3ra-448/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-448/14 prima instanţă: M. Gavriliţă instanţa de apel: S. Caitaz, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Întreprinderea de Stat “Cadastru” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Sîrbu Irina împotriva Întreprinderii de Stat “Cadastru”, Inspecţia Muncii şi Inspectoratul teritorial de Muncă Călăraşi privind anularea actului administrativ, recunoaşterea evenimentului ca accident de muncă, încasarea indemnizaţiei unice, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreţinătorului copiilor minori şi obligarea întocmirii procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Sîrbu Irina, casată hotărârea Judecătoriei Străşeni din 01 noiembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 31.05.2011, reclamanta, Sîrbu Irina a depus cererea de chemare în judecată către ÎS”Cadastru”, Inspecţia Muncii şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Călăraşi, prin care a solicitat recunoaşterea evenimentului în care a decedat soţul său Sîrbu Ion ca fiind un accident de muncă, încasarea indemnizaţiei unice, încasarea pensiei de întreţinere.

In motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că la data de 19.02.2011 Sîrbu Ion, a. n. 25.04.1980, fiind angajat în calitate de inginer cadastral al ÎS”Cadastru” filiala OCT Străşeni, s-a deplasat cu automobilul de model BMW numărul de înmatriculare ST AL 272 pus la dispoziţie de solicitantul Andronic Vasile, condus de Andronic Ghenadie, la gospodăria lui Andronic Vasile, situată în s. Vorniceni, raionu1 Străşeni, pentru a efectua măsurări cadastrale. După executarea lucrărilor, în drum spre OCT Străşeni, pe traseul Ungheni- Chişinău, în preajma satului Pănăşeşti, r-1 Străşeni, automobilul a derapat de pe traseu, producându-se un accident rutier în urma căruia Sîrbu Ion a decedat.

A mai invocat reclamanta că în legătură cu cazul dat procuratura raionului Străşeni a pornit un proces penal în baza art. 264, alin. (3), lit. b) Cod Penal. Contrar prevederilor pct. 9 al Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, pârâtul nu a anunţat despre producerea accidentului inspecţia muncii. Sîrbu Irina s-a adresat către ÎS ”Cadastru” cu privire la recunoaşterea evenimentului ca fiind accident de muncă şi încasarea indemnizaţiei unice, pârâtul i-a refuzat. Ulterior, s-a adresat la Inspectoratul teritorial de muncă Călăraşi, acesta i-a comunicat precum că evenimentul nu poate fi calificat ca accident de muncă deoarece Sîrbu Ion nu a primit de la conducerea OCT Străşeni dispoziţie de a efectua lucrări cadastrale în s. Vorniceni, prin urmare, accidentul nu a avut loc în timpul îndeplinirii unei sarcini de muncă, accidentul a avut loc în afara programului de muncă.

Susţine reclamanta că conform Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, art. 18, alin. (5) din Legea nr. 186 din 10.07.2008 securităţii şi sănătăţii în muncă, i se cuvine indemnizaţie unică şi pensie de întreţinere la doi copii minori. Astfel, comunică Sîrbu Irina că la data de 24.08.2011 s-a adresat în instanţa de contencios administrativ către Inspectoratul teritorial de muncă Călăraşi cu privire la obligarea de a emite actul administrativ, procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă soldat cu decesul persoanei, care a avut loc la 19.02.2011 în care a decedat Sîrbu Ion pe motiv că, Inspectoratul teritorial de muncă Călăraşi nu doreşte să întocmească proces verbal pe marginea accidentului de muncă produs la 19.02.2011 în care a decedat angajatul ÎS”Cadastru” Sîrbu Ion.

Ulterior, prin încheierea judecătoriei Străşeni din 18.10.2011 aceste două cauze au fost conexate într-un singur proces. Prin încheierea din 23.02.2012 a fost încetat procesul civil pe capătul de cerere a lui Sîrbu Irina către Inspectoratul teritorial de muncă Călăraşi cu privire la obligarea de a emite actul administrativ - procesul – verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal care a avut loc la 19.02.2011 în care a decedat Sîrbu Ion. Prin încheierea judecătoriei Străşeni din 23.01.2013 a fost admis demersul reprezentantului ÎS ”Cadastru” parţial. Astfel, s-a încetat procesul civil pe capătul de cerere a lui Sîrbu Irina către ÎS ”Cadastru” cu privire la recunoaşterea evenimentului din 19.02.2011 în care a decedat Sîrbu Ion ca fiind accident de muncă.

In rest demersul s-a respins. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 24.04.2013 s-a casat integral încheierile judecătoriei Străşeni din 23.01.2013 emisă în pricina civilă nr. 2-52/13 şi s-a soluţionat problema în fond prin care s-a respins ca neîntemeiat demersul IS”Cadastru” cu privire la încetarea procesului pe capătul de cerere privind recunoaşterea evenimentului în care a decedat Sîrbu Ion ca fiind accident de muncă.

La data de 21.05.2013 Sîrbu Irina a depus cererea de chemare în judecată prin care a solicitat, conexarea pricinii cu procesul intentat la acţiunea Sîrbu Irina către Î. S. “Cadastru” cu privire la recunoaşterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizaţiei unice şi a despăgubirii pentru pierderea întreţinătorului, anularea procesului-verbal nr. 1 din 11.03.2013 privind cercetarea accidentului în afara muncii, întocmit de inspectorul de muncă Jomiru Ion şi obligarea pârâtului de a întocmi procesul - verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal care a avut loc la 19.02.2011, în care a decedat Sîrbu Ion angajat al ÎS”Cadastru” filiala OCT Străşeni. Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 14.06.2013 această cerere a fost conexată cu cererile anterioare şi se examinează într-o singură cauză în procedură generală contencioasă Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 01.11.2013 cererile depuse de către Sîrbu Irina către Î.S.

”Cadastru” şi Inspecţia Muncii au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Sîrbu Irina a declarat apel împotriva acesteia, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii judecătoriei Străşeni din 01.11.2013, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, s-a admis apelul declarat de Sîrbu Irina, a fost casată hotărârea Judecătoriei Străşeni din 01 noiembrie 2013 şi s-a emis o hotărâre nouă, prin care acţiunea a fost admisă integral. La data de 19 februarie 2014, Î.S. ”Cadastru” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel din 13 februarie 2013 cu menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate normele de drept material, prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, precum şi prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, fiind interpretată în mod eronat legea şi aplicată în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. Astfel, menţionează recurentul că instanţa de apel, a adoptat decizia enunţată contrar prevederilor art. 130 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care prevede că fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele, concluziile sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentele preferinţei unor probe faţă de altele. În susţinerea celor invocate, indică recurentul că, decizia contestată nu conţine aprecieri cu privire la actele interne ale Î.S.”Cadastru”, care reglementează timpul de muncă şi de odihnă al angajaţilor Î.S. „Cadastru” şi care au fost încălcate de către fostul angajat Sîrbu Ion. Astfel,invocă recurentul că instanţa de apel nu a apreciat prevederile şi legătura reciprocă a următoarelor acte: - Regulamentul intern al Î.S.”Cadastru”, prevede regimul de muncă şi de odihnă (f. d. 58 Vol. I), care stabileşte: ”Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul de ordine internă.

cu contractul individual si cu cel colectiv de muncă, îl foloseşte pentru îndeplinirea obligaţiunilor de muncă. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor nu poate depăşi 40 ore pe săptămână. Indică recurentul, că Sîrbu Ion a semnat că a luat cunoştinţă cu prevederile Regulamentului intern al Î.S.”Cadastru” (f. d. 59 Vol. I). De asemenea la materialele dosarului a fost anexată şi lista salariaţilor, care au făcut cunoştinţă cu Regulamentului intern al Î.S.”Cadastru” la 03.06.2010, unde este şi semnătura lui Sîrbu Ion (f. d. 61 Vol. I). - Contractul colectiv de muncă, anexat la materialele dosarului, prevede timpul de odihnă: „ p.6.6 Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive - sâmbăta si duminică, p.6.7 munca în zilele de repaus este interzisă.

(f. d. 66-67 Vol. II). - Contractul individual de muncă nr. 01/09 din 13.07.2013, încheiat între Î.S."Cadastru” şi Sîrbu Ion (f. d. 48 Vol. I). Invocă recurentul şi prevederile art. 109 alin. (1) şi (2) din Codul Muncii al RM care stabileşte că, “Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. în cazul în care un repaus simultan pentru întregul personal al unităţii în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau ar compromite funcţionarea normală a unităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile, stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern al unităţii, cu condiţia ca una din zilele libere să fie duminica.” Reieşind din normele enunţate, ziua de sâmbătă este zi de odihnă pentru colaboratorii Î.S.”Cadastru” şi filialele acesteia, iar ziua de 19 februarie 2011 a fost o zi de sâmbătă.

În susţinerea poziţiei sale, menţionează recurentul că la materialele dosarului nu există probe, care ar confirma că această zi ar fi fost declarată zi de lucru, inclusiv pentru OCT Străşeni, filiala Î.S.”Cadastru", sau pentru Sîrbu Ion, respectiv consideră ,că instanţa de apel eronat şi neîntemeiat a ajuns la concluzia că, ziua de sâmbătă din data de 19.02.2011 a fost timpul util pentru Sîrbu Ion de a se deplasa la Vorniceni şi de la Vorniceni, în interese de serviciu. De asemenea, mai menţionează recurentul că angajatul Oficiului Cadastral Teritorial Străşeni, Sîrbu Ion, nu a primit în general însărcinarea angajatorului să efectueze lucrări cadastrale în s. Vorniceni raionul. Străşeni, cu atât mai mult că data de 19.02.2013 , a fost zi de sâmbătă şi repaos săptămânal.

Mai indică recurentul, că comandă privind efectuarea lucrărilor cadastrale în s. Vorniceni raionul. Străşeni, semnată de cetăţeanul Andronic Vasile şi OCT Străşeni nu a fost perfectată, respectiv, raportul juridic nu a luat naştere pentru a produce efectul scontat şi în prezenţa căruia Oficiul Cadastral Străşeni ar putea fi responsabil de monitorizarea procesului executării serviciului pentru client. În special invocă că procesele de lucru în cazul serviciilor cadastrale sunt reglementate de Ordinul 97 din 11.06.2009, privind aprobarea proceselor de lucru la serviciile cadastrale prestate de Oficiile Cadastrale Teritoriale (f. d. 65 Vol. I), în vigoare la momentul producerii evenimentului din 19.02.2011.

Potrivit p. 1-14 al ordinului enunţat, registratorul de la recepţie identifică solicitantul, clarifică intenţia solicitantului, apreciază data de ieşire în teren în cazul comenzilor cu ieşire şi, după achitarea costului serviciului (avans) în baza bonului de plată imprimat, se imprimă comanda din SIA „Cadastru” în două exemplare, care se semnează de solicitant şi responsabilul de primire şi se eliberează un exemplar al comenzii semnate solicitantului, comenzile primite se transmit persoanei responsabile de planificare şi distribuire a lucrului, astfel se finalizează etapa de primire a comenzii.

În cazul dat, indică recurentul că solicitantul Andronic Ghenadie nu a mai revenit la Oficiul cadastral Străşeni cu bonul de plată şi cecul achitat, respectiv,comanda nu a fost imprimată şi semnată de către solicitant şi persoana responsabilă de la recepţie , respectiv, raportul juridic nu a luat naştere pentru a produce efectul scontat şi în prezenţa căruia Oficiul Cadastral Străşeni ar putea fi responsabil de monitorizarea procesului executării serviciului pentru client. Prin urmare, acest fapt exclude raportul obligaţional, în virtutea căruia cet. Andronic Vasile ar fi fost în drept să pretindă de la Oficiul Cadastral Străşeni executarea lucrării cadastrale, iar OCT Străşeni ţinut să o execute.

Indică recurentul că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea, precizând că contractul de muncă cu Sîrbu Ion a încetat din data de 19.02.2011, după cum a fost aplicată şi inscripţia în carnetul de muncă. La fel, consideră că, instanţa de apel a comis erori la adoptarea noii hotărâri, prin care a încălcat prevederile art. 240 alin. (3) CPC al RM, deoarece nu s-a expus asupra capătului de cerere din cererea de chemare în judecată către Inspecţia Muncii privind obligarea inspecţiei muncii de a întocmi procesul verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal, care a avut loc la 19.02.2011, în care a decedat cet. Sîrbu Ion angajat al Î.S.”Cadastru”.

Mai mult ca atât, susţine recurentul că capătul de cerere, privind recunoaşterea de către instanţa de judecată a evenimentului în care a decedat Sîrbu Ion ca fiind accident de muncă, este neîntemeiat şi examinarea unei astfel de pricini nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, deoarece, conform art.4 alin.(l) lit. d) al Legii privind Inspecţia Muncii nr. 140-XV din 10.05.2001, Inspecţia Muncii are atribuţia de a cerceta, în modul stabilit de Guvern, accidentele de muncă.

Complementar celor indicate, recurentul consideră ilegală decizia instanţei de apel şi din considerentul că aceasta nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată deoarece, nu a aplicat: - p.(3) lit. e) din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1361 din 22.12.2005, - p. 18, p. 19 şi p. 8 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 513 din 11.08.1993, - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186 - XVI din 10.07.2008.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Cadastru” neîntemeiat şi care urmează a fi respins şi menţinută decizia instanţei de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele anexate la prezenta cauză se reţine că obiectul litigiului în speţa dată s-a născut în cadrul unui raport de muncă, care constă în recunoaşterea evenimentului produs ca fiind un accident de muncă şi încasarea din contul angajatorului a indemnizaţiei unice de deces şi a despăgubirii pentru pierderea întreţinătorului pentru copiii minori cauzat în rezultatul decesului provocat în urma accidentului de muncă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie cu certitudine a constatat că, în luna ianuarie 2011 Andronic Vasile s-a prezentat la OCT Străşeni, filiala ÎS”Cadastru” şi a dat comandă pentru efectuarea lucrărilor cadastrale la el în gospodărie şi în gospodăria tatălui său Nichita Mihail. Registratorul Ţurcan Ion a programat lucrările solicitate de Andronic Vasile pentru data de 18.02.2011, făcând în acest sens şi menţiunea în Registrul planificărilor la pagina 42, notând şi numărul de telefon al lui Andronic Vasile . La fel, Colegiul civil a constatat că Sîrbu Ion a fost numit ca specialist pentru efectuarea lucrărilor solicitate de Andronic Vasile.

însă, la data de 18.02.2011 nu a avut posibilitatea să vină la locul nominalizat, unde să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu şi a programat efectuarea acestor lucrări pentru a doua zi pe data de 19.02.2011. Astfel, a doua zi, la data de 19.02.2011 Sîrbu Ion, angajat in calitate de inginer cadastral al ÎS”Cadastru” filiala OCT Străşeni, s-a deplasat cu automobilul de model BMW numărul de înmatriculare ST AL 272 pus la dispoziţie de solicitantul Andronic Vasile, condus de Andronic Ghenadie, la gospodăria lui Andronic Vasile, situată în s. Vorniceni, r-1 Străşeni, pentru a efectua măsurări cadastrale, astfel, îndeplinindu-şi atribuţii de serviciu. Ulterior, după executarea lucrărilor de măsurări cadastrale, ce au fost solicitate de Andronic Vasile, în drum spre Străşeni, pe traseul Ungheni-Chişinău, în preajma s. Pănăşeşti, r-1 Străşeni, automobilul a derapat de pe traseu, producându-se un accident rutier în urma căruia Sîrbu Ion a decedat.

Reieşind din cele întîmplate, Sîrbu Irina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Î. S. “Cadastru” cu privire la recunoaşterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizaţiei unice şi a despăgubirii pentru pierderea întreţinătorului, anularea procesului-verbal nr. 1 din 11.03.2013 privind cercetarea accidentului în afara muncii, întocmit de inspectorul de muncă Jomiru Ion şi obligarea pârâtului de a întocmi procesul - verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal care a avut loc la 19.02.2011, în care a decedat Sîrbu Ion angajat al ÎS”Cadastru” filiala OCT Străşeni. La data de 01.11.2013 Judecătoriei Străşeni, a respins cerinţele Irinei Sîrbu iar instanţa de apel la 13 februarie 2014, le-a admis.

Reieşind din cele constatate, Colegiul civil consideră ca fiind întemeiată şi pasibilă admisibilităţii cerinţa apelantei Sîrbu Irina privind recunoaşterea evenimentului produs ca fiind un accident de muncă. Examinând circumstanţele cauzei, Colegiul apreciază drept corecte concluziile instanţei de apel din următoarele considerente. Instanţa de recurs, precizează că Instanţa de fond incorect şi injust a concluzionat că deoarece accidentul a avut loc într-o zi de sâmbătă, acesta nu se consideră accident de muncă, producându-se nu în “timp util”, după cum prevede pct.3 lit. e) din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22.12.2005.

Astfel, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13.02.2014, s-a constatat că instanţa de fond incorect a interpretat norma legală citată mai sus. Noţiunea de "timp util" nu are nici o legătură cu ziua de muncă sau de odihnă, ci se referă la perioada de timp necesar pentru a parcurge distanţa de la întreprindere până la locul de muncă organizat în afara întreprinderii. În speţa dată drumul până la locul de muncă, pentru efectuarea măsurărilor cadastrale a fost de la s. Vorniceni până la Străşeni. În ceea ce priveşte că accidentul s-a produs într-o zi de sâmbătă nu înseamnă că evenimentul nu urmează a fi calificat ca un accident de muncă. În acest context, Colegiul civil reţine cert că evenimentul produs în rezultatul căruia Sîrbu Ion a decedat în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu este calificat ca drept un accident de muncă.

Cu referire la argumentul recurentului precum că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, indicând că nu a făcut referire la prevederile pct. 3 lit. e) din Hotărârea privind aprobarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă nr. 1361 din 22.12.2005, Colegiul, reţine, că instanţa de apel a aplicat legea respectivă. Mai mult ca atât cu referire la hotărârea plenului CSJ a RM din 04.07.2005, nr. 6 cu privire la încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, stabileşte, că vătămarea sănătăţii salariatului se consideră că a avut loc în legătură cu executarea obligaţiunilor de serviciu, dacă ea este rezultatul activităţii de producţie a angajatorului şi a apărut în locul unde angajatorul era obligat să asigure condiţii de muncă inofensive.

Conform Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1361 din 22 decembrie 2005 p. 3 lit. a), b) şi e) prin accident de muncă se înţelege evenimentul care a produs vătămarea violentă a organismului salariatului (leziune, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie acută profesională etc.) ca urmare a acţiunii unui factor de risc propriu unui element al sistemului de muncă, provocând pierderea temporară a capacităţii de muncă sau invaliditatea ori decesul salariatului, survenit în timpul: a) îndeplinirii sarcinii de muncă sau îndatoririlor de serviciu; b) înainte de începerea sau după încetarea lucrului, când salariatul se deplasează, în timp util pentru aceasta, de la intrarea în incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei până, la locul de muncă şi invers, îşi schimbă îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau predă locul de muncă şi mijloacele de producţie; e) în timpul deplasării de la întreprinderea, instituţia, organizaţia, la care este încadrat salariatul, pînă la locul de muncă organizat în afara teritoriului întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau pînă la o altă întreprindere, instituţie, organizaţie, sau pînă în altă localitate şi invers, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă sau a îndatoririlor de serviciu,

în timpul util pentru aceasta şi pe traseul obişnuit al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat; Astfel, din norma legală citată şi din materialele anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că se stabileşte cu certitudine că Sîrbu Ion s-a deplasat în s. Vorniceni pentru efectuarea unor lucrări cadastrale comandate de solicitantul Andronic Vasile, fapt ce se confirmă şi prin bonurile de plată nr. 800111716 şi 800111717 din 28.02.2011 şi ordinile de încasare nr.747871 şi 747704 din 17.02.2011, conform căror au fost achitate sumele respective pentru serviciile solicitate.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, precizează că evenimentul produs este considerat ca accident de muncă, cu toate că s-a produs într-o zi de sâmbătă, cu atât mai mult că pentru efectuarea lucrărilor cadastrale de măsurare pe care le-a executat Sîrbu Ion, nu este necesară emiterea unui ordin sau dispoziţie specială din partea administraţiei, fiind o comandă realizată pentru Andronic Vasile, care a şi achitat pentru serviciile solicitate plăţile corespunzătoare.

În acelaşi timp, Colegiul reţine ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, instanţa de apel eronat a interpretat prevederile art. 81 alin. (2) din Codul Muncii, indicând că conform ordinului nr. 70p din 21.02.2011, contractul de muncă cu Sîrbu Ion a încetat din data de 19.02.2011, nu din cauza că aceasta a fost ultima zi de muncă dar din cauza că după cum a fost aplicată şi inscripţia şi în carnetul de muncă, aceasta a fost data la care a decedat angajatul şi astfel e şi firesc să înceteze la data decesului, indiferent că e zi de muncă sau nu. Cu atât mai mult, că potrivit art. 81 alin. (2) Codul Muncii, ziua încetării contractului individual de muncă se consideră ultima zi de muncă.

Astfel, prin prisma normei legale citate şi din circumstanţele de fapt create, Colegiul civil reţine că din moment ce angajatorul a încetat contractul de muncă pe data de 19.02.2011, reiese că această dată este ultima zi de muncă a salariatului Sîrbu Ion. În acelaşi timp, Colegiul menţionează, că recurentul neîntemeiat consideră că accidentul produs nu poate fi calificat ca fiind un accident de muncă deoarece era într-o zi de sâmbătă. Colegiul reţine că, pct. 3 lit. e) din Hotărârea privind aprobarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, prevede că, evenimentul produs urmează a fi nu numai pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă, ci şi a obligaţiilor de serviciu.

Sarcina de muncă este o însărcinare pe care o primeşte salariatul individual, concret şi cu o anumită ocazie. Obligaţiunile de serviciu sunt toată activitatea salariatului pe care acesta o desfăşoară în folosul angajatorului. Deplasarea inginerului cadastral în teren pentru a face lucrări cadastrale şi geodezice ţine nemijlocit de obligaţiile sale de serviciu şi nu este o sarcină de muncă primită individual. Prin urmare, Colegiul nu poate reţine argumentele recurentului invocate în vederea susţinerii poziţiei sale precum că decizia instanţei de apel este ilegală şi urmează a fi casată, indicând în acest sens şi faptul că Sîrbu Ion a acţionat în ziua de 19.02.2011 anume în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, în interesele angajatorului.

Complementar la cele menţionate se constată cu certitudine că în luna ianuarie 2011 Andronic Vasile s-a prezentat la OCT Străşeni pentru a da comandă de efectuare a lucrărilor cadastrale la el în gospodărie şi în gospodăria tatălui său Nichita Mihail. Registratorul Ţurcan Ion a programat lucrările solicitate de Andronic Vasile pentru data de 18.02.2011, facând în acest sens menţiunea necesară la pagina 42 a Registrului planificărilor, notând şi numărul de telefon al lui Andronic Vasile - 46 460. Aceste circumstanţe se dovedesc prin declaraţiile martorilor Andronic Vasile (f.d.6-7 vol. II), Andronic Ghenadie (f.d.29-31 vol. II), Ţurcan Ion (f. d. 19-23 vol. II), Tamaciuc Pavel (f.d.33-37 vol. II), extrasul din Registrul planificărilor pagina 42 (f.d.42 vol. I; f.d.41 Vol. II).

Pe data de 16-17.02.2011 Sîrbu Ion i-a telefonat lui Andronic Vasile la numărul de telefon 46 460 şi i-a comunicat că vineri, pe data de 18.02.2011 va veni să efectueze lucrările comandate, dar mai întâi trebuie să meargă în s. Lozova să îndeplinească anumite lucrări, iar dacă nu va reuşi, atunci va veni sâmbătă. La fel, conform depoziţiilor martorilor s-a constatat că, Sîrbu Ion i-a dat lui Andronic Vasile numărul său de telefon. Tot pe data de 16-17.02.2011 Andronic Vasile i-a dat lui Andronic Ghenadie numărul de telefon al lui Sîrbu Ion. Sîrbu Ion i-a comunicat lui Andronic Ghenadie prin telefon că va veni să îndeplinească lucrările pe data de 19.02.2011 şi că trebuie să achite plata pentru efectuarea lucrărilor cadastrale.

Andronic Vasile nu l-a cunoscut anterior pe Sîrbu Ion. Aceste circumstanţe se dovedesc prin declaraţiile martorilor Andronic Vasile şi Andronic Ghenadie, dar şi prin procesul-verbal întocmit de inspectorul muncii. La 17.02.2011 Andronic Ghenadie s-a prezentat la OCT Străşeni, la registratorul Tărîţă Dumitru de la care a primit bonurile de plată. Acest fapt se dovedeşte prin declaraţiile martorilor Andronic Ghenadie, Tărîţă Dumitru, bonul de plată nr.8001/11/717 din 17.02.2011, semnat de registratorul Tărîţă Dumitru (f. d. 13 vol. I; f.d.94 vol. II). Ulterior, conform bonurilor de plată nominalizate, la 17.02.2011 Andronic Ghenadie a achitat suma de 400 lei şi 200 lei. Acest fapt se confirmă prin scrisoarea nr.49 din 26.05.2011 emisă de „Banca de Economii” S.A.

(f. d. 14 vol. I). Andronic Ghenadie nu s-a întors la OCT Străşeni pentru a prezenta dovada achitării sumelor respective, deoarece registratorul Tărîţă Dumitru i-a zis că bonurile achitate să le transmită cu lucrătorul care va veni să execute lucrările. Fapt care l-a şi făcut Andronic Ghenadie, i-a transmis dispoziţiile de plată lui Sîrbu Ion pe data de 19.02.2011 în timpul executării de către acesta a lucrărilor cadastrale în s. Vorniceni. Acestea se dovedesc prin declaraţiile martorului Andronic Ghenadie. Sîrbu Ion a efectuat lucrări cadastrale în gospodăria lui Andronic Vasile şi Nichita Mihail. în drum spre Străşeni a avut loc accidentul rutier.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul reţine că recurentul, în cererea sa de recurs, face referire asupra faptului că instanţa de apel la încasarea indemnizaţiei unice nu a aplicat p. 8 din Hotărârea Guvernului enunţată, care stabileşte „ în cazul decesului angajatului, survenit în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale, cuantumul indemnizaţiei unice pentru persoanele care beneficiază de acest drept se stabileşte în suma rezultată din înmulţirea salariului mediu anual al celui decedat cu numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit până la vârsta de şaizeci de ani, dar nu mai puţin decât zece salarii medii anuale ”, indicând că, a fost admisă calcularea incorectă a cuantumului indemnizaţiei unice suma fiind rezultată din înmulţirea salariului mediu anual al celui decedat cu numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit până la vârsta de şaizeci si doi ani, adică cu 125.493,1 lei mai mult.

În acest sens, Colegiul menţionează că la momentul decesului Sîrbu Ion era căsătorit cu Sîrbu Irina şi avea la întreţinere doi copii minori, şi anume: Sîrbu Alina, a. n. 21.02.2004 şi Sîrbu Laurenţiu, a. n. 22.03.2010. Astfel, în temeiul pct. 6 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 513 din 11.08.1993, a art. 18 , din Legea nr. 186 din 10.07.2008 securităţii şi a art. 18 din Legea nr. 756-XIV din 24.12.99 sănătăţii în muncă, soţia Sîrbu Irina este în drept să pretindă la plata unei indemnizaţii unice.

Astfel, conform pct. 14 din regulamentul nr. 513 din 11.08.1993 specificat, dacă angajatul, căruia i s-a stabilit pierderea capacităţii de muncă ori care a decedat în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale, are o vechime în muncă mai mică de doi ani calendaristici, pentru calcularea salariului mediu anual câştigul lui real pe întreaga perioadă de muncă se împart la numărul zilelor lucrate, iar salariul mediu zilnic obţinut se înmulţeşte cu numărul zilelor lucrătoare din 12 luni complete, premergătoare pierderii capacităţii de muncă sau decesului, cauzate de accidentul de muncă Potrivit art. 18 alin.(1) lit. a), b) şi c), alin.(2) lit. c) şi alin. (3) din Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756-XIV din 24.12.1999, În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, de indemnizaţie de deces beneficiază: a) copiii asiguratului care, la momentul decesului acestuia: - au vîrsta de pînă la 18 ani sau au împlinit această vîrstă, dar fără a depăşi vîrsta de 23 de ani, dacă îşi continuă studiile la instituţii de învăţămînt secundar, mediu de specialitate şi superior, cursuri de zi; - sînt încadraţi într-un grad de invaliditate, indiferent de vîrstă; b) soţul asiguratului, care la momentul decesului acestuia: - este încadrat într-un grad de invaliditate; - a atins vîrsta de pensionare;

c) soţul sau unul din părinţii asiguratului decedat, sau o altă persoană care, la momentul decesului asiguratului, nu lucrează şi are în îngrijire copii ai asiguratului sub vîrsta de 3 ani.

(2) Indemnizaţia de deces se acordă o singură dată, în sumă fixă, corespunzător numărului şi categoriei persoanelor aflate în întreţinerea asiguratului după cum urmează: b) pentru soţul asiguratului care, la momentul decesului acestuia, este încadrat într-un grad de invaliditate sau a atins vîrsta de pensionare – echivalentul a 3 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului decedat pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de 3 salarii medii lunare pe economie pentru anul premergător anului în care s-a produs cazul asigurat; c) pentru soţul sau unul din părinţii asiguratului decedat, sau o altă persoană care, la momentul decesului asiguratului, nu lucrează şi are în îngrijire copii ai asiguratului sub vîrsta de 3 ani – echivalentul a 3 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului decedat pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puţin de 3 salarii medii lunare pe economie pentru anul premergător anului în care s-a produs cazul asigurat.

(3) Persoana care se regăseşte în mai multe din situaţiile prevăzute la alin.(2) al prezentului articol va beneficia de indemnizaţia stabilită numai pentru una din aceste situaţii. Dat fiind faptul că Sîrbu Ion a avut o vechime în muncă mai mică de 2 ani la ÎS”Cadastru”, salariul mediu anual se va determina anume în modalitatea indicată mai sus. Astfel, câştigul real pe întreaga perioada de muncă al lui Sîrbu Ion cuprinsă între 13.07.2009- 19.02.2011 a constituit 100 346, 17 lei. Numărul zilelor lucrate în această perioada este de 411 zile. Zile lucrătoare din 12 luni complete premergătoare decesului (ianuarie 2011 - februarie 2010) - 257 zile. Prin urmare, salariul mediu anual va fi calculat în felul următor: 257 zile x 244, 15 = 62 746, 55 lei.

În conformitate cu art. 18 din Legea nr. 186 din 10.07.2008 securităţii şi sănătăţii în muncă, salariul mediu anual se înmulţeşte la numărul anilor compleţi pe care Sîrbu Ion nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani: Anula naşterii lui Sîrbu Ion fiind 25.04.1980. Numărul anilor compleţi până la 62 ani: 31 de ani. Suma indemnizaţiei unice fiind stabilită în felul următor: 62 746, 55 (salariul mediu anual) x 31 (anii neîmpliniţi până la plafonul de vârstă de pensie de 62 de ani) = 1 945143, 05 lei. In acelaşi timp, Colegiul civil reţine prin prisma normelor legale citate mai sus, că este întemeiată şi pretenţia reclamantei Sîrbu Irina privind încasarea despăgubirii pentru pierderea întreţinătorului în mărime de 1285, 56 lei lunar până la atingerea majoratului copiilor minori precum şi pentru Sîrbu Irina în sumă de 1 285, 56 lei până la împlinirea de către minori a vârstei de 14 ani.

Având în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, motiv pentru care respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Cadastru”ca neîntemeiat şi menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de Stat “Cadastru”.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Sîrbu Irina împotriva Întreprinderii de Stat “Cadastru”, Inspecţia Muncii şi Inspectoratul teritorial de Muncă Călăraşi privind anularea actului administrativ, recunoaşterea evenimentului ca accident de muncă, încasarea indemnizaţiei unice, încasarea despăgubirii pentru pierderea întreţinătorului copiilor minori şi obligarea întocmirii procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală