2rac-2728/13 — Anularea ordinului, repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi a prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-2728/13 prima instanţă: Gh. Bîrnaz instanţa de apel: A. Panov, S. Arnaut şi T. Pelin DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Alexandr Surovţev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Surovţev împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, compensarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Alexandr Surovţev cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 12 octombrie 2012, c o n s t a t ă: La 17 noiembrie 2011, Alexandr Surovţev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 11 martie 2005, prin ordinul Întreprinderii de Stat CRIS ”Registru” nr. 267-p a fost angajat la serviciu în cadrul Întreprinderii de Stat „Registru” în funcţia de şef-adjunct al Secţiei de realizare. Ulterior, Alexandr Surovţev a ocupat diferite funcţii în secţia menţionată, ultima fiind cea de inspector superior al Secţiei dezvoltare produse şi servicii noi al Direcţiei produse şi servicii noi a Departamentului management al proiectelor şi serviciilor. La 16 august 2011, prin ordinul Întreprinderii de Stat CRIS ”Registru” nr. 390-p, reclamantul a fost concediat din funcţia de inspector superior în legătură cu reducerea statelor de personal.

Consideră, Alexandr Surovţev, ordinul de concediere menţionat ca fiind nelegitim deoarece au fost încălcate prevederile art. art. 88, 183, 184 Codul 1 Muncii, iar postul care a fost ocupat de reclamant pînă la concediere nu a fost lichidat, funcţiile care le îndeplinea au fost preluate de o nouă persoană, care a fost angajat la serviciu după concedierea lui. A mai menţionat, Alexandr Surovţev, că în urma concedierii sale, de către pîrît nu i-a fost propus nici un loc vacant. Cere, reclamantul, admiterea prezentei acţiuni, anularea ordinului nr. 390-p din 16 august 2011, repunerea în funcţia de inspector superior, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu începînd cu 22 august 2011, compensarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 12 octombrie 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Alexandr Surovţev, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 12 octombrie 2012. La 26 martie 2013, Alexandr Surovţev a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii iniţial depuse, specificînd şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 3000 lei. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Recurentul, Alexandr Surovţev, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate nu au examinat obiectiv circumstanţele pricinii, au încălcat şi au aplicat greşit normele de drept material şi procedural. La 01 iulie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din actele cauzei s-a constat că potrivit carnetului de muncă, la 01 aprilie 2009, Alexandr Surovţev a fost angajat în cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” în funcţia de inspector superior al Grupului ştampile şi cartele de plastic al Biroului de primire a comenzilor şi vînzări al Secţiei de realizare a Direcţiei Marketing şi servicii electronice (f.d.7). La 06 iulie 2010, salariatul a fost transferat în funcţia de inspector superior al Secţiei dezvoltare produse şi servicii noi a Direcţiei produse şi servicii noi a Departamentului management al proiectelor şi serviciilor (f.d.

7). 2 Conform ordinului cu privire la modificarea statelor de personal nr. 209 din 16 iunie 2011 a Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” s-a decis modificarea structurii şi a statelor de personal în legătură cu necesitatea de serviciu şi în scopul optimizării structurii întreprinderii (f.d. 21). Conform ordinului Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” nr. 264 p, din 17 iunie 2011, cu privire la preavizarea salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de personal, angajaţii întreprinderii, printre care şi Alexandr Surovţev, au fost preavizaţi sub semnătură privind reducerea numărului şi statelor de personal, în conformitate cu legislaţia muncii(f.d.

26). Conform anexei nr. 2 la ordinul nr. 209 din 16 iunie 2011, au fost reduse statele de personal de la 72 funcţii la 57 funcţii, inclusiv şi funcţia recurentului din cadrul Secţiei dezvoltare produse şi servicii noi (f.d. 24-25). Conform listei salariaţilor, la 20 iunie 2011, recurentul a fost preavizat despre reducerea funcţiei deţinute (f.d.26 verso). Conform extrasului din procesul-verbal din 14 iulie 2011 al şedinţei Comitetului Sindical al Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, Comitetul Sindical şi-a exprimat consimţământul pentru reducerea inspectorului superior, Alexandr Surovţev, al Secţiei dezvoltare produse şi servicii noi, în legătură cu reducerea statelor de personal (f.d.

29). Prin ordinul nr. 390p din 16 august 2011, Alexandr Surovţev a fost concediat, în temeiul art. 86 al. (l) lit. c) Codului Muncii, în legătură cu reducerea statelor de personal. Nefiind de acord cu ordinul menţionat, la 17 noiembrie 2011, Alexandr Surovţev s-a adresat în instanţa de judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” din cadrul Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Comunicaţiilor cu privire la anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, compensarea prejudiciului moral.

Prima instanţă a respins acţiunea ca neîntemeiată, hotărîrea acesteia fiind menţinută prin decizia instanţei de apel din 06 februarie 2013. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră corecte şi legale concluziile instanţelor inferioare, rezultate din aprecierea justă a circumstanţelor pricinii şi aplicarea corespunzătoare a normelor de drept material. Conform art. 86 alin. (1) lit. c) Codul Muncii, concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru motivul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate.

Conform art. 88 alin. (1) Codul Muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariaţii de la unitate în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal (art.86 alin.(1) lit. c) doar cu condiţia că: a) va emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre), motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii ori reducerea numărului sau a statelor de personal; 3 b) va emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre) cu privire la preavizarea, sub semnătură, a salariaţilor cu 2 luni înainte de lichidarea unităţii ori de reducerea numărului sau a statelor de personal.

În caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi reduse; c) o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă; h) se va adresa organului sindical în vederea obţinerii acordului pentru concediere, în modul prevăzut de prezentul cod. Raportând normele citate la circumstanţele pricinii, instanţa de recurs menţionează că Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a respectat prevederile art. 88 alin.(2) Codul Muncii de preavizare cu 2 luni înainte, fapt ceea ce se confirmă prin lista salariaţilor, potrivit căruia la 20 iunie 2011, Alexandr Surovţev, a fost preavizat, contra semnătură, că funcţia deţinută urmează a fi redusă.

Din motivul lipsei locurilor vacante, Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a transmis Agenţiei Naţionale pentru ocuparea Forţei de Muncă informaţia privind disponibilizarea salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de persoanele, prin care a fost inclus şi Alexandr Surovţev (f.d. 27). În aceste împrejurări, instanţa de recurs reţine că Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” nu a avut locuri libere de muncă, deoarece ca rezultat al reorganizării, statele de personal nu s-au mărit, ci s- au redus, prin urmare propunerea unui alt loc de muncă nu a fost posibil.

Mai mult decât atât, ca urmare a reducerii funcţiilor, pîrîtul a solicitat acordul sindical la concedierea recurentului şi conform extrasului din procesul- verbal nr. 07 al şedinţei Comitetului Sindical al Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” din 14 iulie 2011, Comitetul Sindical a dat acordul la concedierea lui Alexandr Surovţev în legătură cu reducerea statelor de personal(f.d.29). Conform art. 183 Codul muncii în caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru beneficiază salariaţii cu o calificare şi productivitate a muncii mai înaltă.

În cazul unei egale calificări şi productivităţi a muncii, de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru au: a) salariaţii cu obligaţii familiale, care întreţin două sau mai multe persoane; b) salariaţii în a căror familie nu sunt alte persoane cu venit de sine stătător; c) salariaţii care au o mai mare vechime în muncă în unitatea respectivă; d) salariaţii care au suferit în unitatea respectivă un accident de muncă sau au contractat o boală profesională; e) salariaţii care îşi ridică calificarea în instituţiile de învățământ superior şi mediu de specialitate, fără scoatere din activitate; f) invalizii de război şi membrii familiilor militarilor căzuţi sau dispăruţi fără urmă; g) participanţii la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova; h) inventatorii; 4 i) persoanele care s-au îmbolnăvit sau au suferit de boală actinică şi de alte boli provocate de radiaţie în urma avariei de la Cernobîl; j) invalizii în privinţa cărora este stabilit raportul de cauzalitate dintre survenirea invalidităţii şi avaria de la C.A.E.

Cernobîl, participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl în zona de înstrăinare în anii 1986- 1990; k) salariaţii care au mai multe stimulări pentru succese în muncă şi nu au sancţiuni disciplinare (art.211); l) salariaţii cărora le-au rămas cel mult 2 ani până la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Conform art. 183 Codul muncii în cazul când unele persoane indicate la alin.(3) corespund unor criterii prevăzute la acest alineat, dreptul preferenţial de a fi lăsate la lucru aparţine persoanelor care corespund mai multor criterii în comparaţie cu celelalte persoane. În caz de egalitate a numărului de criterii, dreptul preferenţial aparţine persoanei care are o vechime în muncă mai mare la unitatea respectivă.

În opinia completului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, respectarea dreptului preferenţial de menţinere la locul de muncă, presupune confruntarea datelor privind calificarea şi productivitatea muncii mai înaltă (îndeplinirea normelor de producţie, despre studii, deţinerea titlurilor ştiinţifice, inovaţiile, descoperirile şi propunerile de raţionalizare, premierea pentru muncă conştiincioasă) şi doar în cazul unei egale calificări şi productivităţi a muncii, de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru au salariaţii cu înlesnirile prevăzute la alin.(2) art.183 Codul Muncii. Aşadar la aspectul calificare instanţa de recurs menţionează că recurentul nu a prezentat probe, care ar dovedi aspectul productivităţii sale mult mai înalte în comparaţie cu alte persoane.

Din acest considerent nu pot fi întemeiate argumentele recurentului că Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” nu a respectat prevederile art. 183 Codul Muncii. Referitor la afirmaţiile recurentului în cererea de recurs, în care indică faptul că din momentul concedierii sale, aceleaşi funcţii pe care le-a avut anterior eliberării sale, sunt îndeplinite de Ion Rotaru, colegiul le consideră strict declarative, lipsite de suport juridic, dat fiind faptul că prin certificatul de comandă prezentat de către Alexandr Surovţev nicidecum nu se confirmată faptul că Ion Rotaru îndeplineşte aceleaşi sarcini avute anterior de reclamant (f.d. 112). Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului precum că nu i-a fost propus un alt loc de muncă în locul celui redus, deoarece potrivit materialelor dosarului, la moment nu erau disponibile funcţii vacante în măsura corespunderii lui Alexandr Surovţev în cadrul aceleiaşi instituţii.

În această ordine de idei, argumentele invocate de Alexandr Surovţev în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu au suport legal. Considerentele indiferente sau supraabundente ale recurentului nu influenţează în niciun fel soluţia adoptată. 5 Prin urmare, temeiuri de admitere a acţiunii în această parte nu sunt. Conform art. 329 alin. (1) Codul Muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prin prisma normelor citate, şi având în vederea că ordinul nr.390p din 16 august 2011 a fost emis legal, just au fost respinse şi cerinţele cu privire la încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţele inferioare au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar în esenţa lor, argumentele recursului sunt similare argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, cărora le-a fost dată o apreciere corectă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. a), CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Alexandr Surovţev.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 12 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Surovţev împotriva Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” cu privire la anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, compensarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6