2ra-1468/16 — Declararea nulă a contractelor

Dosar nr. 2ra-1468/16 Prima instanță: Judecătoria Ciocana Judecător: Igor Mânăscurtă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: Domnica Manole Sergiu Arnăut Eugenia Fistican D E C I Z I E 21 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu Judecătorii: Maria Ghervas, Ion Druță Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu examinând fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Patrașcu Natalia împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie, privind declararea nulității actelor juridice, revendicarea bunului și repararea prejudiciului, acțiunea reconvențională depusă de Arhip Tudor împotriva Nataliei Patrașcu, Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie și Roșca Iurie, intervenienți accesorii Socolovschi Mihai și Dodon Petru, cu privire la recunoașterea dreptului legal de proprietar al sectorului de teren și recunoașterea faptului vânzării bunului ca product a unui delict civil comis de pârați, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, prin care au fost admise apelurile declarate de Arhip Tudor și Patrașcu Natalia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate, c o n s t a t ă: La data de 12 august 2008,

Patrașcu Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie, privind declararea nulității actelor juridice, revendicarea bunului și repararea prejudiciului. 1 În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 6917 din 24 octombrie 2005, a devenit proprietară a terenului cu destinație agricolă, nr. cadastral 0146116.052, cu suprafața de 1,222 ha, amplasat în extravilanul comunei Tohatin, mun. Chișinău, care la data de 24 octombrie 2005 a fost înregistrat la OCT Chișinău.

În perioada lunilor martie-aprilie 2008, sora sa, Tarnovschi Tatiana, folosindu-se de faptul că ea cu membrii familiei sale erau plecați la lucru în străinătate, ilegal a intrat în posesia buletinului său de identitate și a documentelor care îi atestă dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu și s-a prezentat la OCT Chișinău și la notar, unde falsificând semnătura reclamantei a obținut ilegal extrasul din Registrul bunurilor imobile asupra acestui teren. Ulterior, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1148 din 01 aprilie 2008, autentificat de către notarul privat Zara Corina, Tarnovschi Tatiana ilegal a înstrăinat terenul pîrîtului Arhip Tudor, care ulterior a fost înregistrat cu drept de proprietate comună în devălmășie după soții Arhip Tudor și Arhip Nina.

Notarul privat Zara Corina și cumpărătorul Arhip Tudor n-au verificat și nu s-au încredințat privitor la corespunderea identității vânzătorului, cu toate că diferența de vârstă și de înfățișare între reclamantă și pârâta Tarnovschi Tatiana este evidentă. Astfel, ilegal au acceptat și au îndeplinit toate formalitățile de vânzare-cumpărare a bunului care-i aparține reclamantei, și acționând prin dol, au indicat în contract un preț derizoriu de vânzare al bunului în sumă de 48 480 lei, ceea ce cu aproximație, constituie 5% din prețul vânzării bunului. Afirmă reclamanta Patrașcu Natalia că, contrar legii, prin infracțiune, a fost ilegal lipsită de bunul imobil care-i aparține cu drept de proprietate, lucru despre care a aflat în luna iunie a anului 2008, când soțul său Roșca Iurie a venit acasă la părinți în or.

Bălți și a depistat lipsa documentelor originale privitor la teren, iar la OCT Chișinău a constatat că terenul a fost înstrăinat. Revenind în Republica Moldova, la data de 19 iunie 2008 a sesizat organele de urmărire penală, care la 01 iulie 2008 au pornit urmărirea penală în baza art. 195 Cod penal. Consideră reclamanta că, deoarece nu a dat acordul la înstrăinarea terenului, contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 nr. 1148 este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat contrar legii, fapt ce impune restituirea bunului în proprietatea sa, precum și de nulitate relativă ca fiind încheiat prin dol. Solicită reclamanta Patrașcu Natalia admiterea acțiunii.

Declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral 0146116.052, autentificat de notarul privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008 cu nr. 1148 și a contractului de vânzare-cumpărare asupra aceluiași lot de teren, autentificat la data de 01 iulie 2008 de notarul privat Veronica Roșca cu nr. 10753. A revendica de la Dodon Petru și Dodon Galina lotul de teren cu numărul cadastral 0146116.052 și încasarea prejudiciului moral în mod solidar de la pârați, pe care îl estimează la suma de 100 000 lei cu încasarea cheltuielilor de judecată.

2 La data de 01 decembrie 2010, Arhip Tudor a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Vitalie Tarnovschi, Natalia Patrașcu, Tatiana Tarnovschi și Iurie Roșca, cu privire la recunoașterea calității sale dobânditor de bună credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052, autentificat de către notarul privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008 cu nr. 1148, recunoașterea faptului vânzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu de către Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie, Patrașcu Natalia și Iurie Roșca, cît și încasarea în mod solidar din contul pârâților respectivi a cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral într-o mărime echitabilă.

În motivarea acțiunii reconvenționale Arhip Tudor a indicat că, la data de 01 aprilie 2008 s-a prezentat la notar pentru perfectarea și autentificarea contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren. Careva dubii în privința vânzătorului care sa prezentat a fi Natalia Patrașcu, nu a avut. Din motivul impozitării suma contractului a fost diminuată la 48 480 lei, iar drept confirmare a sumei reale achitate în mărime de 57 000 euro, a fost întocmită o recipisă. Ulterior, terenul menționat a fost înstrăinat lui Dodon Petru. Consideră Arhip Tudor că, tranzacția dubioasă a fost inițiată de Natalia Patrașcu, soțul său Iurie Roșca și rudele lor soții Tarnovschi.

Solicită Arhip Tudor, admiterea acțiunii reconvenționale, a fi recunoscut cumpărător de bună-credință și recunoașterea dreptului de proprietate a lotului de teren cu numărul cadastral 0146116052, pentru perioada 01 aprilie 2008 – 01 iulie 2008 și încasarea din contul Nataliei Patrașcu și Iurie Roșca a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 01 decembrie 2010, a fost respins demersul privind primirea acțiunii reconvenționale a lui Arhip Tudor pentru a fi examinată într-un proces cu acțiunea inițială a Nataliei Patrașcu.

La 01 martie 2011, Tudor Arhip a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Tarnovschi, Natalia Patrașcu, Tatiana Tarnovschi și Roșca Iurie, solicitând recunoașterea calității sale de bună-credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052, autentificat de către notarul privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008, cu nr. 1148, a recunoaște dreptul legal de proprietar al terenului litigios pentru perioada 01 aprilie 2008 – 01 iulie 2008, recunoașterea faptului vânzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu și încasarea în mod solidar din contul pârâților respectivi a cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral într-o mărime echitabilă.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 21 octombrie 2011, acțiunea înaintată de Arhip Tudor a fost transmisă, judecătorului Igor Mânăscurtă, pentru soluționarea chestiunii de conexare a cauzei într-un singur proces cu acțiunea Nataliei Patrașcu. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 14 noiembrie 2011, pricinile civile au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur proces civil. 3 Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 februarie 2013, acțiunea inițială a fost admisă parțial. A fost constatată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu destinație agricolă nr. cadastral 0146116052, autentificat și înregistrat la Biroul notarial privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008 cu nr. 1148, încheiat între Patrașcu Natalia și Arhip Tudor cu aducerea părților în poziția inițială de pînă la încheierea contractului.

A fost constatată nulitatea contractului de donație a terenului cu destinație agricolă, nr. cadastral 0146116052, autentificat și înregistrat la Biroul notarial privat Veronica Roșca la 01 iulie 2008 cu nr. 10753, încheiat între Arhip Tudor și Dodon Petru, cu aducerea părților în poziția inițială de pînă la încheierea contractului. A fost revendicat terenul cu destinație agricolă cu nr. cadastral 0146116052 de la Dodon Petru și Dodon Galina și transmis Nataliei Patrașcu. În rest pretențiile din acțiunea Nataliei Patrașcu au fost respinse ca neîntemeiate. Acțiunea reconvențională înaintată de Arhip Tudor a fost admisă parțial. A fost recunoscut Arhip Tudor, cumpărător de bună credință la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu destinație agricolă, nr. cadastral 0146116052 autentificat și înregistrat la Biroul notarial privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008 cu nr. 1148 încheiat între Patrașcu Natalia și Arhip Tudor.

În rest acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost dispusă încasarea de la Tarnovschi Tatiana, notarul privat Zara Corina și de la Arhip Tudor în beneficiul Nataliei Patrașcu cheltuielile de judecată în mărime de 1454 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2013, au fost respinse apelurile declarate de către Patrașcu Natalia și Arhip Tudor cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 februarie 2013. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de Arhip Tudor, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2013 cu restituirea pricinii la rejudecare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, au fost admise apelurile declarate de către Patrașcu Natalia și Arhip Tudor, casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 15 februarie 2013 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea inițială înaintată de Patrașcu Natalia și acțiunea reconvențională înaintată de Arhip Tudor au fost respinse ca neîntemeiate. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 25 aprilie 2016 avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015 și trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată iar la emiterea deciziei instanța s-a bazat pe declarațiile date de Tarnovschi Vitalie din cadrul dosarului penal, care nu corespund realității.

Mai menționează că, ea nu a dat acordul de a vinde propriul bun imobil. Suma de bani care a fost achitată pentru terenul litigios a fost transmisă ilegal Tatianei Beiu, Arhip Tudor a beneficiat de teren, dar Natalia Patrașcu a rămas fără bani și fără teren. 4 Contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 nu este licit și nu poate produce efecte deoarece este lovit de nulitate absolută. Consideră recurenta că este în drept de a-și revendica bunurile aflate în posesia nelegitimă a altuia, deoarece conform art. 375 alin. (1) din Codul civil, dacă un bun a fost dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de la dobânditorul de bună credință.

Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, intimata Tarnovschi (Beiu) Tatiana a deposedat în mod ilegal recurenta de bunul imobil prin înstrăinarea lotului de teren lui Arhip Tudor, iar acesta i-a achitat suma de 57 000 euro. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din actele cauzei se constată că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015 a fost expediată în adresa recurentei la data de 28 martie 2016 (vol. VI, f.d.10). Recursul a fost depus la data de la 25 aprilie 2016. Astfel, instanța de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 25 mai 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs declarată de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La data de 23 iunie 2016, Arhip Tudor, a depus referință în care a indicat că, cererea de recurs înaintată de Patrașcu Natalia are un caracter declarativ.

În textul integral al recursului nu se declară despre ilegalitatea deciziei contestate, iar dispunerea rejudecării care se solicită, este condiționată doar de cazul afectării deciziei de eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs. Recurentul nu a concretizat care lege trebuia aplicată și care legi au fost interpretate eronat. Motivul ilegalității expus în recurs este că Patrașcu Natalia a rămas fără bani și fără teren. Reieșind din acest sens Patrașcu Natalia consideră că ar fi corect dacă fără bani și fără teren va rămâne Arhip Tudor. La fel, Patrașcu Natalia în procedura de judecare a cauzei, solicitând anularea contractelor de vânzare-cumpărare a lotului de teren, nu și-a expus și poziția despre efectele nulității prevăzute de art. 219 din Codul civil, deoarece este mulțumită de faptul că sora ei, Tarnovschi (Beiu) Tatiana a primit banii pentru lotul de teren iar ea v- a revendica acest bun imobil.

5 La data de 23 iunie 2016, notarul Corina Zara a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel din 01 decembrie 2015. În referința sa a indicat că, Patrașcu Natalia s-a declarat victima unei infracțiuni comisă de sora sa Tarnovschi Tatiana și soțul ei, Tarnovschi Vitalie, prin confirmarea pornirii urmăririi penale la data de 01 iulie 2008, însă acțiune civilă în cadrul procesului penal nu a inițiat. Patrașcu Natalia cât și soțul său au cunoscut despre încheierea contractului și respectiv și-au manifestat voința în acest sens. Consideră că Arhip Tudor este cumpărător de bună credință, iar consecințele îi privește doar pe cei implicați nemijlocit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, recursul declarat de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, s-a considerat admisibil În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea respingerii recursului declarat de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016. Potrivit art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Din actele cauzei s-a constatat că, la data de 01 aprilie 2008, notarul Zara Corina a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1148, a lotului de teren cu nr. cadastral 0146116.052, încheiat între Patrașcu Natalia și Arhip Tudor (vol. I, f.d.5-10).

La data de 01 iulie 2008, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 10753, autentificat de notarul Roșca Veronica, Arhip Tudor și Arhip Nina au vândul lotul de teren cu nr. cadastral 0146116.052 lui Dodon Petru. Înaintând prezenta acțiune Patrașcu Natalia a solicitat declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1148 din 01 aprilie 2008, autentificat de notarul Zara Corina, și contractul de vânzare-cumpărare nr. 10753 din 01 iulie 2008, autentificat de notarul Roșca Veronica. Revendicarea de la Dodon Petru și Dodon Galina a lotului de teren cu nr. cadastral 0146116.052 și încasarea în beneficiul său din contul lui Arhip Tudor, Tarnovschi (Beiu) Tatiana și notarul Zara Corina a prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 100 000 lei.

Totodată, Arhip Tudor a înaintat acțiune reconvențională prin care a solicitat recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052, autentificat de către notarul Zara Corina. 6 În conformitate cu art. 442 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Astfel, unul din argumentele invocate de recurenta Patrașcu Natalia este că, sora sa, Tarnovschi (Beiu) Tatiana a intrat ilegal în posesia buletinului de identitate și a documentelor ce atestă dreptul său de proprietate a lotului de teren cu înstrăinarea acestui lot de teren lui Arhip Tudor, fără consimțământul său.

Instanța de recurs menționează că, acest argument nu poate fi reținut deoarece din declarațiile date în cadrul cauzei penale de către Patrașcu Ana, care este mama recurentei, aceasta a declarat că buletinul de identitate a fost expediat de către Natalia Patrașcu și soțul său Roșca Iurie din Irlanda, lui Tarnovschi Vitalie, care este soțul Tatianei Tarnovschi (Beiu) (Vol. I, f.d.187, 188, 190). Acest fapt a fost confirmat și de către Patrașcu Vasile, care este tatăl recurentei (Vol. I, f.d.202).

Acest fapt a fost confirmat mai târziu de însăși Patrașcu Natalia în cadrul aceleași cauze penale care a fost intentat la plângerea sa, unde aceasta fiind avertizată de răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a depozițiilor false, a declarat contra semnătură că, fiind în Irlanda, în urma unei înțelegeri cu sora sa Tarnovschi (Beiu) Tatiana și soțul ei Vitalie Tarnovschi, ea personal a trimis buletinul său în Republica Moldova și a fost primit de Tarnovschi Vitalie (Vol. II, f.d.36). Prin urmare, nu poate fi reținut nici argumentul privind lipsa consimțământului său referitor la înstrăinarea lotului de teren.

Or, din materialele cauzei și din declarațiile date în cadrul urmăririi penale de către Patrașcu Vasile, care este tatăl Natalaiei Patrașcu, anexate la prezenta cauză se atestă faptul că, plângerea a fost depusă de către Patrașcu Natalia împotriva surorii sale Tarnovschi Tatiana și a soțului ei Tarnovschi Vitalie, la insistența și în urma divergențelor apărute între Roșca Iurie cu soții Tarnovschi. Petru a remedia situațiile de conflict create între fiicele sale, Patrașcu Vasile a donat fiicei sale Natalia un alt lot de teren ce aparținea lui, cu condiția ca aceasta să-și retragă plângerea, însă soțul Nataliei, Roșca Iurie a refuzat deoarece pretinde la mai mult (Vol. III, f.d.77). Totodată a declarat că, Roșca Iurie i-a permis lui Tarnovschi Vitalie înstrăinarea unui lot de teren conform procurii eliberate.

Acest fapt se confirmă prin procura nr. 5066 din 09 octombrie 2007, eliberată de către Roșca Iurie lui Tarnovschi Vitalie, prin care la încredințat de a cumpăra din numele său imobile, inclusiv loturi de pământ, la condițiile și prețul pe care îl va stabili și de a le înregistra la Oficiul Cadastral Teritorial. În același timp la împuternicit de a vinde cui va crede de cuviință, imobilele procurate, care îi aparțin, inclusiv și pe cele care le deține la momentul întocmirii procurii (Vol. III, f.d. 94). 7 La caz, instanța de recurs relevă și faptul că, prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11 mai 2012, acțiunea civilă înaintată de Arhip Tudor, în cadrul dosarului penal, a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. IV, f.d.72-79).

Astfel instanța a constatat că, lui Arhip Tudor nu i-au fost sustrase bunuri materiale deoarece în rezultatul tranzacției de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 el a obținut calitatea de posesor legitim al lotului de teren la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile. În această parte sentința a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2015 (vol. V, f.d.184-195). La fel nu poate fi reținut nici argumentul invocat în recurs precum că, dobânditorul de bună credință nu dobândește dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat, pierdut sau ieșit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinței lui sau dobânditorul l-a obținut cu titlu gratuit, cu referire la prevederile art. 331 alin. (2) din Codul civil.

În acest sens instanța de recurs menționează că, prevederile art. 331 din Codul civil nu sunt aplicabile la caz, deoarece conținutul acestei norme de drept se referă strict la bunurile mobile, dar nu imobile. Neîntemeiat este și argumentul recurentei privind revendicarea bunului imobil în temeiul art. 375 Cod civil. Conform art. 375 alin. (1) din Codul civil, dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bună-credință numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din posesiunea acestora, fără voia lor.

La caz, prin contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008, terenul litigios a trecut din proprietatea Nataliei Patrașcu în proprietatea lui Arhip Tudor. Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare din 01 iulie 2008, Arhip Tudor a vândut lotul de teren lui Dodon Petru. Pentru revendicarea de către proprietar a bunurilor, legiuitorul a stabilit condiții care urmează a fi respectate și anume, bunul a fost pierdut de către proprietar sau de persoana căreia acesta i-a fost transmis de proprietar în posesie; bunul a fost furat de la unul sau de la altul; bunul a ieșit din posesia acestora în alt mod, fără voia lor. Ieșirea bunurilor din posesia proprietarului sau din posesia persoanei căreia acest bun i-a fost transmis de proprietar cu voința lor, exclude posibilitatea revendicării bunurilor de la dobânditorul de bună-credință care l-a dobândit cu titlu oneros.

Reieșind din toate circumstanțele cauzei, la caz nu s-a constatat lipsa consimțământului Natalaiei Patrașcu pentru înstrăinarea lotului de teren. Totodată, ultima nu a demonstrat că Arhip Tudor este bobânditor de rea credință. Ba chiar mai mult, Natalai Patrașcu a menționat că lotul de teren a fost procurat împreună cu soțul său Roșca Iurie, care l-a împuternicit pe Tarnovschi Vitalie de a vinde bunurile imobile, inclusiv loturile de teren pe care le are în posesie. 8 Colegiul mai remarcă faptul că, din depozițiile martorului Patrașcu Vasilii, reiese că conflictul între Roșca Iurie, Patrașcu Natalia și Tarnovschi Vitalie a apărut din cauza însușirii sumei de 57 000 euro care au fost plătiți de Arhip Tudor.

Tot el a comunicat că, inițial din suma dată a fost procurat un apartament cu trei odăi în mun. Bălți și un automobil, fiind înregistrate pe Tarnovschi Tatiana și ulterior pe tatăl lui Tarnovschi Vitalie – Tarnovschi Vasile. La moment, aceste bunuri există în natură. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu ca fiind neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Patrașcu Natalia împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie, privind declararea nulității actelor juridice, revendicarea bunului și repararea prejudiciului, acțiunea reconvențională depusă de Arhip Tudor împotriva Nataliei Patrașcu, Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie și Roșca Iurie, intervenienți accesorii Socolovschi Mihai și Dodon Petru, cu privire la recunoașterea dreptului legal de proprietar al sectorului de teren și recunoașterea faptului vânzării bunului ca product a unui delict civil comis de pârați.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Maria Ghervas Ion Druță Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 9