2ra-2462/14 — Repararea prejudiciului cauzat

prima instanţă:O. Ciumaş dosarul nr.2ra-2462/14 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica către Lungu Andrei privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de Iscari Nicolae în interesele lui Lungu Andrei şi Leşanu Andrei în interesele lui Urzică Veronica, s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Făleşti din 07 noiembrie 2013 şi hotărârea suplimentară a aceleaşi instanțe din 09 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La data de 11.03.2013 Urzica Veronica a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Lungu Andrei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea cererii reclamantul a indicat, că prin Decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Bălti din 30.01.2013 pîrîtul Lungu Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracţiunii prevăzute de art.151 alin.(4) CP RM, cu numirea pedepsei de închisoare pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă acţiunea civilă înaintată de succesorul legal al părţii vătămate Urzica Veronica urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună instanţa civilă. Reclamanta invocând prevederile art. art. 11 alin.(l). 1398 alin.(l), 1422 alin.(l) şi (2) CC RM, indică faptul că este în drept de a pretinde de la pîrît repararea prejudiciului moral care 1-a suportat ca succesor în drepturi ai părţii vătămate, fratele său Neagu Ghenadie.

1 Reclamanta mai indică faptul că a suferit prejudiciul moral afectiv prin care fiind ataşată de fratele său, nici nu putea şi nici nu trebuia să-şi imagineze că cea din urmă putea şi avea să ştie că partea vătămată avea să sufere vătămări corporale în urma acţiunilor infracţionale săvârșite de către pîrît, care în cele din urmă au cauzat moartea cet. Neagu Ghenadie. Astfel,acţiunile incontestabile de rea-credinţă a lui Lungu Andrei au dus la faptul că reclamanta cu adevărat a suferit atît moral cît şi fizic. Toate cele enunţate mai sus în opinia reclamantei, au influenţat negativ asupra stării psihice, atît a reclamantului cît şi a membrilor familiei sale, provocându-le un stres emoţional, greu de suportat şi foarte dureros, plasându-i pe un plan psiho-emoţional dezavantajos şi cu menţinerea acestei stări pe tot parcursul perioadei de la săvîrşirea infracţiunii, inclusiv şi în prezent.

Reclamanta a solicitat încasarea în beneficiul său de la pîrît a sumei de 50,159.06 lei cu titlu de prejudiciu material şi 1 500 000 lei drept compensaţie pentru paguba morală şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Făleşti din 07 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Lungu Andrei în beneficiul lui Urzica Veronica suma de 39.338,56 lei cu titlu de prejudiciu material, 200 000 lei cu titlu de compensaţie pentru paguba morală şi 12.150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest pretenţiile au fost respinse. Totodată, prin hotărârea suplimentară a instanţei de fond din 09 decembrie 2013 s-a încasat de la Lungu Andrei în beneficul statului cheltuielile de judecată care reprezintă taxa de stat de plata căreia reclamanta a fost scutită de drept la înaintarea acţiuni în mărime de 1.280.15 lei.

La data de 06 decembrie 2013 avocatul Icsari Nicolae în interesele lui Lungu Andrei a depus apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri conform căreia procesul să fie încetat. La data de 11 decembrie 2013 apel a depus şi avocatul Leşanu Andrei în interesele lui Urzica Veronica, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parţială a hotărârii instanţei de fond în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 2 00 000 lei, şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasat de la intimat, prejudiciul moral în sumă de 1 500 000 lei.

Prin deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de Iscari Nicolae în interesele lui Lungu Andrei şi Leşanu Andrei în interesele lui Urzică Veronica, s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Făleşti din 07 noiembrie 2013 şi hotărârea suplimentară a aceleaşi instanțe din 09 decembrie 2013. La 16 iunie 2014, Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica a declarat recurs, în termen legal, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a hotărârii instanţei de fond şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15.04.2014 în partea încasării prejudiciului moral de 200.000 lei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie încasat prejudiciul moral de 2 1.500.000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată înaintate în instanţa de fond.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanței de fond şi instanţei de apel, aplicându-se eronat normele de drept material şi procedural şi considerând că acestea au încălcat normele de drept material şi procedural şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. Astfel recurentul indică că potrivit art. 239 CPC hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată, instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. Cu toate acestea, contrar cerinţelor art. 239 CPC, de fapt concluziile instanţelor menţionate, sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cu probele din dosar.

Mai indică că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel, neîntemeiat a remarcat că încasarea numai a sumei de 200000 lei cu titlu de compensare pentru paguba morală, reprezintă o justă despăgubire, atingându-și efectul compensatoriu, fără a aduce un venit nejustificat pentru reclamantă. De asemenea instanţele nu au luat în calcul că părinţii, sunt pensionari, cu o pensie mizerabilă, care nici într-un fel nu le ajunge pentru a duce un trai cît de cît decent, or aceştia au mizat mult pe fratele decedat, ca pe un sprijin, care urmau să-1 aibă la bătrânețe, dar de care au fost lipsiţi, prin acţiunile criminale intimatului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Argumentele invocate de Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica în cererea de recurs că hotărârile judecătoreşti sunt ilegale şi poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu hotărârea primei instanţe şi instanţei de apel prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a hotărârilor, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi 3 procedural, verificându-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu- se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de fond şi de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Leşanu Andrei, în interesele lui Urzica Veronica, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ala Cobăneanu Maria Ghervas 4