lei, reclamantul a indicat că la 06 noiembrie 2012 a solicitat administraţiei prezentarea certificatului privind salariul mediu pe 12 luni. Potrivit certificatului eliberat lui Radu Maxian, salariul ultimului în perioada 01 noiembrie 2011 – 31 octombrie 2012 a constituit 210738,43 lei. Astfel, salariul mediu lunar al reclamantului a fost de 21073,84 lei. Consideră reclamantul că în urma transferului ilegal la o altă funcţie, primului urmează a-i fi compensat prejudiciul moral cauzat în mărime de 3 salarii medii, constituind suma de 63221,52 lei.

În şedinţa de judecată a primei instanţe din 10 ianuarie 2013, reclamantul şi- a modificat cerinţele în privinţa capătului de cerere referitor la încasarea reţinerilor salariale şi a dobînzii de întîrziere, diminuînd suma pentru reţinerile salariale pînă la 2848,23 lei, iar pentru dobînda de întîrziere – pînă la 2808,27 lei (f.d.

160). În ultima şedinţă de judecată din 14 ianuarie 2013, pretenţiile lui Radu Maxian s-au redus la obligarea Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” de a înscrie în carnetul de muncă al reclamantului, a datelor cu privire la activitatea sa de muncă, în funcţia de Şef secţie evaluare, instruire si remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi Şef secţie evaluare, instruire şi remunerare a munci a Direcţiei juridice, reglementări şi resurse umane; încasarea din contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a reţinerilor salariale în sumă de 2848,23 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 2808,27 lei; repararea prejudiciului moral cauzat prin încasarea din contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a 3 salarii medii lunare, în sumă de 63221,52 lei, pentru transferul ilegal la care a fost supus reclamantul la 26 decembrie 2011 (f.d.

174). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 14 ianuarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind obligată Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” să înscrie în carnetul de muncă al lui Radu Maxian, datele cu privire la activitatea de muncă al ultimului în funcţia de Şef al secţiei evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei resurse umane şi în funcţia de Şef al secţiei evaluare, instruire şi remunerare a muncii a Direcţiei juridice reglementări şi resurse umane.

A fost dispusă încasarea de la Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” în beneficiul lui Radu Maxian a reţinerilor salariale cu titlu de cotizaţii sindicale pentru perioada 2008 - octombrie 2011, în sumă totală de 2757,40 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere din suma reţinută neîntemeiat pentru perioada menţionată în sumă de 2735, 70 lei, iar în total suma de 5493,10 lei, precum şi a prejudiciului moral pentru transferul ilegal la care a fost supus reclamantul în baza ordinului nr. 609 din 26 decembrie 2011 în mărime de un salariu mediu lunar în sumă de 9804,39 lei, calculate la această dată. În rest, pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. S-a încasat din contul 3 Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 558,92 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, a fost admisă cererea de apel declarată de Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” cu casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 14 ianuarie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Radu Maxian a fost respinsă ca neîntemeiată. La 22 august 2013, Radu Maxian a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărârii primei instanţe sau cu dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit recipisei anexate la dosar, recurentul a primit copia deciziei motivate la 26 iulie 2013 (f.d. 33, Vol. II). Astfel, recursul declarat la 22 august 2013 se consideră depus în termen. Recurentul, Radu Maxian, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 08 octombrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, partea nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4 Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Radu Maxian, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Radu Maxian, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 5 d i s p u n e: Recursul declarat de Radu Maxian se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Tatiana Vieru 6