2ra-1468/16 — Declararea nulă a contractelor

2ra-1468/16 — Declararea nulă a contractelor (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosar nr. 2ra-1468/16

Prima instanță: Judecătoria Ciocana

Judecător: Igor Mânăscurtă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Domnica Manole

Sergiu Arnăut

Eugenia Fistican

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Maria Ghervas, Ion Druță

Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu

examinând fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de

avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Patrașcu Natalia

împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina,

notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie, privind

declararea nulității actelor juridice, revendicarea bunului și repararea prejudiciului,

acțiunea reconvențională depusă de Arhip Tudor împotriva Nataliei Patrașcu,

Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie și Roșca Iurie, intervenienți accesorii

Socolovschi Mihai și Dodon Petru, cu privire la recunoașterea dreptului legal de

proprietar al sectorului de teren și recunoașterea faptului vânzării bunului ca product a

unui delict civil comis de pârați,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, prin care au

fost admise apelurile declarate de Arhip Tudor și Patrașcu Natalia cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca

neîntemeiate,

c o n s t a t ă:

La data de 12 august 2008, Patrașcu Natalia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru,

Dodon Galina, notarul public Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie,

privind declararea nulității actelor juridice, revendicarea bunului și repararea

prejudiciului.

1

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr. 6917 din 24 octombrie 2005, a devenit proprietară a terenului

cu destinație agricolă, nr. cadastral 0146116.052, cu suprafața de 1,222 ha, amplasat în

extravilanul comunei Tohatin, mun. Chișinău, care la data de 24 octombrie 2005 a fost

înregistrat la OCT Chișinău.

În perioada lunilor martie-aprilie 2008, sora sa, Tarnovschi Tatiana, folosindu-se

de faptul că ea cu membrii familiei sale erau plecați la lucru în străinătate, ilegal a

intrat în posesia buletinului său de identitate și a documentelor care îi atestă dreptul de

proprietate asupra terenului din litigiu și s-a prezentat la OCT Chișinău și la notar,

unde falsificând semnătura reclamantei a obținut ilegal extrasul din Registrul bunurilor

imobile asupra acestui teren.

Ulterior, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1148 din 01 aprilie

2008, autentificat de către notarul privat Zara Corina, Tarnovschi Tatiana ilegal a

înstrăinat terenul pîrîtului Arhip Tudor, care ulterior a fost înregistrat cu drept de

proprietate comună în devălmășie după soții Arhip Tudor și Arhip Nina.

Notarul privat Zara Corina și cumpărătorul Arhip Tudor n-au verificat și nu s-au

încredințat privitor la corespunderea identității vânzătorului, cu toate că diferența de

vârstă și de înfățișare între reclamantă și pârâta Tarnovschi Tatiana este evidentă.

Astfel, ilegal au acceptat și au îndeplinit toate formalitățile de vânzare-cumpărare a

bunului care-i aparține reclamantei, și acționând prin dol, au indicat în contract un preț

derizoriu de vânzare al bunului în sumă de 48 480 lei, ceea ce cu aproximație,

constituie 5% din prețul vânzării bunului.

Afirmă reclamanta Patrașcu Natalia că, contrar legii, prin infracțiune, a fost

ilegal lipsită de bunul imobil care-i aparține cu drept de proprietate, lucru despre care a

aflat în luna iunie a anului 2008, când soțul său Roșca Iurie a venit acasă la părinți în

or. Bălți și a depistat lipsa documentelor originale privitor la teren, iar la OCT

Chișinău a constatat că terenul a fost înstrăinat.

Revenind în Republica Moldova, la data de 19 iunie 2008 a sesizat organele de

urmărire penală, care la 01 iulie 2008 au pornit urmărirea penală în baza art. 195 Cod

penal.

Consideră reclamanta că, deoarece nu a dat acordul la înstrăinarea terenului,

contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 nr. 1148 este lovit de nulitate

absolută, fiind încheiat contrar legii, fapt ce impune restituirea bunului în proprietatea

sa, precum și de nulitate relativă ca fiind încheiat prin dol.

Solicită reclamanta Patrașcu Natalia admiterea acțiunii. Declararea nulă a

contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral 0146116.052,

autentificat de notarul privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008 cu nr. 1148 și a

contractului de vânzare-cumpărare asupra aceluiași lot de teren, autentificat la data de

01 iulie 2008 de notarul privat Veronica Roșca cu nr. 10753. A revendica de la Dodon

Petru și Dodon Galina lotul de teren cu numărul cadastral 0146116.052 și încasarea

prejudiciului moral în mod solidar de la pârați, pe care îl estimează la suma de 100 000

lei cu încasarea cheltuielilor de judecată.

2

La data de 01 decembrie 2010, Arhip Tudor a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Vitalie Tarnovschi, Natalia Patrașcu, Tatiana Tarnovschi și Iurie Roșca,

cu privire la recunoașterea calității sale dobânditor de bună credință la încheierea

contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052,

autentificat de către notarul privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008 cu nr. 1148,

recunoașterea faptului vânzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu de către

Tarnovschi Tatiana, Tarnovschi Vitalie, Patrașcu Natalia și Iurie Roșca, cît și încasarea

în mod solidar din contul pârâților respectivi a cheltuielilor de judecată și a

prejudiciului moral într-o mărime echitabilă.

În motivarea acțiunii reconvenționale Arhip Tudor a indicat că, la data de 01

aprilie 2008 s-a prezentat la notar pentru perfectarea și autentificarea contractului de

vânzare-cumpărare a lotului de teren. Careva dubii în privința vânzătorului care sa

prezentat a fi Natalia Patrașcu, nu a avut. Din motivul impozitării suma contractului a

fost diminuată la 48 480 lei, iar drept confirmare a sumei reale achitate în mărime de

57 000 euro, a fost întocmită o recipisă. Ulterior, terenul menționat a fost înstrăinat lui

Dodon Petru.

Consideră Arhip Tudor că, tranzacția dubioasă a fost inițiată de Natalia Patrașcu,

soțul său Iurie Roșca și rudele lor soții Tarnovschi.

Solicită Arhip Tudor, admiterea acțiunii reconvenționale, a fi recunoscut

cumpărător de bună-credință și recunoașterea dreptului de proprietate a lotului de teren

cu numărul cadastral 0146116052, pentru perioada 01 aprilie 2008 – 01 iulie 2008 și

încasarea din contul Nataliei Patrașcu și Iurie Roșca a prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 01 decembrie 2010, a

fost respins demersul privind primirea acțiunii reconvenționale a lui Arhip Tudor

pentru a fi examinată într-un proces cu acțiunea inițială a Nataliei Patrașcu.

La 01 martie 2011, Tudor Arhip a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vitalie Tarnovschi, Natalia Patrașcu, Tatiana Tarnovschi și Roșca Iurie,

solicitând recunoașterea calității sale de bună-credință la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052, autentificat de către

notarul privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008, cu nr. 1148, a recunoaște dreptul

legal de proprietar al terenului litigios pentru perioada 01 aprilie 2008 – 01 iulie 2008,

recunoașterea faptului vânzării prin delict civil a bunului imobil din litigiu și încasarea

în mod solidar din contul pârâților respectivi a cheltuielilor de judecată și a

prejudiciului moral într-o mărime echitabilă.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 21 octombrie 2011,

acțiunea înaintată de Arhip Tudor a fost transmisă, judecătorului Igor Mânăscurtă,

pentru soluționarea chestiunii de conexare a cauzei într-un singur proces cu acțiunea

Nataliei Patrașcu.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 14 noiembrie 2011,

pricinile civile au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur proces civil.

3

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 februarie 2013,

acțiunea inițială a fost admisă parțial. A fost constatată nulitatea contractului de

vânzare-cumpărare a terenului cu destinație agricolă nr. cadastral 0146116052,

autentificat și înregistrat la Biroul notarial privat Zara Corina la data de 01 aprilie 2008

cu nr. 1148, încheiat între Patrașcu Natalia și Arhip Tudor cu aducerea părților în

poziția inițială de pînă la încheierea contractului. A fost constatată nulitatea

contractului de donație a terenului cu destinație agricolă, nr. cadastral 0146116052,

autentificat și înregistrat la Biroul notarial privat Veronica Roșca la 01 iulie 2008 cu

nr. 10753, încheiat între Arhip Tudor și Dodon Petru, cu aducerea părților în poziția

inițială de pînă la încheierea contractului. A fost revendicat terenul cu destinație

agricolă cu nr. cadastral 0146116052 de la Dodon Petru și Dodon Galina și transmis

Nataliei Patrașcu. În rest pretențiile din acțiunea Nataliei Patrașcu au fost respinse ca

neîntemeiate. Acțiunea reconvențională înaintată de Arhip Tudor a fost admisă parțial.

A fost recunoscut Arhip Tudor, cumpărător de bună credință la momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu destinație agricolă, nr. cadastral

0146116052 autentificat și înregistrat la Biroul notarial privat Zara Corina la data de

01 aprilie 2008 cu nr. 1148 încheiat între Patrașcu Natalia și Arhip Tudor. În rest

acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost dispusă încasarea de la

Tarnovschi Tatiana, notarul privat Zara Corina și de la Arhip Tudor în beneficiul

Nataliei Patrașcu cheltuielile de judecată în mărime de 1454 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2013, au fost respinse

apelurile declarate de către Patrașcu Natalia și Arhip Tudor cu menținerea hotărîrii

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 15 februarie 2013.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2014, a fost admis recursul

declarat de Arhip Tudor, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2013

cu restituirea pricinii la rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, au fost admise

apelurile declarate de către Patrașcu Natalia și Arhip Tudor, casată hotărîrea

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 15 februarie 2013 cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acțiunea inițială înaintată de Patrașcu Natalia și acțiunea

reconvențională înaintată de Arhip Tudor au fost respinse ca neîntemeiate.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 25 aprilie 2016 avocatul

Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, a contestat-o cu recurs, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015

și trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea

care trebuia aplicată iar la emiterea deciziei instanța s-a bazat pe declarațiile date de

Tarnovschi Vitalie din cadrul dosarului penal, care nu corespund realității.

Mai menționează că, ea nu a dat acordul de a vinde propriul bun imobil. Suma

de bani care a fost achitată pentru terenul litigios a fost transmisă ilegal Tatianei Beiu,

Arhip Tudor a beneficiat de teren, dar Natalia Patrașcu a rămas fără bani și fără teren.

4

Contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 nu este licit și nu poate produce

efecte deoarece este lovit de nulitate absolută.

Consideră recurenta că este în drept de a-și revendica bunurile aflate în posesia

nelegitimă a altuia, deoarece conform art. 375 alin. (1) din Codul civil, dacă un bun a

fost dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze,

proprietarul poate să-l revendice de la dobânditorul de bună credință.

Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, intimata Tarnovschi (Beiu)

Tatiana a deposedat în mod ilegal recurenta de bunul imobil prin înstrăinarea lotului de

teren lui Arhip Tudor, iar acesta i-a achitat suma de 57 000 euro.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din

01 decembrie 2015 a fost expediată în adresa recurentei la data de 28 martie 2016 (vol.

VI, f.d.10).

Recursul a fost depus la data de la 25 aprilie 2016. Astfel, instanța de recurs

constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în

interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 25 mai 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs declarată de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei

Patrașcu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La data de 23 iunie 2016, Arhip Tudor, a depus referință în care a indicat că,

cererea de recurs înaintată de Patrașcu Natalia are un caracter declarativ. În textul

integral al recursului nu se declară despre ilegalitatea deciziei contestate, iar

dispunerea rejudecării care se solicită, este condiționată doar de cazul afectării deciziei

de eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs. Recurentul nu a

concretizat care lege trebuia aplicată și care legi au fost interpretate eronat.

Motivul ilegalității expus în recurs este că Patrașcu Natalia a rămas fără bani și

fără teren. Reieșind din acest sens Patrașcu Natalia consideră că ar fi corect dacă fără

bani și fără teren va rămâne Arhip Tudor.

La fel, Patrașcu Natalia în procedura de judecare a cauzei, solicitând anularea

contractelor de vânzare-cumpărare a lotului de teren, nu și-a expus și poziția despre

efectele nulității prevăzute de art. 219 din Codul civil, deoarece este mulțumită de

faptul că sora ei, Tarnovschi (Beiu) Tatiana a primit banii pentru lotul de teren iar ea v-

a revendica acest bun imobil.

5

La data de 23 iunie 2016, notarul Corina Zara a depus referință prin care a

solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel din 01

decembrie 2015.

În referința sa a indicat că, Patrașcu Natalia s-a declarat victima unei infracțiuni

comisă de sora sa Tarnovschi Tatiana și soțul ei, Tarnovschi Vitalie, prin confirmarea

pornirii urmăririi penale la data de 01 iulie 2008, însă acțiune civilă în cadrul

procesului penal nu a inițiat. Patrașcu Natalia cât și soțul său au cunoscut despre

încheierea contractului și respectiv și-au manifestat voința în acest sens. Consideră că

Arhip Tudor este cumpărător de bună credință, iar consecințele îi privește doar pe cei

implicați nemijlocit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, recursul declarat de

avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, s-a considerat admisibil

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează despre necesitatea respingerii recursului declarat de avocatul Cotruță

Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 01 decembrie 2016.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din actele cauzei s-a constatat că, la data de 01 aprilie 2008, notarul Zara Corina

a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1148, a lotului de teren cu nr.

cadastral 0146116.052, încheiat între Patrașcu Natalia și Arhip Tudor (vol. I, f.d.5-10).

La data de 01 iulie 2008, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 10753,

autentificat de notarul Roșca Veronica, Arhip Tudor și Arhip Nina au vândul lotul de

teren cu nr. cadastral 0146116.052 lui Dodon Petru.

Înaintând prezenta acțiune Patrașcu Natalia a solicitat declararea nulă a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1148 din 01 aprilie 2008, autentificat de notarul

Zara Corina, și contractul de vânzare-cumpărare nr. 10753 din 01 iulie 2008,

autentificat de notarul Roșca Veronica. Revendicarea de la Dodon Petru și Dodon

Galina a lotului de teren cu nr. cadastral 0146116.052 și încasarea în beneficiul său din

contul lui Arhip Tudor, Tarnovschi (Beiu) Tatiana și notarul Zara Corina a

prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 100 000 lei.

Totodată, Arhip Tudor a înaintat acțiune reconvențională prin care a solicitat

recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună credință la încheierea contractului

de vânzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral 0146116052, autentificat de către

notarul Zara Corina.

6

În conformitate cu art. 442 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Astfel, unul din argumentele invocate de recurenta Patrașcu Natalia este că, sora

sa, Tarnovschi (Beiu) Tatiana a intrat ilegal în posesia buletinului de identitate și a

documentelor ce atestă dreptul său de proprietate a lotului de teren cu înstrăinarea

acestui lot de teren lui Arhip Tudor, fără consimțământul său.

Instanța de recurs menționează că, acest argument nu poate fi reținut deoarece

din declarațiile date în cadrul cauzei penale de către Patrașcu Ana, care este mama

recurentei, aceasta a declarat că buletinul de identitate a fost expediat de către Natalia

Patrașcu și soțul său Roșca Iurie din Irlanda, lui Tarnovschi Vitalie, care este soțul

Tatianei Tarnovschi (Beiu) (Vol. I, f.d.187, 188, 190). Acest fapt a fost confirmat și de

către Patrașcu Vasile, care este tatăl recurentei (Vol. I, f.d.202).

Acest fapt a fost confirmat mai târziu de însăși Patrașcu Natalia în cadrul

aceleași cauze penale care a fost intentat la plângerea sa, unde aceasta fiind avertizată

de răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a depozițiilor false, a declarat

contra semnătură că, fiind în Irlanda, în urma unei înțelegeri cu sora sa Tarnovschi

(Beiu) Tatiana și soțul ei Vitalie Tarnovschi, ea personal a trimis buletinul său în

Republica Moldova și a fost primit de Tarnovschi Vitalie (Vol. II, f.d.36).

Prin urmare, nu poate fi reținut nici argumentul privind lipsa consimțământului

său referitor la înstrăinarea lotului de teren.

Or, din materialele cauzei și din declarațiile date în cadrul urmăririi penale de

către Patrașcu Vasile, care este tatăl Natalaiei Patrașcu, anexate la prezenta cauză se

atestă faptul că, plângerea a fost depusă de către Patrașcu Natalia împotriva surorii sale

Tarnovschi Tatiana și a soțului ei Tarnovschi Vitalie, la insistența și în urma

divergențelor apărute între Roșca Iurie cu soții Tarnovschi.

Petru a remedia situațiile de conflict create între fiicele sale, Patrașcu Vasile a

donat fiicei sale Natalia un alt lot de teren ce aparținea lui, cu condiția ca aceasta să-și

retragă plângerea, însă soțul Nataliei, Roșca Iurie a refuzat deoarece pretinde la mai

mult (Vol. III, f.d.77).

Totodată a declarat că, Roșca Iurie i-a permis lui Tarnovschi Vitalie înstrăinarea

unui lot de teren conform procurii eliberate.

Acest fapt se confirmă prin procura nr. 5066 din 09 octombrie 2007, eliberată de

către Roșca Iurie lui Tarnovschi Vitalie, prin care la încredințat de a cumpăra din

numele său imobile, inclusiv loturi de pământ, la condițiile și prețul pe care îl va stabili

și de a le înregistra la Oficiul Cadastral Teritorial.

În același timp la împuternicit de a vinde cui va crede de cuviință, imobilele

procurate, care îi aparțin, inclusiv și pe cele care le deține la momentul întocmirii

procurii (Vol. III, f.d. 94).

7

La caz, instanța de recurs relevă și faptul că, prin sentința Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău din 11 mai 2012, acțiunea civilă înaintată de Arhip Tudor, în cadrul

dosarului penal, a fost respinsă ca neîntemeiată (vol. IV, f.d.72-79).

Astfel instanța a constatat că, lui Arhip Tudor nu i-au fost sustrase bunuri

materiale deoarece în rezultatul tranzacției de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008 el

a obținut calitatea de posesor legitim al lotului de teren la data înscrierii în Registrul

bunurilor imobile.

În această parte sentința a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 iulie 2015 (vol. V, f.d.184-195).

La fel nu poate fi reținut nici argumentul invocat în recurs precum că,

dobânditorul de bună credință nu dobândește dreptul de proprietate asupra bunurilor

mobile în cazul în care bunul este furat, pierdut sau ieșit în alt mod din posesiunea

proprietarului contrar voinței lui sau dobânditorul l-a obținut cu titlu gratuit, cu referire

la prevederile art. 331 alin. (2) din Codul civil.

În acest sens instanța de recurs menționează că, prevederile art. 331 din Codul

civil nu sunt aplicabile la caz, deoarece conținutul acestei norme de drept se referă

strict la bunurile mobile, dar nu imobile.

Neîntemeiat este și argumentul recurentei privind revendicarea bunului imobil în

temeiul art. 375 Cod civil.

Conform art. 375 alin. (1) din Codul civil, dacă un bun a fost dobîndit cu titlu

oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l

revendice de la dobînditorul de bună-credință numai în cazul în care bunul a fost

pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în

posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din posesiunea

acestora, fără voia lor.

La caz, prin contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2008, terenul litigios

a trecut din proprietatea Nataliei Patrașcu în proprietatea lui Arhip Tudor. Ulterior,

prin contractul de vânzare-cumpărare din 01 iulie 2008, Arhip Tudor a vândut lotul de

teren lui Dodon Petru.

Pentru revendicarea de către proprietar a bunurilor, legiuitorul a stabilit condiții

care urmează a fi respectate și anume, bunul a fost pierdut de către proprietar sau de

persoana căreia acesta i-a fost transmis de proprietar în posesie; bunul a fost furat de la

unul sau de la altul; bunul a ieșit din posesia acestora în alt mod, fără voia lor.

Ieșirea bunurilor din posesia proprietarului sau din posesia persoanei căreia acest

bun i-a fost transmis de proprietar cu voința lor, exclude posibilitatea revendicării

bunurilor de la dobânditorul de bună-credință care l-a dobândit cu titlu oneros.

Reieșind din toate circumstanțele cauzei, la caz nu s-a constatat lipsa

consimțământului Natalaiei Patrașcu pentru înstrăinarea lotului de teren. Totodată,

ultima nu a demonstrat că Arhip Tudor este bobânditor de rea credință.

Ba chiar mai mult, Natalai Patrașcu a menționat că lotul de teren a fost procurat

împreună cu soțul său Roșca Iurie, care l-a împuternicit pe Tarnovschi Vitalie de a

vinde bunurile imobile, inclusiv loturile de teren pe care le are în posesie.

8

Colegiul mai remarcă faptul că, din depozițiile martorului Patrașcu Vasilii, reiese

că conflictul între Roșca Iurie, Patrașcu Natalia și Tarnovschi Vitalie a apărut din

cauza însușirii sumei de 57 000 euro care au fost plătiți de Arhip Tudor. Tot el a

comunicat că, inițial din suma dată a fost procurat un apartament cu trei odăi în mun.

Bălți și un automobil, fiind înregistrate pe Tarnovschi Tatiana și ulterior pe tatăl lui

Tarnovschi Vitalie – Tarnovschi Vasile. La moment, aceste bunuri există în natură.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Cotruță

Sergiu, în interesele Nataliei Patrașcu ca fiind neîntemeiat și care urmează a fi respins,

cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de avocatul Cotruță Sergiu, în interesele Nataliei

Patrașcu.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Patrașcu Natalia împotriva Tatianei

Tarnovschi, Arhip Tudor, Arhip Nina, Dodon Petru, Dodon Galina, notarul public

Zara Corina, intervenient accesoriu Tarnovschi Vitalie, privind declararea nulității

actelor juridice, revendicarea bunului și repararea prejudiciului, acțiunea

reconvențională depusă de Arhip Tudor împotriva Nataliei Patrașcu, Tarnovschi

Tatiana, Tarnovschi Vitalie și Roșca Iurie, intervenienți accesorii Socolovschi Mihai și

Dodon Petru, cu privire la recunoașterea dreptului legal de proprietar al sectorului de

teren și recunoașterea faptului vânzării bunului ca product a unui delict civil comis de

pârați.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii: Maria Ghervas

Ion Druță

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

9