2ra-909/14 — Stabilirea faptului acceptării succesiunii, declararea nulităţii testamentului, certificatelor de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate pe cote-părţi şi partajarea averii succesorale

dosarul nr.2ra-909/14 prima instanţă: M. Juganari instanţa de apel: N. Craiu, A Minciuna, L Bulgac DECIZIE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către, Ursu Anastasia, Coroleţchii Serghei şi Muntean Maria în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria împotriva Anei Coroleţchii, cu privire la stabilirea faptului acceptării succesiunii, declararea nulităţii testamentului, certificatelor de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate pe cote-părţi şi partajarea averii succesorale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către, Coroleţchii Serghei , Ursu Anastasia şi Muntean Maria şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi, din 07 iunie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La data de 05 iunie 2009, Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria s-au adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Anei Coroleţchi.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că sunt surori şi frate cu pârâta. Părinţii lor, Coroleţchi Gheorghe şi Coroleţchi Parascovia, a căror căsătorie a fost legalizată, au fost locuitori ai s. Temeleuţi, r-nul Călăraşi, unde au avut proprietate în devălmăşie şi anume casă, construcţii în jurul ei şi teren de pământ. La 27.11.1967 a decedat tatăl lor, Coroleţchi Gheorghe. Fiind coproprietar în devălmăşie cu mama reclamanţilor - Coroleţchi Parascovia, după decesul lui a rămas 1/2 din proprietatea comună în devălmăşie. În posesia bunurilor succesorale au intrat reclamanţii, pârâta, surorile Bălănescu Nina, Oprea Svetlana şi Nosenco Olga, ca fiind copiii decedatului, precum şi soţia acestuia în părţi egale, deoarece averea nu fusese testată.

Toţi au rămas să locuiască în casă şi să se folosească de ea, iar la biroul notarial nu au depus nici unul din ei cerere, pentru a li se elibera certificatele de moştenitor. Indică reclamanţii că, la 03.07.2001 a decedat mama lor, Coroleţchi Parascovia. În posesia averii succesorale rămasă după decesul ei au intrat toţi fraţii. Cu mijloace comune au înmormântat mama şi au întreţinut averea rămasă. Au făcut reparaţie la casă, iar în curtea casei, reclamanta Ursu Anastasia cu mijloace proprii a ridicat o construcţie auxiliară cu suprafaţa de 148 m. p„ în care se ţin animalele. În casă locuieşte pârâta. Afirmă reclamanţii că se ştia cu certitudine faptul că mama lor nu testase averea nimănui, însă, în luna martie a anului 2009, întâmplător, au aflat că pârâta dispune de un certificat testamentar, în baza unui testament lăsat de mama Coroleţchi Parascovia.

Asta le-a stârnit nedumerirea, deoarece reclamanţii îngrijeau de această casă, prelucrau pământul, fără a fi informaţi vreodată de către pârâtă despre existenţa unui testament. Ştiind că mama lor, Coroleţchi Parascovia, nu lăsase nici un testament, au scris o plângere la procuratură. în procesul examinării, pârâta a recunoscut că sora Ursu Anastasia a edificat o construcţie în gospodărie şi că toţi fraţii participă la administrarea casei. Tot de la ea au aflat că este predispusă să doneze casa, deoarece are actele de proprietate. Menţionează că de la procuratură au aflat că testamentul a fost întocmit pe 19 iunie 2001, adică cu 14 zile înainte de decesul mamei lor, Coroleţchi Parascovia. Solicită Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria declararea nulă a testamentului, deoarece a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legislaţiei, ţinând cont de faptul că mama lor Coroleţchi Parascovia nu vedea şi nu auzea.

Testamentul a fost întocmit în prezenţa a 3 persoane, dar din textul lui nu se poate stabili din care motiv au fost chemate să-l semneze şi de ce nu l-a semnat testatoarea. Reclamanţii sunt convinşi că testamentul este făcut fără ştirea mamei lor, însă primirea de către pîrîtă a certificatelor de moştenitor după o perioadă lungă de timp de la decesul mamei, confirmă faptul ascunderii averii testate. De asemenea, Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria invocă că averea succesorală după decesul părinţilor este constituită dintr-o casă de locuit, lot de pământ cu suprafaţa de 0,3349 ha, terenuri agricole cu suprafeţele de 0,2801 ha, 0,2 ha 0,1062 ha în sumă totală de 53119 lei, fiecăruia revenindu-i câte 1/7, ce constituie 7588 lei.

