- Dosarul nr.
- 2ra-1248/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 aprilie 2014
- Părțile
- ÎMGFL-13 vs Şveţ Serghei şi Şveţ Victoria
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1248/14 — Încasarea datoriei
dosarul nr.2ra-1248/14 prima instanţă: M. Muruianu, instanţa de apel: B. Bîrcă, M. Moraru, M. Ciugureanu, ÎNCHEIERE 10 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. - 13, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. – 13, intervenient accesoriu Societatea pe Acţiuni „Termocom” împotriva lui Şveţ Serghei şi Şveţ Victoria cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Şveţ Serghei şi Şveţ Victoria şi casată hotărârea judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 05 august 2013, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 24 aprilie 2013, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. – 13, intervenient accesoriu Societatea pe Acţiuni Termocom împotriva lui Şveţ Serghei şi Şveţ Victoria cu privire la încasarea datoriei în mărime de 27739,10 lei. În motivarea cererii, reclamantul a invocat faptul că în baza contului personal deschis la ÎMGFL-13 pe numele pîrîţilor, SA „Termocom”, în procedura planului a livrat energia termică. Pîrîţii nu au achitat serviciile prestate, iar datoria formată la data de 01.10.2012 constituie suma de 27739,10 lei pentru energia termică, fapt ce se confirmă prin informaţia despre calcularea şi achitarea serviciilor locativ-comunale.
Reclamantul, mai menţionează că în prezent Gestionarul Fondului Locativ şi SA „Termocom” în procedura planului se află într-o situaţie financiară precară creată din cauza rău-platnicilor dintre care fac parte şi pîrîţii. Astfel, reclamantul solicită admiterea acţiunii şi încasarea din contul pîrîţilor, în mod solidar, în beneficiul ÎMGFL-13 datoria în sumă de 27739,10 lei şi taxa de stat în mărime de 425,55 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 august 2013, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Şveţ Serghei Vladimir şi Şveţ Victoria Petru, în mod solidar, în folosul ÎMGFL-13 suma de 14185,09 lei, cu titlu de datorie. S-a încasat de la Şveţ Serghei Vladimir şi Şveţ Victoria Petru, în mod solidar, în folosul IMGFL-13 taxa de stat în mărime de 425,55 lei şi cheltuielile de judecată.
În rest acţiunea s-a respins ca tardivă. La 13 august 2013, Şveţ Serghei Vladimir şi Şveţ Victoria Petru au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de Şveţ Serghei Vladimir şi Şveţ Victoria Petru, a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 august 2013 şi emisă o hotărîre nouă prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 12 februarie 2014, ÎMGFL-13 a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul ÎMGFL-13 a invocat că decizia instanţei de apel este ilegale şi neîntemeiată, instanţa de apel încălcînd normele de drept material şi procedural.
În special, s-a invocat că intimaţii nu au depus cerere prealabilă pentru a contesta sumele imputate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de drept vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin (1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel.
Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural. Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător.
Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. – 13, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. – 13, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă