2rh-7/19 — constatarea nulitătii contractelor, recunoasterea dreptului de proprietate

2rh-7/19 — constatarea nulitătii contractelor, recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2rh-7/19

Prima instanță: (Judecătoria Botanica, m. Chișinău) V. Buhnaci

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, Gr. Dașchevici, Iu. Cotruță

Instanța de recurs: T. Vieru, V. Clevadî, O. Sternioală, M. Pitic, D. Mardari

ÎNCHEIERE

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Postica Ion, Postica Sergiu,

Constantinov Ana, Ciobanu Marcela, Sobolev Andrei, Soboleva Snejana, reprezentați

de avocatul Frumosu Nicolae,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Reabțeva Valentina

împotriva lui Țigănașu Ion, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu, Baltaga

Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana, intervenienți accesorii Consiliul

municipal Chișinău și notarul public Tudos Raisa cu privire la constatarea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare a terenului, aplicarea efectelor nulității,

recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului dobândit prin succesiune și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, prin care

s-a admis recursul declarat de Valentina Reabțeva, s-a casat decizia din 26 mai 2016 a

Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei

Botanica, municipiul Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 mai 2014 Reabțeva Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Țigănașu Ion, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Chirilenco Nicolae,

Chirilenco Diana, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina, intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a menționat că, Reabțev

Leonid a fost unicul frate al său, care locuia în mun. Chișinău, str. Crișana, 110, într-o

casă bătrânească veche, amplasată pe terenul cu numărul cadastral XXXXX.

La 30 iulie 2010 conform deciziei Consiliului municipal Chișinău, nr. 9/3136, lui

Reabțev Leonid i-a fost transmis terenul din mun. Chișinău, str. Crișana, 110, cu

1

numărul cadastral XXXXX, această circumstanță fiind inclusă și în Registrul bunurilor

imobile la 22 octombrie 2010, din această dată devenind proprietar al terenului dat.

A specificat reclamanta că la 05 noiembrie 2010, pârâtul Țigănașu Ion care a

acționat în interesele lui Reabțev Leonid în baza procurii din 26 ianuarie 2010,

eliberată de notarul Tudos Raisa, în baza contractului de vânzare-cumpărare, a

înstrăinat lui Vulpe Gheorghe terenul pentru construcții cu numărul cadastral XXXXX

și suprafața totală de 0,0637 ha, situat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău, la prețul de

479 000 lei lui Vulpe Gheorghe.

La 27 noiembrie 2010, Vulpe Gheorghe în calitate de vânzător a înstrăinat terenul

în cauză lui Baltaga Sergiu, care ulterior l-a înstrăinat lui Cirilenco Nicolae.

De asemenea a menționat că în martie 2010, Reabțev Leonid a fost omorât din

interese materiale de către Țigănașu Ion și terțe persoane, care l-au îngropat pe un

cîmp agricol, pe acest caz fiind intentat dosar penal, care la momentul depunerii cererii

de chemare în judecată se afla pe rolul Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău.

A invocat că în cadrul urmăririi penale, s-a stabilit că procura eliberată lui

Țigănașu Ion de către Reabțev Leonid la 26 ianuarie 2010, autentificată de notarul

Tudos Raisa, a fost falsificată de către Țigănașu Ion cu concursul notarului Tudos

Raisa, acest fapt fiind constatat prin raportul de expertiză nr. 2484 din 12 decembrie

2012, întocmit de Centrul Național de Expertize Juridice, și anume că semnătura

mandatarului procurii din 26 ianuarie 2010 autentificat de notarul Raisa Tudos și

semnătura persoanei care a solicitat actul notarial au fost efectuate de una și aceeași

persoană și anume de către Țigănașu Ion.

Astfel proprietarul terenului, Reabțev Leonid nu l-a împutrenicit pe Țigănașu Ion

cu dreptul de a administra și înstrăina bunul respectiv persoanelor terțe.

De asemenea, a menționat că pârâții au semnat actele juridice de înstrăinare doar

cu un singur scop și anume de a transfera dreptul de proprietate în mod fictiv, neavând

intenția de a crea rapoarte juridice sau acte juridice.

Totodată reclamanta Valentina Reabțeva a menționat că, la 23 noiembrie 2013 i-a

fost eliberat certificatul de calitate de moștenitor legal al defunctului Reabțev Leonid.

Pe parcursul examinării cauzei, Reabțeva Valentina a depus cerere privind

atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Tudos Raisa

(f.d.66-67 Vol. I).

Prin încheierea din 08 iulie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost

introdus în proces intervenientul accesoriu de partea pârâților notarul public Tudos

Raisa (f.d. 69-70 Vol. I).

Reclamanta Reabțeva Valentina a solicitat:

- constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 38167 din

05 noiembrie 2010 încheiat între Țigănașu Ion ca reprezentant al lui Reabțev Leonid în

calitate de vânzător pe de o parte și Vulpe Gheorghe în calitate de cumpărător pe de

altă parte, cu aplicarea efectelor acesteia;

- constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 5458 din

27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe Gheorghe în calitate de vînzător pe de o parte

și Baltaga Sergiu în calitate de cumpărător pe de altă parte, cu aplicarea efectelor

acesteia;

- constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 3818 din

21 decembrie 2011 încheiat între Baltaga Sergiu în calitate de vânzător pe de o parte și

2

Chirilenco Nicolae în calitate de cumpărător pe de ală parte, cu aplicarea efectelor

acesteia;

- recunoașterea Valentinei Reabțeva a dreptului de proprietate asupra bunului

imobil aplasat pe adresa mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana, 110, cu numărul

cadastral XXXXX;

- încasarea din contul pîrîților în mod solidar în beneficiul reclamantului a

cheltuielilor de judecată suportate la examinarea cauzei.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Reabțeva Valentina.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 38167

din 05 noiembrie 2010 încheiat între Țigănașu Ion ca reprezentant a lui Reabțev

Leonid și Vulpe Gheorghe autentificat de către notarul public Roșca Veronica cu

aplicarea efectelor acestora.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 5458 din

27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga și Baltaga Sergiu,

autentificat de către notarul public Culava Diana, cu aplicarea efectelor acestora.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 8318 din

21 decembrie 2011 încheiat între Baltaga Sergiu, Baltaga Irina și Nicolae Chirilenco,

autentificat de către notarul public Culava Diana, cu aplicarea efectelor acestora.

S-a recunoscut dreptul de proprietate prin succesiune a Valentinei Reabțeva după

decesul lui Reabțev Leonid, asupra bunului imobil – terenul situat în mun. Chișinău,

str. Crișana, 110, cu numărul cadastral XXXXX.

S-a încasat în mod solidar de la Ion Țîgănașu, Vulpe Gheorghe și Vulpe Inga,

Baltaga Segiu și Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana în beneficiul

Valentinei Reabțeva suma de 25 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată legate de

plata taxei de stat (f.d.225, Vol. I).

La 16 octombrie 2015 Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu, Baltaga

Irina, reprezentați de avocatul Iosip Andrei, au depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău (f.d. 227 Vol. I).

Prin decizia din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

declarată de Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu și Baltaga Irina.

S-a casat integral hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Reabțeva Valentina (f.d.92-93, Vol. II).

La 23 august 2016 Reabțeva Valentina, reprezentată de avocatul Nichitoi Iurie, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

Prin decizia din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Reabțeva Valentina, reprezentată de avocatul Nichitoi Iurie.

S-a casat decizia din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău.

La 27 noiembrie 2018 Postica Ion, Postica Sergiu, Constantinov Ana, Ciobanu

Marcela, Sobolev Andrei, Soboleva Snejana, reprezentați de avocatul Frumosu

Nicolae, au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 decembrie 2016 a

3

Curții Supreme de Justiție, prin care au solicitat admiterea cererii, casarea hotărârilor

judecătorești cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță.

Revizuenții în motivarea cererii de revizuire au menționat că la 05 noiembrie

2010, între Țigănașu Ion care a acționat în interesele lui Reabțev Leonid, în calitate de

vânzător și Vulpe Gheorghe și Vulpe Inga, în calitate de cumăpărători, a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții cu numărul cadastral

XXXXX, situat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău.

Au menționat că ulterior, la 27 noiembrie 2010, Vulpe Gheorghe și Vulpe Inga în

calitate de vânzători, au înstrăinat terenul în cauză lui Baltaga Sergiu și Baltaga Irina,

care la rândul lor, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2011,

l-au înstrăinat lui Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana.

Au relatat că Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana au inițiat construcția unui

bloc locativ – casă de locuit multifamilială, cu suprafața la sol de 342,5 m.p., suprafața

totală de 963 de m.p., număr de etaje S(D)+P+3E+M, și 16 apartamente, iar la

26 octombrie 2012 au înregistrat condominiul bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXX.

Au specificat că Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana au încheiat contracte de

investiții în construcție ce aveau ca obiect apartamentele și condominiul (care conține

și cota-parte din teren), incheiate inclusiv cu revizuenții, iar prin procesul-verbal din 31

iulie 2015, a fost efectuată recepția finală a blocului locativ din str. Crișana 110

municipiul Chișinău, fiind întocmite actele de predare-primire în vederea înregistrării

dreptului de proprietate.

Au invocat că urmare a dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului cu

numărul cadastral XXXXX în temeiul deciziei din 28 decembrie 2016 a Curții

Supreme de Justiție, Reabțeva Valentina a depus cerere cu privire la ridicarea

sechestrului de pe terenul dat, aplicat prin încheierea din 10 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău.

Astfel prin încheierea din 04 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a dispus ridicarea sechestrului de pe terenul cu numărul cadastral XXXXX, situat pe

str. Crișana 110 municipiul Chișinău, aplicat prin încheierea din 10 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău.

Au menționat că ulterior, la 10 octombrie 2017, între Reabțeva Valentina în

calitate de vânzător și Ballo Tatiana, Cozoveachin Gheorghe, în calitate de

cumpărători, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu numărul

cadastral XXXXX, situat pe str. Crișana 110 municipiul Chișinău.

Ulterior, la 28 august 2018 Ballo Tatiana și Cozoveachin Gheorghe au expediat

Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/622 o somație cu privire la

încheierea unui contract de locațiune a terenului, cu plata chiriei anuale în sumă de

260 000 lei, alternativ negocierea posibilității de înstrăinare a terenului menționat de

către aceștia.

Revizuienții au invocat că decizia din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de

Justiție a fost emisă fără a fi implicați în proces, fapt prin care li se afectează drepturile

sale.

La 15 ianuarie 2019 Reabțeva Valentina a depus referință la cererea de revizuire

depusă de Postica Ion, Postica Sergiu, Constantinov Ana, Ciobanu Marcela, Sobolev

Andrei, Soboleva Snejana, prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.

4

În conformitate cu art. 450 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).

Revizuenții au menționat că au aflat despre faptul că instanțele de judecată au

emis o hotărâre care le-a afectat drepturile, ca urmare a recepționării la data de

28 august 2018 a somației înaintate de actualul proprietar al terenului, prin care a fost

solicitată plata chiriei pentru folosirea terenului, alternativ negocierea posibilității de

înstrăinare a acestuia către asociație.

Colegiul reține că la cererea de revizuire, revizuenții nu au prezentat probe care să

confirme data recepționării somației respective.

Totodată prin referința depusă, Reabțeva Valentina a invocat omiterea de către

revizuneți a termenului de depunere a cererii de revizuire, cu anexarea copiei

adeverinței, prin care se confirmă faptul că în adresa Asociației de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/622, la data de 10 iulie 2018 a fost expediată o asemenea somație,

însă care nu a fost reclamată de ultima.

La 25 ianuarie 2019, Reabțeva Valentina a depus cerere, prin care a solicitat

anexarea la materialele cauzei a originalelor plicurilor, care confirmă faptul că în

adresa Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/622, la data de 15 iunie 2018

și 10 iulie 2018, au fost expediate somațiile, care nu au fost reclamate.

La 05 februarie 2019, Reabțeva Valentina, reprezentată de avocatul Nichitoi Iurie,

a depus referință suplimentară, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire la

fiind inadmisibilă.

La speță, Colegiul menționează că nereclamarea somațiilor la care face referire

intimata, nu poate fi considerată ca fiind aduse la cunoștința destinatarului.

Astfel în lipsa unor probe ce ar confirma recepționarea de către revizuenți a

somației, cererea de revizuire se consideră depusă în termen.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu

au fost implicate în proces.

Redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă este

condiționată de prezentarea probelor ce confirmă că la emiterea hotărârilor, instanțele

de judecată s-au expus în privința unor persoane care nu au fost atrase în proces ca

participanți, însă au fost lezate în drepturi.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că în cazul invocării temeiului prevăzut de art. 449 lit. c) din Codul de

procedură civilă, este important ca hotărârea a cărei revizuire se cere să fie emisă în

lipsa unei persoane care nu a fost implicată în proces, iar instanța de judecată să

constate că persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului

litigios. În acest sens, revizuentul urmează să prezinte pobe pertinente și concludente,

5

iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei i-au

fost încălcate careva drepturi.

Din materialele cauzei rezultă că la 25 martie 2010 Reabțev Leonid a fost omorât

din interese materiale de către Țigănașu Ion și terțe persoane, care l-au îngropat pe un

cîmp agricol.

Ulterior, Țigănașu Ion, acționând în baza unei procuri false, a obținut

documentele necesare, după care la data de 05 noiembrie 2010, în calitate de vânzător

și Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, în calitate de cumăpărători, a fost încheiat contractul

de vânzare-cumpărare a terenului pentru construcții cu numărul cadastral XXXXX,

situat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău (ce aparținea cu drept de proprietate lui

Reabțev Leonid).

La 27 noiembrie 2010, Vulpe Gheorghe și Vulpe Inga în calitate de vânzători, au

înstrăinat terenul în cauză lui Baltaga Sergiu și Baltaga Irina, care la rândul lor, în baza

contractului de vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2011, l-au înstrăinat lui

Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana, care au inițiat construcția unui bloc locativ –

casă de locuit multifamilială, cu încheierea contractelor de investiții în construcția

spațiului locativ.

Astfel la 23 iunie 2013, între Chirilenco Nicolae, Chirilenco Diana, în calitate de

antreprenor și Sobolev Andrei, Carapetrova Snejana, în calitate de beneficiari, a fost

încheiat contractul de investiții în construcția spațiului locativ din mun. Chișinău,

str. Crișana 110, apartamentul nr. 9, iar la 24 mai 2016 au înregistrat dreptul de

proprietate asupra apartamentului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 214-223 Vol. II).

La 12 august 2013 între Chirilenco Nicolae, Chirilenco Diana, în calitate de

antreprenor și Postica Ion, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de

investiții în construcția spațiului locativ din mun. Chișinău, str. Crișana 110,

apartamentul nr. 1, iar la 25 mai 2016 a înregistrat dreptul de proprietate asupra

apartamentului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 224-232 Vol. II).

La 12 august 2013, între Chirilenco Nicolae, Chirilenco Diana, în calitate de

antreprenor și Constantinov Ana, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de

investiții în construcția spațiului locativ din mun. Chișinău, str. Crișana 110,

apartamentul nr. 5, iar la 28 noiembrie 2016 a înregistrat dreptul de proprietate asupra

apartamentului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 233-240 Vol. II).

La 03 iulie 2015, între Chirilenco Nicolae, Chirilenco Diana, în calitate de

antreprenor și Ciobanu Marcela, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de

investiții în construcția spațiului locativ din mun. Chișinău, str. Crișana 110,

apartamentul nr. 13, iar la 08 aprilie 2016 a înregistrat dreptul de proprietate asupra

apartamentului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 241-249 Vol. II).

La 03 septembrie 2015, între Chirilenco Nicolae, Chirilenco Diana, în calitate de

antreprenor și Postica Sergiu, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de

investiții în construcția spațiului locativ din mun. Chișinău, str. Crișana 110,

apartamentul nr. 2, iar la 25 mai 2016 a înregistrat dreptul de proprietate asupra

apartamentului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 250-258 Vol. II).

La 12 mai 2014, Reabțeva Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Țigănașu Ion, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Chirilenco Nicolae,

Chirilenco Diana, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina, intervenient accesoriu Consiliul

6

municipal Chișinău cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate.

Prin sentința din 22 iunie 2015 a Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău,

Țigănașu Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 42 alin. (3), 145 alin. (2) lit. a), b), i) și k), art. 361 alin. (2) lit. b) și d) și art. 196

alin. (4) Cod penal, iar pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, i s-a stabilit pedeapsă definitivă - înschisoare pe un termen de 25 de ani cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Astfel s-a stabilit că proprietarul terenului în litigiu, Reabțev Leonid nu l-a

împuternicit pe Țigănașu Ion de a înstrăina bunul imobil care îi aparținea, respectiv

proprietatea lui Reabțev Leonid a fost înstrăinată de o persoană care nu era în drept de

a dispune de acest bun, iar actul juridic respectiv fiind nul cu toate efectele.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Reabțeva Valentina.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 38167

din 05 noiembrie 2010 încheiat între Țigănașu Ion ca reprezentant a lui Reabțev

Leonid și Vulpe Gheorghe autentificat de către notarul public Roșca Veronica cu

aplicarea efectelor acestora.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 5458 din

27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga și Baltaga Sergiu,

autentificat de către notarul public Culava Diana, cu aplicarea efectelor acestora.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr. 8318 din

21 decembrie 2011 încheiat între Baltaga Sergiu, Baltaga Irina și Nicolae Chirilenco,

autentificat de către notarul public Culava Diana, cu aplicarea efectelor acestora.

S-a recunoscut dreptul de proprietate prin succesiune a Valentinei Reabțeva după

decesul lui Reabțev Leonid, asupra bunului imobil – terenul situat în mun. Chișinău,

str. Crișana, 110, cu numărul cadastral XXXXX.

S-a încasat în mod solidar de la Ion Țîgănașu, Vulpe Gheorghe și Vulpe Inga,

Baltaga Segiu și Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana în beneficiul

Valentinei Reabțeva suma de 25 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată legate de

plata taxei de stat (f.d.225, Vol. I).

Prin decizia din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

declarată de Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu și Baltaga Irina.

S-a casat integral hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de Reabțeva Valentina.

Prin decizia din 28 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Valentina Reabțeva, reprezentată de avocatul Nichitoi Iurie.

S-a casat decizia din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău.

Deci revizuenții au invocat faptul că în urma dobândirii dreptului de proprietate

asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX în temeiul deciziei din 28 decembrie

2016 a Curții Supreme de Justiție, în baza cererii depusă de Reabțeva Valentina, prin

încheierea din 04 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus

ridicarea sechestrului de pe terenul în litigiu, aplicat prin încheierea din 10 ianuarie

2013 a Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău.

7

Totodată, s-a stabilit că la 10 octombrie 2017, între Reabțeva Valentina în calitate

de vânzător și Ballo Tatiana, Cozoveachin Gheorghe, în calitate de cumpărători, a fost

încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral XXXXX,

situat pe str. Crișana 110 municipiul Chișinău.

Ulterior, la 28 august 2018 Ballo Tatiana și Cozoveachin Gheorghe au expediat

Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/622 o somație cu privire la

încheierea unui contract de locațiune a terenului, cu plata chiriei anuale în sumă de

260 000 lei, alternativ negocierea posibilității de înstrăinare a terenului menționat de

către aceștia.

Prin urmare, revizuienții au invocat că decizia din 28 decembrie 2016 a Curții

Supreme de Justiție a fost emisă fără a fi implicați în proces, fapt prin care li se

afectează drepturile sale.

Cu referire la temeiul cererii de revizuire, Colegiu menționează următoarele.

Potrivit contractelor de investiții în construcția spațiului locativ, beneficiarii

participă cu investiții proprii pentru construcția spațiului locativ din mun. Chișinău,

str. Crișana 110, iar antreprenorul organizează construcția, darea în exploatarea și

transmite în proprietatea beneficiarilor apartamentele specificate în pct. 1.2 ale

contractelor.

Însă, în contractele nominalizate nu se conține nici o mențiune referitor la terenul

pe care urmează a fi executată construcția blocului locativ și cine este proprietarul

acestuia.

Astfel reieșind din circumstanțele relatate, Colegiul constată că din conținutul

contractelor de investiții în construcția spațiului locativ, rezultă incontestabil că

investițiile respective se referă doar la apartamente concrete, ale blocului de locuit

concret, și nu au ca obiect terenul aferent.

Or, dreptul de proprietate asupra terenului aferent blocului locativ aparține lui

Ballo Tatiana și Cozoveachin Gheorghe, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare

încheiat cu Reabțeva Valentina la 10 octombrie 2017.

Deci la încheierea contractelor de investiții în construcția spațiului locativ, părțile

contractante nu au făcut mențiuni referitor la terenul aferent blocului locativ, respectiv

dreptul de proprietate asupra apartamentelor din blocul locativ din mun. Chișinău, str.

Crișana 110, a fost transmis fără a fi indicat și terenul aferent acestuia, fapt ce atestă că

terenul a rămas în proprietatea inițială (Reabțeva Valentina), deoarece este un bun

imobil care nu este accesoriu construcției, având regim juridic propriu.

Colegiul consideră neîntemeiată invocarea revizuenților cu referire la faptul că

obiectul contractelor de investiții în construcția spațiului locativ, reprezintă atât

apartamentele din blocul locativ, cât și condominiul acestuia.

Noțiunea de condiminiu este stabilită la art. 1 din Legea condominiului în fondul

locativ nr. 913 din 30 martie 2000, care definește că condominiul constituie complex

unic de bunuri imobiliare, ce include terenul în hotarele stabilite și blocurile (blocul)

de locuințe, alte obiecte imobiliare amplasate pe acesta, în care o parte, constituind

locuințele, încăperile cu altă destinație decît aceea de locuință, se află în proprietate

privată, de stat sau municipală, iar restul este proprietate comună indiviză.

Potrivit aceluiași articol, în cazul construcțiilor date în exploatare, condominiul se

constituie prin asocierea obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare, amplasate pe

un anumit teritoriu, din inițiativa proprietarilor, agențiilor teritoriale de privatizare sau

8

autorităților administrației publice locale. Asociația de coproprietari în condominiu se

constituie după darea în exploatare a construcției.

De asemenea, art. 4 alin. (1) lit. a) al legii menționate, prevede că condominiul

include o clădire, sau o parte de clădire cu intrare separată, sau cîteva clădiri ce aparțin

cel puțin la doi proprietari, precum și anexele la clădiri, trotuarele, drumurile și

parcările auto, plantațiile multianuale și alte obiecte, ce se află pe terenul aferent în

hotarele stabilite, cu excepția obiectelor din complexul energetic, telecomunicațiilor,

rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, precum și a obiectivelor cu destinație

strategică (adăposturi antiaeriene, adăposturi contra radiațiilor.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, la încheierea contractelor de investiție, Chirilenco Nicolae și

Chirilenco Diana, în calitate de antreprenori, nu au informat beneficiarii despre faptul

că în privința terenului pe care urmează să fie construit blocul locativ, este aplicat

sechestru de către organul de urmărire penală încă la data de 16 ianuarie 2013, care a

fost ridicat numai în anul 2017.

Mai mult ca atât, nici la data semnării actelor de recepție finală, în privința

terenului nu era ridicat sechestrul, mențiunea în acest sens fiind indicată în Registrul

bunurilor imobile.

De asemenea, la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de către

Reabțeva Valentina, inclusiv și în instanța de recurs, revizuenții nu erau proprietari ai

terenului în litigiu nici membri ai asociației în condominiu, care a fost înregistrată la

30 ianuarie 2017 (f.d. 259 verso, Vol. II), după pronunțarea deciziei din 28 decembrie

2016 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel fiind, Colegiul consideră ca fiind neîntemeiate pretențiile revizuenților

precum că terenul pe care este amplasat blocul locativ în temeiul contractelor de

investiții, se include în condominiu ca bun accesoriu a blocului locativ construit în

beneficiul proprietarilor apartamentelor, membri ai Asociației de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/622.

Prin urmare nu pot fi reținute argumentele revizuienților precum că odată cu

semnarea contractelor de investiții în construcția spațiului locativ, au devenit și

proprietari ai terenului.

Deci Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că revizuenții nu au prezentat probe pertinente și

concludente ce ar confirma existența temeiului prevăzut de art. 449 lit. c) Codul de

procedură civilă – faptul că prin decizia instanței de recurs, revizuirea căreia se

solicită, au fost lezate careva drepturi ale acestora.

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față

de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

9

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Din considerentele menționate și avînd în vedere că motivele invocate de

revizuenți nu corespund prevederilor art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Postica Ion,

Postica Sergiu, Constantinov Ana, Ciobanu Marcela, Sobolev Andrei, Soboleva

Snejana, reprezentați de avocatul Frumosu Nicolae ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Postica Ion,

Postica Sergiu, Constantinov Ana, Ciobanu Marcela, Sobolev Andrei, Soboleva

Snejana, reprezentați de avocatul Frumosu Nicolae, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Reabțeva Valentina împotriva lui Țigănașu Ion, Vulpe

Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco

Diana, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și notarul public Tudos

Raisa cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a terenului,

aplicarea efectelor nulității, recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului

dobândit prin succesiune și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nina Vascan

Dumitru Mardari

10