Solicită reclamanţii, Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria: - de a stabili faptul acceptării succesiunii deschise după decesul lui Coroleţchi Gheorghe, decedat la 26 noiembrie 1967 în s. Temeleuţi, r-ul Călăraşi şi Coroleţchi Parascovia, decedată la 03 iulie 2001 în aceeaşi localitate; - să fie calculat termenul de prescripţie pentru contestarea testamentului din luna martie a. 2009 când au aflat despre existenţa lui şi respectiv s-au adresat la Procuratura Călăraşi; - declararea nulităţii testamentului înregistrat la biroul notarial „Tudor Antoni” la 19.06.2001 cu nr. 1257 pe numele lui Coroleţchi Ana din numele mamei Coroleţchi Parascovia; - declararea nulităţii certificatelor de moştenitor testamentar eliberat lui Coroleţchi Ana în baza testamentului din 19.06.2001; - partajarea averii succesorale casa de locuit, lotul de pământ şi a terenurilor agricole în cote-părţi egale în natură.

La data de 11.05.2012, reclamanţii Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria au depus o cerere privind extinderea pretenţiilor, prin care solicită să fie recunoscut dreptul de proprietate a părinţilor Coroleţchi Gheorghe şi Coroleţchi Parascovia la câte ½ cotă parte din averea lor comună, ce constă din casa de locuit şi construcţiile auxiliare din jurul ei, amplasate în s. Temeleuţi, r-nul Călăraşi, cu numărul cadastral 2543107154. Prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 07 iunie 2013 s-a respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria către Coroleţchii Ana privind stabilirea faptului acceptării succesiunii, declararea nulităţii testamentului, certificatelor de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate pe cote-părţi şi partajarea averii succesorale.

Nefiind de acord cu hotărârea dată,reclamanţii au contestat-o în ordine de apel solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, apelul declarat de Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria, a fost respins şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţei. Invocând ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, la data de 21 ianuarie 2014, Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria au declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe,cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă.

În motivarea recursului recurenţii au invocat că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, fiind adoptate cu interpretarea eronată a normelor de drept material şi procedural. În special, au invocat recurenţii că instanţele judecătoreşti au ignorat probele administrate , încălcând principiul de apreciere a probelor. Mai mult ca atât, consideră că concluziile instanţei de apel expuse în decizie vin în contradicţie cu circumstanţele cauzei. Totodată, menţionează că instanţa de apel superficial a analizat probele administrate, prin menţiunea că voinţa mamei lor de a lăsa averea intimatei se manifestă şi prin aceea că, recurenţii au familiile lor, casele lor, pe când intimata nu are nimic şi consideră acesta un temei artificial, neprevăzut de lege şi care nu poate determina condiţiile legale de întocmire a unui testament.

Recurenţii consideră eronată, atât concluzia primei instanţe, cât şi cea a instanţei de apel referitor la respingerea solicitării de constatare a faptului acceptării succesiunii, invocându-se drept temei faptul că nu au depus la biroul notarial declaraţie de acceptare a succesiunii în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii. În acest sens, menţionează că prin lege este stabilită şi o altă cale de acceptare a succesiunii prin intrarea reală în posesie a bunurilor succesorale, recurenţii invocând că au demonstrat acest fapt prin probele administrate în cadrul şedinţelor de judecată, astfel consideră că instanţa eronat a interpretat norma de drept material (art. 581-CC- red. a. 1964, art. 1516, 1517 CC red.

nouă ) Complementar, invocă recurenţii încălcarea art. 593 CC al RM red. a. 1964. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria neîntemeiat şi care urmează a fi respins şi menţinută decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din materialele anexate la prezenta cauză se reţine că prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 07 iunie 2013 s-a respins ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria către Coroleţchii Ana privind stabilirea faptului acceptării succesiunii, declararea nulităţii testamentului, certificatelor de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate pe cote-părţi şi partajarea averii succesorale. Se mai constată, că prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, apelul declarat de Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria, a fost respins şi s-a menţinut hotărârea primei instanţei Nefiind de acord cu hotărîrile precitate, Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria au depus recurs împotriva acestora.

Având în vedere circumstanţele cauzei expuse mai sus şi cele invocate în recursul înaintat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit, constată că, decizia instanţei de apel este întemeiată din următoarele motive. Din materialele cauzei se constată că, la data de 19.06.2001, Coroleţchi Parascovia a lăsat un testament prin care toată averea ei, care în ziua decedării îi va aparţine şi unde nu s-ar afla şi din ce n-ar fi alcătuită, inclusiv casa de locuit care se află în s. Temeleuţi, judeţul Ungheni a testat-o fiicei sale Coroleţchi Ana. Potrivit art. 47 al Codului Civil din 26.12.1964, nerespectarea formei cerute de lege atrage nulitatea convenţiei numai în cazul când acest efect este expres prevăzut de lege.

Conform art. 49 alin. (1) al Codului se stipula că autentificarea notarială a convenţiilor este obligatorie numai în cazurile prevăzute de lege. Nerespectarea în aceste cazuri a formei notariale atrage nulitatea convenţiei cu efectele prevăzute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod. Art. 50 alin. (1) al Codului civil stabilea la rândul său,că este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenţia care lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor. Conform art. 575 al Codului Civil din 26.12.1964 se stipula că testamentul trebuie să fie întocmit în formă scrisă, cu indicarea locului şi datei întocmirii lui, să fie semnat cu mâna proprie a testatorului şi autentificat pe cale notarială.

Art. 577 al Codului Civil din 26.12.1964 stabilea că, dacă testatorul, din cauza unor defecte fizice, a unei boli sau alte motive, nu poate semna cu propria ei mână testamentul, atunci la rugămintea lui îl poate semna pentru dânsul în prezenţa notarului sau a unei alte persoane cu funcţii de răspundere, care are dreptul de a autentifica testamentul (articolul 576 din prezentul Cod) şi a cel puţin doi martori un alt cetăţean cu capacitate de exerciţiu, nefiind moştenitor testamentar, indicându - se cauzele, în virtutea cărora testatorul nu a putut să semneze cu propria-i mână testamentul. Odată cu aceasta martorii sânt, de asemenea, obligaţi să-şi pună semnătura pe testament.

Reieşind din materialele cauzei rezultă că, originalul testamentului înregistrat la biroul notarial „Tudor Antoni” la 19.06.2001 cu nr. 1257 pe numele lui Coroleţchi Ana din numele mamei Coroleţchi Parascovia conţine: - locul, data, luna şi anul întocmirii testamentului - 19 iunie 2011, satul Temeleuţi, judeţul Ungheni. În continuare, în textul testamentului este înscris că Coroleţchi Parascovia Alexandru, domiciliată în satul Temeleuţi, judeţul Ungheni prin prezentul testament face următoarea dispoziţie: - toată averea ei care în ziua decedării îi va aparţine şi unde nu s-ar afla şi din ce n-ar fi alcătuită, inclusiv casa de locuit care se află în s. Temeleuţi, judeţul Ungheni a testat-o fiicei sale Coroleţchi Ana Gheorghe.

De asemenea, în testament este înscrisă menţiunea că în legătură cu faptul că Coroleţchi Parascovia Alexandru din motive de sănătate nu poate semna, testamentul a fost semnat de David Gheorghe. Martori - Vlas Aglaia Tudor şi Spînu Nadejda. În temeiul art. 37 p. b, art. 52 al Legii nr. 1153 - XIII din 11.04.1997 testamentul în cauză a fost autentificat de notarul Tudor Antoni şi înregistrat cu numărul 1257 la aceeaşi dată - 19 iunie 2001. După cum s-a stabilit, testatorul Coroleţchi Parascovia Alexandru, nu putea citi şi nici semna, iar în ultimii ani de viaţă starea ei de sănătate era una gravă. Acest fapt nu a fost negat nici de reclamanţii Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria, dar nici de pârâta Coroleţchi Ana.

Astfel, testamentul lăsat de Coroleţchi Parascovia întruneşte exigenţele Codului Civil din 26.12.1964, or acesta este întocmit în formă scrisă, cu indicarea locului şi datei întocmirii lui şi este autentificat notarial. De asemenea s-a stabilit că întrucât Coroleţchi Parascovia era bolnavă şi nu putea citi şi semna, în locul şi cu acordul ei a semnat David Gheorghe care are capacitate de exerciţiu şi nu este moştenitor testamentar al lui Coroleţchi Parascovia. La fel, în textul testamentului este indicat motivul din care testatorul nu a semnat cu propria mână testamentul. De asemenea, din textul testamentului, dar şi din probele cercetate în carul dezbaterilor judiciare s-a stabilit că David Gheorghe a semnat testamentul în locul lui Coroleţchi Parascovia în prezenţa notarului Tudor Antoni şi a doi martori - Vlas Aglaia şi Spinei Nadejda.

Colegiul consideră că la perfectarea testamentului au fost admise unele abateri de ordin tehnic ( notarul Tudor Antoni a autentificat testamentul nr. 1257 din 19.06.2001 din numele lui Coroleţchii Parascovia, acesta fiind înregistrat într-un un gir care era destinat persoanelor care scriu şi semnează cu propria mână şi fără a indica în girul notarului motivul din care. acesta a fost semnat de o altă persoană şi nu este indicat în Registrul notarului martorii), moştenitorul testamentar, la caz Coroleţchi Ana, nu poate fi lipsită de dreptul ei ca succesor testamentar, deoarece testamentul lăsat de Coroleţchi Parascovia Alexandru corespunde şi întruneşte toate cerinţele normelor materiale, inclusiv motivul din care a semnat David Gheorghe şi nu Coroleţchi Parascovia, precum şi numele martorilor în prezenţa cărora a fost semnat testamentul.

Mai mult de cât atât, cerinţele de bază faţă de un testament sunt ca acesta să reflecte voinţa testatorului, or în cazul dat s-a stabilit cu certitudine că voinţa defunctei Coroleţchi Parascovia Alexandru a fost de a testa toata averea ei, inclusiv casa de locuit din satul Temeleuţi, fiicei sale Coroleţchi Ana. Astfel, Colegiul constată netemeinicia cerinţei reclamanţilor Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria privind declararea nulităţii testamentului înregistrat la biroul notarial „Tudor Antoni” la 19.06.2001 cu nr. 1257 pe numele lui Coroleţchi Ana din numele mamei Coroleţchi Parascovia, acesta urmând a fi respinsă.

În privinţa capătului de cerere înaintat de Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria către Coroleţchi Ana privind declararea nulităţii certificatelor de moştenitor testamentar eliberate lui Coroleţchi Ana în baza testamentului din 19.06.2001 s-a stabilit că, la data de 24.03.2003, notarul Tudor Antoni a atestat că în conformitate cu testamentul autentificat în ziua de 19.06.2001, cu numărul de înregistrare 1257 moştenitoare a bunurilor indicate în testamentul Coroleţchi Parascovia Alexandru este fiica Coroleţchi Ana Gheorghe.

Bunurile succesorale pentru care s-a eliberat acest certificat constituiau din : -casa de locuit care se află în s. Temeleuţi, Călăraşi, jud. Ungheni ce aparţinea decedatei în baza Certificatului nr. 241 din 09.06.2002 eliberat de primăria s. Vălcineţ, Călăraşi, jud. Ungheni, alcătuită din două camere de locuit, cu dependenţele - scări, bucătărie de vară, beci, şură, viceu, poartă, două garduri; precum şi lotul de pământ de pe lângă casă. Potrivit art. 1556 Cod Civil, persoanele recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de moştenitor. Astfel, s-a constatat că atât notarul Tudor Antoni, cât şi notarul de stat Dragomir Angela au eliberat lui Coroleţchi Ana certificate de moştenitor testamentar în baza unui testament valabil în rezultatul acceptării de către ultima a moştenirii testamentare, astfel careva temeiuri legale pentru declararea nulităţii acestora nu s-a stabilit.

Colegiul constată că, reclamanţii Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria au solicitat să fie recunoscut dreptul de proprietate a lui Coroleţchi Gheorghe şi Coroleţchi Parascovia a câte ½ cotă parte din averea lor comună în devălmăşie ce constă din casa de locuit şi construcţiile auxiliare din jurul ei, cu numărul cadastral 2543107154, amplasate în s. Temeleuţi, r-ul Călăraşi, partajarea averii succesorale şi constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul părinţilor Coroleţchii Gheorghe şi Coroleţchii Parascovia. Astfel, instanţele ierarhic inferioare corect au apreciat că sunt neîntemeiate solicitările reclamanţilor Conform art. 1516 Cod Civil, succesiunea este acceptată de succesor indiferent dacă este testamentar sau succesor legal.

Succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta. Colegiul conchide că reclamanţii Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria nu au întrunit condiţiile normelor legale enunţate. Din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine că, după ce la 27.11.1967 a decedat Coroleţchii Gheorghi au rămas să locuiască în casă şi să se folosească de ea soţia acestuia Coroleţchii Parascovia şi copii acestora Bălănescu Nina, Oprea Svetlana, Nosenco Olga Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia, Muntean Maria şi Coroleţchii Ana, iar la biroul notarial nu au depus nici unul dintre ei cerere, pentru a li se elibera certificatul de moştenitor.

Ulterior la 03.07.2001 a decedat mama Coroleţchi Parascovia. După decesul ei, în bunul imobil respectiv a locuit doar Coroleţchii Ana, reclamanţii Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria nu au contribuit la întreţinerea sau îmbunătăţirea gospodăriei litigioase, mai mult recurenţii nu au prezentat nici o probă a faptului că au intrat în posesia patrimoniului succesoral după cum afirmă.

Prin urmare, în speţă nu poate fi aplicat art. 1516 Cod Civil, ţinînd cont de faptul că recurenţii n-au acceptat succesiunea nici într-un mod prevăzut de lege, adică nu au depus la notar de la locul deschiderii succesiunii timp de 6 luni o declaraţie de acceptare a succesiunii şi nici nu au intrat în posesia patrimoniului succesoral, nu au administrat bunurile, nu au achitat impozitele necesare şi nu au luat nici o măsură necesară pentru a perfecta actele de moştenitori, reclamanţii părăsind casa părintească cu mult timp înainte de decesul mamei lor Coroleţchii Parascovia la 03.07.2001.

La fel, Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria au solicitat partajarea în natură, în cote-părţi egale ideale, a averii succesorale - casa de locuit, lotul de pământ cu suprafaţa de 0,3349 ha, terenul agricol cu suprafaţa de 0,2801 ha, cu numărul cadastral 2543105386, terenul agricol cu suprafaţa de 0,2 ha, cu numărul cadastral 2543102309, terenul agricol cu suprafaţa de 0,1068 ha, cu numărul cadastral 2543104554 în sumă totală de 53119 lei între ei şi pârâtă. În acest sens, se reţine că potrivit art. 1560 al Codului Civil în vigoare, partajul averii succesorale se face prin acordul moştenitorilor după primirea certificatului de moştenitor. Art. 1571 Cod Civil stipulează că în lipsa unui acord între moştenitori la partajul averii succesorale, litigiul se examinează în instanţă de judecată, care trebuie să ţină cont de caracterul averii supuse partajului, de activitatea fiecărui moştenitor şi de alte circumstanţe concrete.

Astfel, s-a constatat faptul că unicul moştenitor care a primit certificat de moştenitor după decesul lui Coroleţchi Parascovia este moştenitorul testamentar Coroleţchi Ana. în aceste condiţii, recurenţii Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria nu pot pretinde partajul bunurilor succesorale rămase după decesul lui Coroleţchi Parascovia, întrucât aceştia nu au acceptat în termenul sau în modul stabilit de lege succesiunea rămasă după decesul acesteia şi nu au obţinut certificatele de moştenitori. Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt legale şi întemeiate, motiv pentru care respinge recursul declarat de către Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria ca neîntemeiat şi menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Coroleţchi Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 07 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Coroleţchii Serghei, Ursu Anastasia şi Muntean Maria împotriva Anei Coroleţchii, cu privire la stabilirea faptului acceptării succesiunii, declararea nulităţii testamentului, certificatelor de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate pe cote-părţi şi partajarea averii succesorale, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală