2ra-1273/14 — Desfacerea căsătoriei

Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1273/14 Judecător: I. Ţîbîrnă Curtea de Apel Bender Judecători: M. Anton, G. Druguş, S. Vrabii Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mărgărint Igor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mărgărint Oxana împotriva lui Mărgărint Igor cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copilului minor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013, CONSTATĂ : La 17 mai 2013, Mărgărint Oxana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mărgărint Igor cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor în mărime de 1000 lei lunar începînd cu data depunerii cererii de chemare în judecată şi pînă la atingerea de către copil a vîrstei majoratului.

În motivarea cererii reclamanta a indicat, că a încheiat căsătoria cu pîrîtul la 15.09.2006 la OSC sect. Botanica, mun. Chişinău. Din căsătorie au un copil minor, Mărgărint Alexandra, născută la 10.05.2007. Familia s-a destrămat în anul 2007, după naşterea copilului, dat fiind faptul că pîrîtul nu participa la întreţinerea fiicei. Din vara anului 2007 reclamanta şi pîrîtul locuiesc separat, relaţii nu menţin, gospodărie comună nu au. Consideră reclamanta că, convieţuirea cu pîrîtul şi păstrarea familiei sunt imposibile, deoarece pe parcursul a şase ani ei nu menţin nici o relaţie, iar tentative de împăcare nu au fost. Copilul minor, Mărgărint Alexandra, locuieşte permanent cu ea şi dispune cu condiţii bune de trai, iar pe parcursul a şase ani practic de una singură educă şi asigură material copilul.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bender din 22.08.2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Mărgărint Oxana împotriva lui Mărgărint Igor şi anume: a fost desfăcută căsătoria încheiată între Mărgărint Igor şi 1 Mărgărint Oxana la 15.09.2006; a fost stabilit domiciliul copilului minor Mărgărint Alexandra cu mama sa Mărgărint Oxana; S-a dispus încasarea pensiei alimentare de la Mărgărint Igor în beneficiul Oxanei Mărgărint pensie pentru întreţinerea copilului minor în mărime fixă de 870 lei lunar, începînd cu data depunerii cererii de chemare în judecată şi pînă la atingerea de către copil a vîrstei majoratului; Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a dispus încasrea taxei de stat de la Mărgărint Igor în beneficiul statului, în valoare de 1000% din unitatea convenţională stabilită de lege, ceea ce constituie 200 lei; Prin aceiaşi hotărîre a fost scutit Mărgărint Igor de la plata taxei de stat pentru capătul de cerere cu privire la încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor.

Pîrîtul, Mărgărint Igor, a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bender din 22.08.2013, solicitând scutirea de la plata taxei de stat, admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii Judecătoriei Bender din 22.08.2013 în partea ce ţine de încasarea pensiei alimentare în mărime fixă şi în partea ce ţine de încasarea taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei din contul său şi în această parte să fie emisă o nouă hotărîre cu privire la încasarea din contul lui în beneficiul Oxanei Mărgărint pentru îngrijirea copilului minor comun pensia alimentară prin prisma art. 75 CF, precum şi scutirea de la plata taxei de stat pentru înregistrarea căsătoriei. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Mărgărint Igor.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 74, art. 75 şi art. 76 din Codul Familiei al RM, care reglementează aspecte ce ţin de obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii, cuantumul pensiei de întreţinere încasate pentru copilul minor şi încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor într-o sumă bănească fixă. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 07 februarie 2014, Mărgărint Igor a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Bender din 22 august 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cuantumul pensiei de întreţinere a copilului minor Mărgărint Alexandra să fie micşorat de la 870,00 lei pînă la 500 lei lunar începînd cu data depunerii acţiunii. În argumentarea recursului, recurentul a invocat argumentele de fapt expuse şi în cererea de apel motivată. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

2 Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. În viziunea recurentei, instanţele au examinat superficial litigiul. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat deMărgărint Igor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mărgărint Igor ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mărgărint Igor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 26 noiembrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mărgărint Oxana împotriva lui Mărgărint Igor cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copilului minor. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4