2ra-1277/14 — Restituirea datoriei

dosarul nr. 2ra-1277/14 prima instanţă: M. Dolghieri instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco şi N. Matveeva ÎNCHEIERE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Viorica Berzoi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Berzoi împotriva Valentinei Lungu cu privire la încasarea datoriei, precum şi la cererea reconvenţională înaintată de Valentina Lungu împotriva Vioricăi Berzoi cu privire la anularea recipisei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Viorica Berzoi, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Briceni din 24 iunie 2013, c o n s t a t ă: La 09 august 2012, Viorica Berzoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Lungu cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că în noiembrie 2011 a mers la Valentina Lungu acasa pentru a încheia un contract de asigurare internaţională. Ulterior, Viorica Berzoi a depistat faptul că şi-a uitat geanta în apartamentul pîrîtei, geantă din care i-a dispărut bunul în sumă de 1200 euro. Reclamanta a depus cerere la comisariatul de poliţie. A menţionat, Viorica Berzoi, că pîrîta şi-a recunoscut vina, ultima eliberîndu-i o recipisă privind restituirea datoriei pînă la 17 aprilie 2012. La 11 iulie 2012, pîrîta a mai eliberat o recipisă în baza căreia s-a obligat să restituie banii pentru paguba dată pînă la 17 iulie 2012. Cu toate acestea, pînă la momentul înaintării acţiunii, reclamanta nu a primit suma de bani datorată de Valentina Lungu.

Solicită, Viorica Berzoi, încasarea în beneficiul său din contul pîrîtei a datoriei în mărime de 1200 euro sau echivalentul în valută naţională la momentul executării, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. 1 La 15 aprilie 2013, Valentina Lungu a înaintat cerere reconvenţională împotriva Vioricăi Berzoi cu privire la anularea recipisei f.d. 23). În motivarea cererii, reclamanta a indicat că recipisa scrisă de ea la 17 februarie 2012, în baza căreia îi datorează Vioricăi Berzoi suma de 1200 euro, a fost scrisă în urma constrîngerii prin violenţă psihică. Cere, Valentina Lungu, anularea recipisei din 17 februarie 2012 prin care s-a obligat să-i restituie Vioricăi Berzoi suma de 1200 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 24 iunie 2013, acţiunea depusă de Viorica Berzoi a fost respinsă, iar cererea reconvenţională înaintată de Valentina Lungu a fost admisă. A fost dispusă anularea recipisei din 17 februarie 2012 scrisă de Valentina Lungu prin care s-a obligat să-i restituie Vioricăi Berzoi suma de 1200 euro. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Viorica Berzoi cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Briceni din 24 iunie 2013. La 03 ianuarie 2014, Viorica Berzoi a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, recurs care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiţie la 09 ianuarie 2014. Prin cererea de recurs declarată, recurenta a solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii iniţiale.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 24 octombrie 2013, Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 15 octombrie 2013 (f. d. 69). Potrivit avizului de recepţie anexat la dosar, recurenta a primit copia deciziei contestate la 08 noiembrie 2013 (f. d. 71). Astfel, recursul declarat la 03 ianuarie 2014 se consideră depus în termen. Recurenta, Viorica Berzoi, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 11 martie 2014 Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Valentinei Lungu cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 04 aprilie 2014, Valentina Lungu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care a solicitat să fie respins recursul declarat, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

2 În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Viorica Berzoi, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului 3 civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Viorica Berzoi, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Viorica Berzoi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4