2ra-769/14 — Recunoaşterea calităţii de cumpărător de bună credinţă, recunoaşterea dreptului legal de proprietar al sectorului de teren, recunoaşterea faptului vînzării bunului ca product a unui delict civil comis de pîrîţi

dosarul nr.2ra-769/14 prima instanţă: I. Mînăscurtă, instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu, DECIZIE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinînd cererea de recurs declarată de către Tudor Arhip, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Patraşcu Natalia împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, revendicarea bunului, repararea prejudiciului şi acţiunea reconvenţională depusă de Arhip Tudor împotriva Nataliei Patraşcu, Tatiana Tarnovschi, Tarnovschi Vitalie, Roşca Iurie, intervenienţi accesorii Socolovschi Mihai şi Dodon Petru cu privire la recunoaşterea calităţii de cumpărător de bună credinţă, recunoaşterea dreptului legal de proprietar al sectorului de teren, recunoaşterea faptului vînzării bunului ca product a unui delict civil comis de pîrîţi, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Patraşcu Natalia şi Tudor Arhip şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 15 februarie 2013, prin care acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost admise parţial, c o n s t a t ă La 12 august 2008, Patraşcu Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul privat Zara Corina, intervenientul accesoriu Tarnovschi Vitalie cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, revendicarea bunului şi repararea prejudiciului. În motivarea acţiunii Patraşcu Natalia a menţionat că în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr. 6917 din 24 octombrie 2005, ea a devenit proprietară a terenului cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116.052 , cu suprafaţa de 1, 222 ha, amplasat în extravilanul comunei Tohatin, mun.

Chişinău, care a fost înregistrat la OCT Chişinău la data de 24 octombrie 2005. Invocă Patraşcu Natalia că în perioada lunilor martie-aprilie 2008, sora ei, Tarnovscaia Tatiana, folosindu-se de faptul că ea cu membrii familiei era plecată la lucru în străinătate, ilegal a intrat în posesia buletinului de identitate al reclamantei şi a documentelor care îi atestă dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu, documente ce se păstrau la părinţii reclamantei, s-a prezentat la OCT Chişinău şi la notar, a falsificat semnătura reclamantei, a obţinut ilegal Extrasul din Registrul bunurilor imobile privind terenul din litigiu şi ilegal l-a înstrăinat pîrîtului Arhip Tudor, conform contractului de vînzare-cumpărare nr. 1148 din 01 aprilie 2008, autentificat de către notarul privat Zara Corina, care ulterior a fost înregistrat cu drept de proprietate comună în devălmăşie după soţii Arhip Tudor şi Arhip Nina.

Mai menţionează că, notarul privat Zara Corina şi cumpărătorul Arhip Tudor n-au verificat şi nu s-au încredinţat privitor la corespunderea identităţii vînzătorului, cu toate că diferenţa de vîrstă şi de înfăţişare între reclamantă şi pîrîta Tarnovschi Tatiana este evidentă, ilegal au acceptat şi au îndeplinit toate formalităţile de vînzare-cumpărare a bunului care-i aparţine reclamantei şi, acţionînd prin dol, au indicat în contract un preţ derizoriu de vînzare al bunului în sumă de 48480 lei cea ce, cu aproximaţie, constituie 5% din preţul vînzării bunului. A afirmat Patraşcu Natalia că, contrar legii, prin infracţiune, ea a fost ilegal lipsită de bunul imobil care-i aparţine cu drept de proprietate, lucru care i-a devenit cunoscut în luna iunie anul 2008, cînd soţul ei Roşca Iurie a venit acasă la părinţii reclamantei în or.

Bălţi şi a depistat lipsa documentelor originale privitor la teren, iar la OCT Chişinău a constatat că terenul este înstrăinat. Dînsa, venind în Republica Moldova, imediat, la 19 iunie 2008 a sesizat cu plîngere organele de urmărire penală, care la data de 01 iulie 2008 au pornit urmărirea penală pe art. 195 CP. Astfel, reclamanta Patraşcu Natalia susţine că nu a dat acordul la înstrăinarea terenului, contractul de vînzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 nr. 1148 este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat contrar legii, ordinii publice şi bunelor moravuri, fapt ce impune restituirea bunului în proprietatea ei, precum şi de nulitate relativă ca fiind încheiat prin dol, iar prin acţiunile ilegale a pîrîţilor i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 100000 lei pe care a solicitat să fie încasat în mod solidar de la Arhip Tudor, Tarnovschi Tatiana şi Zara Corina.

Tudor Arhip a înaintat o acţiune reconvenţională împotriva lui Tarnovschi Vitalie, Patraşcu Natalia, Tarnovschi Tatiana şi Roşca Iurie, solicitînd recunoaşterea calităţii sale de bună-credinţă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052 la data de 01 aprilie 2008, autentificat de către notarul privat Zara Corina sub nr. 1148, a recunoaşte dreptul legal de proprietar al terenului din litigiu pe perioada 01 aprilie 2008-01 iulie 2008, recunoaşterea faptului vînzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu la data de 01 aprilie 2008 de către Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie, Patraşcu Natalia şi Iurie Roşca, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral de la pîrîţii respectivi într- o mărime echitabilă.

În motivare Tudor Arhip a indicat, că el a fost indus în eroare de aceste persoane, care au acţionat în comun şi de aceia a cumpărat terenul, iar ulterior dînsul a vîndut acest teren lui Dodon Petru. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 01 decembrie 2010, a fost respins demersul despre primirea acţiunii reconvenţionale a lui Arhip Tudor pentru a fi examinată într-un proces cu acţiunea iniţială a Nataliei Patraşcu.

La 01 martie 2011, Tudor Arhip a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Tarnovschi Vitalie, Patraşcu Natalia, Tarnovschi Tatiana şi Roşca Iurie, solicitînd recunoaşterea calităţii sale de bună-credinţă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052 la data de 01 aprilie 2008, autentificat de către notarul privat Zara Corina sub nr. 1148, a recunoaşte dreptul legal de proprietar al terenului din litigiu pe perioada 01 aprilie 2008-01 iulie 2008, recunoaşterea faptului vînzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu la data de 01 aprilie 2008 de către Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie, Patraşcu Natalia şi Iurie Roşca, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral de la pîrîţii respectivi într-o mărime echitabilă.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 21 octombrie 2011, a fost transmisă acţiunea înaintată de Arhip Tudor, judecătorului Igor Mînăscurtă, spre soluţionarea chestiunii de conexare într-un singur proces cu acţiunea Nataliei Patraşcu. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 14 noiembrie 2011, pricinile civile au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur proces civil. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 15 februarie 2013, acţiunea iniţială a fost admisă parţial, potrivit cărei: - s-a constatat nulitatea contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu destinaţie agricolă nr. cadastral 0146116052 autentificat şi înregistrat la Biroul notarial privat Zara Corina la 01.04.2008 cu nr. 1148 încheiat între Patraşcu Natalia şi Arhip Tudor cu aducerea părţilor în poziţia iniţială de pînă la încheierea contractului; - s-a constatat nulitatea contractului de donaţie a terenului cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116052 autentificat şi înregistrat la Biroul notarial privat Veronica Roşea la 01.07.2008 cu nr. 10 753 încheiat între Arhip Tudor şi Dodon Petru cu aducerea părţilor în poziţia iniţială de pînă la încheierea contractului; - a fost revendicat terenul cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116052 de la Dodon Petru şi Dodon Galina şi a-1 transmite lui Natalia Patraşcu, în rest acţiunea a fost respinsă; - a fost admisă acţiunea reconvenţională parţial, a fost recunoscut Tudor Arhip cumpărător de bună credinţă la momentul încheierii contractului de vînzare cumpărare a terenului cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116052 autentificat şi înregistrat la Biroul notarial privat Zara Corina la 01.04.2008 cu nr. 1148 încheiat între Patraşcu Natalia şi Arhip Tudor, în rest acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 27 februarie 2013, Arhip Tudor a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii iniţiale şi admitere a acţiunii reconvenţionale. La 14 martie 2013, Natalia Patraşcu a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe în partea admiterii acţiunii reconvenţionale, emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acţiunii iniţiale şi respingerea integrală a acţiunii reconvenţionale. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, au fost respinse apelurile declarate de Patraşcu Natalia şi Tudor Arhip şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 15 februarie 2013. La 03 ianuarie 2014, Tudor Arhip a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii iniţiale ca neîntemeiată. În motivarea recursului recurentul Tudor Arhip a invocat că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile instanţelor de judecată sunt în contradicţie cu materialele cauzei. În special, s-a invocat că instanţele de judecată la examinarea pricinii eronat au aplicat legea materială care guvernează raportul juridic litigios.

La 28 februarie 2014, Socolovschi Mihail a depus referinţă la recursul declarat de către Tudor Arhip, prin care a solicitat admiterea recursului ca întemeiat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele dosarului s-a stabilit că Patraşcu Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul privat Zara Corina, intervenientul accesoriu Tarnovschi Vitalie cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, revendicarea bunului şi repararea prejudiciului.

La rîndul său Arhip Tudor a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Tarnovschi Vitalie, Patraşcu Natalia, Tarnovschi Tatiana şi Roşca Iurie, solicitînd recunoaşterea calităţii sale de bună-credinţă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052 la data de 01 aprilie 2008, autentificat de către notarul privat Zara Corina sub nr. 1148, a recunoaşte dreptul legal de proprietar al terenului din litigiu pe perioada 01 aprilie 2008-01 iulie 2008, recunoaşterea faptului vînzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu la data de 01 aprilie 2008 de către Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie, Patraşcu Natalia şi Iurie Roşca, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral de la pîrîţii respectivi într-o mărime echitabilă.

Instanţele de judecată au emis hotărîrile sus indicate. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd materialele anexate la dosar în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond şi, interpretând eronat legea, a menţinut o hotărîre contradictorie după sensul său. Actele cauzei denotă cu certitudine că prin contractul de vînzare - cumpărare nr. 6917 din 24.10.2005, Patraşcu Natalia a devenit proprietar a terenului cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116.052, cu suprafaţa de 1,222 ha, amplasat în extravilanul comunei Tohatin, mun.

Chişinău, înregistrat la data de 24.10.2005 la OCT Chişinău. La 01 aprilie 2008, la sediul notarului Corina Zara, a fost încheiat şi autentificat contractul de vînzare-cumpărare nr. 1148, încheiat între Patraşcu Natalia şi Arhip Tudor, cu privire la vînzarea-cumpărarea terenului cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116.052, cu suprafaţa de 1,222 ha, amplasat în extravilanul comunei Tohatin, mun. Chişinău. La 01 iulie 2008, a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare între Arhip Tudor şi Dodon Petru, în urma căreia terenul cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116.052, cu suprafaţa de 1,222 ha, amplasat în extravilanul comunei Tohatin, mun. Chişinău, a fost cumpărat de Dodon Petru.

Potrivit actelor cauzei şi raportului de expertiză efectuat asupra contractului de vînzare-cumpărare, cu nr. 1148, încheiat între Patraşcu Natalia şi Arhip Tudor, s-a stabilit că semnătura din contractul nominalizat nu a fost efectuată de către Patraşcu Natalia ci de către Tarnovschi Tatiana, sora acesteia, prin urmare, bunul imobil din litigiu a fost vîndut nu de către proprietarul acestuia. Colegiul remarcă că pe faptele ilicite săvîrşite de către Tarnovschi Vasile şi Tatiana prin vînzarea terenului cu destinaţie agricolă cu nr. cadastral 0146116.052, cu suprafaţa de 1,222 ha, amplasat în extravilanul comunei Tohatin, mun. Chişinău, a fost deschis dosar penal care la moment, încă nu este finisat.

Instanţa de recurs notează că în cadrul acestui dosar penal şi în cadrul prezentei acţiuni civile au fost depuse diferite mărturii a participanţilor la proces pe cauza dată. Potrivit acestora, în materialele cauzei sunt prezente declaraţiile lui Tarnovschi Vitalie care a invocat că: „după anul nou, a anului 2009, Iurie Roşca, mi-a spus să dau anunţ şi să vînd, să cumpăr teren, şi anume să vînd lotul de teren din com. Tohatin, Iurie Roşca avea în proprietate mai multe loturi. Eu am dat anunţ în Makler cu privire la vînzarea lotului de teren din com. Tohatin.

Iurie Roşca mi-a spus că îmi va trimite actele pe pămînt care aparţin lui Patraşcu Natalia, eu să pregătesc totul, însă Natalia Patraşcu va veni şi va semna actele” …. „a doua oară am arătat terenul unui băiat pe nume Mihai şi el a propus pentru teren 57 mii EURO, iniţial preţul era de 60000 EURO, i-am comunicat lui Iurie Roşca că am găsit cumpărători care sunt de acord să achite pentru teren 57000 EURO, ultimul a fost de acord cu preţul, însă Patraşcu Natalia era în spital şi nu poate veni să semneze actele. Iurie Roşca a spus că în loc de Patraşcu Natalia la notar să se prezinte Tarnovschi Tatiana, ţinînd cont de faptul că ele fizic se aseamănă, nu au să fie probleme la notar”. Cu referire la declaraţiile menţionate instanţa de recurs remarcă că instanţa de apel acestora nu le-a dat o apreciere cuvenită, în rezultatul căreia nu s-a expus asupra bunei credinţe a recurentului.

Ba mai mult, pe de o parte, prin hotărîrile pronunţate pe caz, recurentul este declarat ca cumpărător de bună credinţă a terenului cu pricina şi, în acelaşi timp, contractul de vînzare cumpărare se declară nul, cea ce este în contradictoriu cu interpretările şi soluţiile instanţelor de judecată. Din declaraţiile părţilor în dosar, atît în cadrul dosarului civil, cît şi cel penal, soţii Tarnovschi susţin că înstrăinarea terenului a avut loc cu acordul reclamantei şi a lui Iu. Roşca, urmînd să găsească modalitatea de încheiere a contractului, cu care, în principiu, nici reclamanta, nici soţul ei, Iu. Roşca nu au fost împotrivă. Suplimentat, Colegiul notează că recurentul Arhip Tudor, reieşind din conţinutul actelor cauzei şi din sentinţa Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 11 mai 2012, care este menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013, este recunoscut cumpărător de bună-credinţă a terenului din litigiu. În conexiunea celor relatate, Colegiul consideră necesar ca instanţa de apel urmează să se expună asupra celor invocate şi anume asupra faptului că, dacă Arhip Tudor, cît şi Dodon Petru sunt cumpărători de bună credinţă a lotului de teren agricol, după cum s-a hotărît, atunci de ce consecinţele sunt altele, decît cele a unui cumpărător de bună credinţă. Or, din probele administrate în cauză rezultă că la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare contestate, aceştia nu au cunoscut persoana, care se dădea drept proprietar a lotului şi vânzător, iar modalitatea de înstrăinare şi consecinţele îi priveşte doar pe cei implicaţi nemijlocit, inclusiv şi prin fapta penală, dacă au săvîrşit-o, cît şi reclamanta, care prin intermediul soţului ei, a cunoscut cu desăvîrşire despre înstrăinarea lotului.

Conform art. 375 al. (1) Cod civil, conform cărora, dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoana care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate sa-l revendice de la dobînditorul de bună-credinţă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora, fără voia lor. Dacă bunul a fost dobîndit cu titlu oneros, apărarea dreptului de proprietate se determină în dependenţă de faptul dacă bunul a ieşit din posesiune cu voia sau fără voia proprietarului sau din posesiunea persoanei căreia i s-a încredinţa bunul.

În acest context, instanţa de recurs consideră că la caz au relevanţă şi prevederile 331 alin.(1) Cod civil, căreia instanţa de apel nu a dat nici o apreciere. Materialele cauzei atestă că Natalia Patraşcu în procesul-verbal de audiere a martorului (f.d. 31, vol. 3), indică că din 1999 sursele băneşti cîştigaţi de ambii le cheltuiesc împreună cu soţul Roşca Iurie. La materialele cauzei este anexată procura nr. 5066 din 09 octombrie 2007, potrivit căreia Roşca Iurie l-a împuternicit pe Tarnovschi Vasile cu dreptul de a vinde, de a cumpăra terenuri pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv care sunt în proprietatea acestuia, prin urmare Tarnovschi Vasile avea dreptul de a înstrăina bunurile ce-i aparţin lui Roşca Iurie, soţul reclamantei.

Din declaraţiile participanţilor la proces, (f.d. 28) Iurie Roşca – „pe perioada aflării peste hotare noi lucram mult şi am agonisit o sumă de bani. Împreună cu Natalia am decis ă procurăm un lot de teren” ş. a. În aceste împrejurări Colegiul consideră necesar de casat decizia instanţei de apel şi de a remite pricina la rejudecare în instanţa de apel, pentru examinarea suplimentară a cauzei şi a stabili corect şi integral situaţiile de fapt şi de drept ale litigiului, de a determina corect laturile litigiului, de a corela faptele stabilite atît în cadrul acestui proces, cît şi din cadrul procesului penal.

În context, instanţa de recurs consideră neîntemeiată concluzia instanţei de apel şi asupra faptului anulării contractelor de vînzare-cumpărare a terenului din litigiu, revendicarea acestuia de către Patraşcu Natalia, fără ca să se expună asupra sumei de bani (57000 euro), care au fost achitaţi de către recurent, or, în cazul în care contractele sunt anulate, recurentul este recunoscut cumpărător de bună- credinţă, iar în cele din urmă instanţele de judecată nu s-au expus asupra sumei de bani care a fost achitată de recurent, prin urmare, în cazul soluţiilor instanţelor de apel, suntem în prezenţa unei îmbogăţiri fără justă cauză.

Prin urmare, se conchide că nu au fost stabilite şi nu au fost elucidate pe deplin circumstanţele de fapt ale cauzei de rînd cu argumentele invocate de către părţi, fapt ce serveşte temei pentru casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel, avînd în vedere faptul că instanţa de apel continuă examinarea cauzei după prima instanţă şi poate corecta erorile admise pe parcursul examinării pricinii în prima instanţă, iar erorile judiciare enunţate nu pot fi corectate de către instanţa de recurs.

La rejudecare urmează a se ţine cont de cele expuse în decizia dată, de a stabili corect situaţiile de fapt şi de drept ale litigiului, ţinînd cont de toate prevederile legale în domeniu şi în baza probelor prezentate de părţi, de a crea condiţii obiective şi reale participanţilor la proces pentru realizarea drepturilor lor procedural şi în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărîre legală şi întemeiată. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Arhip Tudor.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Patraşcu Natalia împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, revendicarea bunului, repararea prejudiciului şi acţiunea reconvenţională depusă de Arhip Tudor împotriva Nataliei Patraşcu, Tatiana Tarnovschi, Tarnovschi Vitalie, Roşca Iurie, intervenienţi accesorii Socolovschi Mihai şi Dodon Petru cu privire la recunoaşterea calităţii de cumpărător de bună credinţă, recunoaşterea dreptului legal de proprietar al sectorului de teren pe perioada 01.04.2008-01.07.2008, recunoaşterea faptului vînzării bunului ca product a unui delict civil comis de pîrîţi, cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală