2ra-2837/16 — cu privire la constatarea nulitatii absolute a actelor si constatarea dreptului de proprietate

2ra-2837/16 — cu privire la constatarea nulitatii absolute a actelor si constatarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2ra-2837/16

prima instanță – (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) V. Buhnaci

instan. de apel – (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, G. Dașchevici, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către avocatul Iurie Nichitoi în interesele

Valentinei Reabțeva,

în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Reabțeva Valentina

împotriva lui Ion Țigănașu, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina,

Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana, intervenienți accesorii Consiliul municipal

Chișinău și notarul public Tudos Raisa, cu privire la constatarea nulității contractelor de

vînzare-cumpărare a terenului, aplicarea efectelor nulității, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra terenului dobândit prin succesiune și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 prin care s-a admis

cererea de apel, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău

și s-a emis o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată s-a respins ca

nefondată,

c o n s t a t ă:

La 12 mai 2014 avocatul Iurie Nichitoi în interesele lui Reabțeva Valentina a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Țigănașu, Gheorghe Vulpe, Inga

Vulpe, Nicolae Chirilenco, Diana Chirilenco, Sergiu Baltaga, Irina Baltaga, intervenient

accesoriu Consiliul municipal Chișinău prin care a solicitat:

- Constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 38167

din 05 noiembrie 2010 încheiat între Ion Țigănașu ca reprezentant al lui

Leonid Reabțev în calitate de vînzător pe de o parte și Vulpe Gheorghe în

calitate de cumpărător pe de altă parte, cu aplicarea efectelor acesteia;

- Constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 5458

din 27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe Gheorghe în calitate de vînzător pe

de o parte și Sergiu Baltaga în calitate de cumpărător pe de altă parte, cu

aplicarea efectelor acesteia;

1

- Constatarea nulității contractului de vînzare cumpărare a terenului nr. 3818 din

data de 21 decembrie 2011 încheiat între Sergiu Baltaga în calitate de vînzător

pe de o parte și Nicolae Chirilenco în calitate de cumpărător pr de ală parte, cu

aplicarea efectelor acesteia;

- Recunoașterea Valentinei Reabțeva a dreptului de proprietate asupra bunului

imobil aplasat pe adresa mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana, 110, cu

numărul cadastral 0100103.268;

- Încasarea din contul pîrîților în mod solidar în beneficiul reclamantului a

cheltuielilor de judecată suportate la examinarea cauzei.

În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că, Leonid Reabțev a fost

unicul frate al reclamantei Valentina Reabțev.

Leonid Reabțev locuia în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana, 110, într-o

casă bătrînească veche amplasată pe terenul cu numărul cadastral 0100103.268.

La 30 iulie 2010 conform deciziei Consiliului municipal Chișinău, nr. 9/3136, lui

Leonid Reabțev i-a fost transmis terenul din mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana,

110, cu numărul cadastral 0100103.268, această circumstanță fiind inclusă și în

Registrul bunurilor imobile la 22 octombrie 2010, din această dată devenind proprietar

al terenului dat.

La 05 noiembrie 2010, pîrîtul Țigănașu Ion care a acționat în interesele lui Leonid

Reabțev în baza procurei din 26 ianuarie 2010, eliberată de notarul Tudos Raisa, a

înstrăinat terenul nominalizat în baza contractului de vînzare-cumpărare a terenului

încheiat între Țigănaș Ion ca reprezentant a lui Leonid Reabțev în calitate de vînzător și

Vulpe Gheorghe în calitate de cumpărător.

Conform contractului în cauză, pîrîtul Ion Țigănașu a înstrăinat terenul pentru

construcții, numărul cadastral 0100103.268, suprafața totală a căruia constituie 0,0637

ha, situat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău, la prețul de 479 000 lei lui Vulpe

Gheorghe.

În scurt timp și anume la 27 noiembrie 2010, pîrîtul Vulpe Gheorghe în calitate de

vînzător a înstrăinat terenul pentru construcții respectiv în sumă de 479 000 lei lui

Sergiu Baltaga.

Ulterior, pîrîtul Baltaga Sergiu a înstrăinat terenul în cauză lui Cirilenco Nicolae

la prețul de 479 000 lei.

De asemenea a menționat că, în martie 2010 Leonid Reabțev a fost omorît din

interese materiale de către Ion Țigănașu și terțe persoane care l-au îngropat pe un cîmp

agricol, pe acest caz fiind intentat dosar penal, care la momentul depunerii cererii de

chemare în judecată se afla în examinare la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

În cadrul urmăririi penale, a fost stabilit că procura eliberată lui Ion Țigănașu de

către Leonid Reabțev din 26 ianuarie 2010, autentificată de notarul Tudos Raisa, a fost

falsificată de către Ion Țigănașu cu concursul notarului Tudos Raisa acest fapt fiind

constatat prin raportul de expertiză nr. 2484 din 12 decembrie 2012, întocmit de Centrul

Național de Expertize Juridice, și anume că semnătura mandatarului procurii din 21

ianuarie 2010 autentificat de notarul Raisa Tudos și semnătura persoanei care a solicitat

actul notarial au fost efectuate de una și aceeași persoană și anume de către pîrîtul Ion

Țigănașu.

2

Astfel, proprietarul terenului, Leonid Reabțev nu l-a împutrenicit pe Țigănașu Ion

cu dreptul de a administra și înstrăina bunul respectiv persoanelor terțe.

De asemenea, a menționat că, pîrîții ulteriori, au semnat actele juridice de

înstrăinare doar cu un singur scop și anume de a îngreuna stabilirea adevărului, de a

transfera dreptul de proprietate în mod fictiv, neavînd intenția de a crea rapoarte juridice

sau acte juridice. Acest fapt este probat prin termenul de încheiere a contractelor și

prețul terenului care este același.

Totodată a menționat că, Valentinei Reabțeva, la 23 noiembrie 2013, i-a fost

eliberat certificatul de calitate de moștenitor legal al defunctului Reabțev Leonid, astfel,

la moment unicul proprietar de drept al terenului este Reabțeva Valentina.

În cadrul examinării cauzei, avocatul Iurie Nichitoi în interesele Valentinei

Reabțeva a depus cerere de atragere în proces în calitate de intervenient accesoriu pe

notarul public Tudos Raisa (f.d. 66,67), iar prin încheierea din 08 iulie 2014 Judecătoria

Botanica, mun. Chișinău a introdus în proces intervenientul accesoriu de partea pîrîților

notarul public Tudos Raisa (f.d. 69,70).

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 Judecătoria Botanica mun. Chișinău, s-a

admis acțiunea lui Reabțeva Valentina împotriva lui Ion Țîgănașu, Vulpe Gheorghe și

Vulpe Inga, Baltaga Sergiu și Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana,

intervenienții accesorii Consiliul Municipal Chișinău, notarul public Tudos Raisa cu

privire la constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 38167

din 05 noiembrie 2010 încheiat între Ion Țigănașu ca reprezentant a lui Reabțev Leonid

și Vulpe Gheorghe cu aplicarea efectelor acestora, constatarea nulității contractului de

vînzare-cumpărare a terenului nr. 5458 din 27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe

Gheorghe și Baltaga Sergiu cu aplicarea a efectelor acestora, constatarea nulității

contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 8318 din 21 decembrie 2011 încheiat

între Baltaga Sergiu și Nicolae Chirilenco cu aplicarea efectelor acestora, recunoașterea

lui Reabțeva Valentina proprietar prin succesiune al bunului imobil teren amplasat pe

adresa mun. Chișinău, str. Crișana, 110, cu numărul cadastral 0100103268 cu încasarea

cheltuielilor de judecată.

S-a constatat nulitatea contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 38167 din

05 noiembrie 2010 încheiat între Ion Țigănașu ca reprezentant a lui Reabțev Leonid și

Vulpe Gheorghe autentificat de către notarul public Veronica Roșca cu aplicarea

efectelor acestora.

S-a constatat nulitatea contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 5458 din

27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga și Baltaga Sergiu,

autentificat de către notarul public Culava Diana, cu aplicarea efectelor acestora.

S-a constatat nulitatea contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 8318 din

21 decembrie 2011 încheiat între Baltaga Sergiu, Baltaga Irina și Nicolae Chirilenco,

autentificat de către notarul public Culava Diana, cu aplicarea efectelor acestora.

S-a recunoscut dreptul de proprietate prin succesiune a lui Reabțeva Valentina,

după decesul lui Reabțev Leonid, asupra bunului imobil – teren, amplasat pe adresa

mun. Chișinău, str. Crișana, 110, cu numărul cadastral 0100103268.

S-a încasat în mod solidar de la Ion Țîgănașu, Vulpe Gheorghe și Vulpe Inga,

Baltaga Segiu și Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana în beneficiul lui

3

Reabțeva Valentina cheltuielile de judecată legate de plata taxei de stat în sumă de

25 000 lei (f.d.225, Vol. I).

La 16 octombrie 2015 avocatul Iosip Andrei în interesele lui Vulpe Gheorghe,

Vulpe Inga, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina a depus cerere de apel prin care a solicitat

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 227, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 s-a admis cererea de apel

declarată de Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu și Baltaga Irina și s-a casat

integral hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 octombrie 2015, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care s-a respins ca nefondată cererea lui Reabțeva

Valentina împotriva lui Țigănașu Ion, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu,

Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana, intervenienți accesorii Consiliul

municipal Chișinău și notarul public Tudos Raisa, cu privire la constatarea nulității

contractului de vînzare-cumpărarea terenului nr. 38168 din 05 noiembrie 2010 încheiat

între Țigănașu Ion ca reprezentant a lui Reanțev Leonid și Vulpe Gheorghe cu aplicarea

efectelor acestora, constatarea nultății contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr.

5458 din 27 noiembrie 2010 încheiat între Vulpe Gheorghe și Baltaga Sergiu, cu

aplicarea efectelor acestora, constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a

terenului nr. 8318 din 21 decembrie 2011 încheiat între Baltaga Sergiu și Nicolae

Chirilenco, cu aplicarea efectelor acestora, recunoașterea lui Reabțeva Valentina

proprietar prin succesiune al bunului imobil, teren amplasat pe adresa mun. Chișinău,

str. Crișana, 110, cu numărul cadastral 0100103268, cu încasarea cheltuielilor de

judecată (f.d.92,93, Vol. II).

În motivarea deciziei instanța de apel a indicat că, atît terenul litigios cît și casa

individuală de locuit la momentul decesului lui Reabțev Leonid nu erau în proprietatea

acestuia respectiv nu pot fi parte a patrimoniului succesoral, iar Reabțeva Valentina în

calitate de moștenitor nu are dreptul de a înainta a acțiune în instanța de judecată în

acest sens.

De asemenea, a constatat că, raporturilor juridice urmează să fie aplicate normele

juridice ce reglementează nulitatea relativă a actelor juridice, întrucît Țigănașu Ion a

acționat fără împuterniciri.

La 23 august 2016 avocatul Iurie Nichitoi a depus în interesele Valentinei

Reabțeva cerere de recurs prin care a solicitat casarea integrală a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 26 mai 2016 ca fiind neîntemeiată și ilegală. Emiterea unei noi decizii prin

care să fie menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 octombrie

2015 ca fiind legală și întemeiată.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, cauza a fost examinată în instanța de

apel de un complet care nu a fost instituit legal, și anume potrivit dispoziției

Președintelui Curții de Apel Chișinău nr. 50 din 07 decembrie 2015 privind constituirea

completelor de judecată în cadrul colegiilor completul nr. 9 era compus din judecătorii

Traciuc Nina, Anton Marina, Cotruță Iurie, însă cauza a fost examinată de către

judecătorii Anton Marina, Cotruță Iurie, Grigore Dașchevici.

Cauza a fost examinată în ordine de apel, în lipsa participanților citați legal și

anume în lipsa intimaților Nicolae Chirilenco și Diana Chirilenco, ultima care conform

informației existente la dosar eliberată de către întreprinderea de stat ”Cris Registru”, nu

4

dispune de înregistrare la domiciliu/viză de reședință pe teritoriul Republicii Moldova,

respectiv instanța de apel urma să respecte prevederile art. 379 Codul de procedură

civilă și să dispună citarea publică a acestora.

De asemenea, a menționat că, instanța de apel motivează decizia sa prin

neprobarea de către recurentă a motivelor de fapt și de drept invocate de către aceasta,

iar această neprobare ar fi dus la emiterea unui act judecătoresc ilegal.

Astfel, a invocat că, această concluzie a instanței de apel este greșită, deoarece s-a

stabilit că conform contractului nr. 18/57 din 22 aprilie 1957 Leonid Reabțev a primit în

folosință bunul imobil și anume terenul amplasat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău

pentru ridicarea construcției pe acest teren și exploatarea acesteia. Totodată, la 17

septembrie 2009 Reabțev Leonid a fost amendat de către Inspecția de Stat în Construcții

pentru exploatarea construcției pe acest teren.

A mai invocat că, în cadrul procesului judiciar a fost probat și stabilit că, Leonid

Reabțev a fost unicul frate a lui Valentina Reabțeva, acesta locuia în mun. Chișinău str.

Crișana, 110, într-o casă bătrînească veche, amplasată pe terenul cu numărul cadastral

0100103.268.

La 20 iulie 2010 conform deciziei Consliului municipal Chișinău nr. 9/3136 lui

Reabțev Leonid i-a fost transmis în proprietate privată terenul cu numărul cadastral

0100103.268.

Totodată, au relevat că, conform materialelor prezentate și cercetate în instanța de

judecată a fost stabilit că, la 03 februarie 2009, de către Leonid Reabțev a fost depusă

cererea prin care aceasta solicită permisiunea de a privatiza terenul amplasat pe str.

Crișana, 110, mun. Chișinău, cererea acestuia a fost trecută în lucru de către Primăria

municipiului Chișinău circumstanță probată prin fișa de evidență și control R-740/09.

La 17 decembrie 2009, prin Certificatul privind stabilirea regimului urban nr.

903/09 de către Consiliul municipal Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism

și Relații Funciare, ca urmare a cererii depuse de către Reabțev Leonid înregistrată sub

nr. 156 din 06 februarie 2009, a fost stabilit că, amplasarea casei de locuit construită

neautorizat nu contravine normelor urbanistice în vigoare și poate fi folosită după

destinație, iar chestiunea privind transmiterea în proprietate a terenului va fi examinată

ulterior la Comisia pentru construcții, arhitectură și relații funciare.

Ulterior, în baza acestui certificat, Consiliul municipal Chișinău prin decizia sa a

dispus de a autentifica lui Leonid Reabțev dreptul de proprietate asupra lotului de teren

cu suprafața de 637 m.p. din str. Crișana, 110, pentru recepție finală, exploatarea și

deservirea casei de locuit particulare, conform planului.

De asemenea, au menționat că, a fost pe deplin stabilit că Ion Țigănașu la 05

noiembrie 2010, acționând în numele lui Reabțev Leonid, în baza unei procuri false a

înstrăinat lotul de teren lui Vulpe Gheorghe.

La 27 noiembrie 2010, pârâtul Vulpe Gheorghe a înstrăinat terenul respectiv lui

Sergiu Baltaga, care la rândul său la 21 decembrie 2011 a înstrăinat terenul lui Nicolae

Chirilenco.

Din aceste acțiuni reiese caracterul ilegal, fictiv și simulat al acestor tranzacții,

sau bunul dat s-a vândut la unul și același preț, nici unul din vânzători nedobândind

profit.

5

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 iunie 2015 precum și

decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016, ambele

instanțe de judecată indică că, Vulpe Gheorghe a declarat că a împrumutat lui Ion

Țigănașu suma de 30 000 euro, iar drept garanție acesta a pus în gaj terenul din sect.

Botanica, iar după ce suma nu a fost restituită lui Vulpe Gheorghe, acesta a înstrăinat

terenul lui Sergiu. Ion Țigănașu interogat în cadrul cauzei penale, de asemenea a indicat

că, la solicitarea sa, Vulpe Gheorghe a căzut de acord să-i împrumute banii cu condiția

de a pune în gaj, cu încheierea unui contract de vînzare-cumpărare.

Totodată, au menționat că, conform pct. 5.6.6. din decizia Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016, care a fost prezentată în instanța de apel și

acceptată de către instanța de judecată, se indică expres că, acțiunile infracționale ale

inculpatului Ion Țigănașu, intră sub incidența legii penale, conțin elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Colegiul penal a punctat că, de la început, raporturile iscate între inculpatul

Țigănașu Ion și Vulpe Gheorghe, ca urmare a încheierii contractului de vînzare-

cumpărare din 05 noiembrie 2010, au fost viciate, fiind raporturi susceptibile efectelor

nulității absolute, or, inculpatul Țigănașu Ion știa cu certitudine că ultimul deține în mod

ilegal dreptul de a acționa și de a reprezenta interesele lui Reabțev Leonid, prin

perfectarea unei procuri false și care nu reprezintă voința proprie a lui Reabțev Leonid.

Suplimentar a menționat că, instanța de apel eronat a aplicat prevederile cu privire

la constatarea nulității relative, în timp ce în speță urmau a fi aplicate prevederile cu

privire la nulitatea absolută (f.d. 127-132, Vol. II).

La 05 octombrie 2016 avocatul Iurie Nichitoi în interesele lui Reabțeva Valentina

a depus cerere de recurs suplimentară, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu emiterea

unei decizii prin care să fie menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 09 octombrie 2015.

Suplimentar au menționat că, instanța de apel nu a luat în considerație că folosirea

unei procuri false care este de fapt o procură nulă, are drept efect și nulitatea tuturor

tranzacțiilor ulterioare. Iar, poziția instanței precum că recurenta nu a cerut nulitatea

procurii, iar instanța nu poate interveni cu toate că au fost stabilite încălcări și anume că

această procură este falsă și nu reprezenta voința lui Leonid Reabțev, contravine nu

doar legii ci și normelor morale.

În final au invocat că, decizia Consiliului municipal Chișinău prin care a fost

atribuit terenul este un act administrativ care este în vigoare și nu a fost anulat de către

instanța de judecată (f.d. 134-137, Vol. II).

La 14 decembrie 2016 avocatul Kovali Vladimir în interesele lui Țîgănașu Ion a

depus referință prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

La 20 decembrie 2016 avocatul Iosip Andrei în interesele lui Gheorghe Vulpe,

Vulpe Ina, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina a depus referință prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs.

La 27 decembrie 2016 avocatul Iosip Andrei în interesele lui Gheorghe Vulpe,

Vulpe Ina, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina a depus cerere de amînare a examinării cauzei,

pentru a depune referință.

6

În acest sens, instanța de recurs remarcă că cererea de amînare urmează să fie

respinsă întru cît la 20 decembrie 2016 avocatul Iosip Andrei în interesele lui Gheorghe

Vulpe, Vulpe Ina, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina a depus referință pe marginea cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs remarcă

următoarele:

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 26 mai 2016. Potrivit

scrisorii nr. 6601 copia deciziei a fost expediată părților la 22 iunie 2016 (f.d. 117, Vol.

II).

La materialele cauzei, nu este anexată dovada recepționării deciziei de către

recurent.

Recurenta a depus cererea de recurs la 23 august 2016, respectiv, recursul se

consideră declarat în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 21 decembrie 2016, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a declarat recursul depus ca admisibil și l-au

transmis în colegiul lărgit pentru examinare în fond.

Potrivit art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța

cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, urmează să admită recursul și să

caseze decizia Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău, din următoarele considerente.

Luând în considerație problemele de drept invocate dar și circumstanțele cauzei,

instanța de recurs urmează să stabilească circumstanțele de fapt pentru a stabili dacă a

fost sau nu aplicată corect legea materială:

10, Vol. I).

autoritatea publică locală lui Reabțev Leonid a unui teren pentru construcția casei

de locuit situat în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Curscoi, 110 (f.d. 166, Vol.

I).

posesie și folosință pe un termen nelimitat și pentru construcția unei case de

locuit un teren de pămînt (f.d.163-164, Vol. I).

lui Reabțev Leonid că a luat act de adresarea acestuia cu privire la legalizarea

lotului de pămînt aferent imobilului din str. Crișana, 110, însă pentru examinarea

chestiunii ce ține de legalizarea lotului de pămînt aferent imobilului construit

7

neautorizat, va fi posibil după prezentarea suplimentară a actelor solicitate (f.d.

170, Vol. I).

certificatului de urbanism pentru construcții situate în or. Chișinău, sect.

Botanica, str. Crișana, 110. Conform certificatului respectiv, este necesară

eliberarea certificatului pentru legiferarea construcției existente și construcția

unei odăi (f.d. 161, Vol. I).

Leonid a adresat o cerere scrisă individual, pe 99 de file, la 03 februarie 2009 cu

privire la privatizarea terenului (f.d. 159, Vol. I).

înregistrare 156 din 06 februarie 2009 pe numele lui Reabțev Leonid urma să-i fie

perfectat proiectului de decizie funciară (f.d. 160, Vol. I).

Primăriei municipiului Chișinău i-a comunicat lui Reabțev Leonid că, Pretura

sectorului Botanica a examinat adresarea acestuia și l-a informat că pentru

privatizarea lotului este necesară de a se adresa către Direcția Generală Economie

Reforme și Relații Patrimoniale (f.d. 171, Vol. I).

din 17 septembrie 2009 Reabțev Leonid a comis contravenția continuă

(construcția din anul 1968) și anume neasigurarea recepției lucrărilor de

construcție la terminarea lucrărilor de construcție a casei de locuit lit. 01,

șoproane nr. II, IV, V, VII și baie cu nr. VI, ceea ce contravine art. 22 lit. f) din

Legea nr. 721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții (f.d. 167,

Vol. I).

Reabțev Leonid a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de

art. 177 alin. (1) lit. k) din Codul contravențional, aplicându-se pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 40 unități convenționale, adică 800 lei (f.d. 169,

Vol. I).

26 martie 2010 (f.d. 12, Vol. I).

regimului urban Consiliul municipal Chișinău, ca urmare a cererii depuse de către

Reabțev Leonid referitor la examinarea construcțiilor neautorizate, Consiliului

municipal Chișinău a certificat precum că, imobilul de pe terenul cu numărul

cadastral 0100103268 situat pe str. Crișana, 110, se folosește ca locuință, nu

afectează rețele tehnico-edilitare publice și că chestiunea privind transmiterea în

proprietate a terenului va fi examinată ulterior la Comisia pentru construcții,

arhitectură și relații funciare (f.d.172,173, Vol. I).

înregistrată în Registrul actelor notariale cu nr. 285 Reabțev Leonid l-a

împuternicit pe Țigănașu Ion să-i reprezinte interesele în toate autoritățile publice

și alte organe de stat precum și să încheie orice tranzacții admise de lege cu

privire la bunurile ce-i aparțin sau care vor fi dobîndite în patrimoniul acestuia,

inclusiv și să vîndă, să doneze, să schimbe (f.d. 16, Vol. I).

8

privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pămînt

din str. Crișana, 110, lui Leonid Reabțev, este dispus că, avînd în vederea

demersul și actele depuse la data de 10 mai 2010 de Reabțev Leonid, decizia

Comitetului Executiv de deputați a raionului Lenin nr. 113 din 02 mai 1957,

propunerile Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare privind

stabilirea limitelor lotului de pămînt, s-a autentificat dlui Leonid Reabțev dreptul

de proprietate privată asupra lotului de pămînt cu suprafața de 637 mp din str.

Crișana, 110, pentru recepția finală, exploatarea și deservirea casei de locuit

particulare (175,176, Vol. I).

eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f.d. 17, Vol. I).

a lui Reabțev Leonid asupra terenului cu număr cadastral 0100103.268 situată în

mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana, 110, a fost înregistrat la 22 octombrie

2010 (f.d.29, 30, Vol. I).

de notarul Raisa Tudos a încheiat din numele lui Reabțev Leonid contractul de

vînzare-cumpărare a terenului potrivit căruia a înstrăinat lui Vulpe Gheorghe

terenul cu numărul cadastral 0100103268, situat în mun. Chișinău, str. Crișana,

110 (f.d.19, 20 Vol. I).

Gheorghe, Vulpe Inga a înstrăinat terenul cu numărul cadastral 0100103.268 lui

Baltaga Sergiu (f.d.21,22, Vol. I).

Sergiu, Baltaga Irina a înstrăinat terenul respectiv lui Chirilenco Nicolae

(f.d.23,24, Vol. I).

Reabțev Leonid a fost înregistrat în baza actului de deces cu nr. 4879 din 21

decembrie 2012 (f.d. 12, Vol. I).

Ion a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.

(3), art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), k), art. 362 alin. (2) lit. b), d) și art. 196 alin. (4)

Cod penal și a fost condamnat prin prisma art. 84 Cod penal la 25 ani cu

închisoare. Însă pentru comiterea art. 190 alin. (5) și art. 361 alin. (1) a fost

achitat. E de menționat că Țigănașu Ion a fost condamnat pentru omorul

intenționat a lui Reabțev Leonid.

De asemenea, prin sentința respectivă a fost încetat procesul penal în

privința notarului Tudos Raisa în baza art. 327 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod

penal cu eliberarea acesteia de răspundere penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție (f.d. 177-199, Vol. I).

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal. În rest a fost menținută sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

22 iunie 2015 (f.d. 63-91, Vol. II).

9

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 iunie 2015 a fost

constatat că, la începutul lunii ianuarie 2010, data exactă în cadrul urmăririi penale nu a

fost posibil de stabilită, Țigănașu Ion a primit de la Gurițenco Ilia, pașaportul de tip

sovietic modelul anului 1974, seria XVII-EM, nr. 634376, eliberat la 25 aprilie 1990 de

SAI Chișinău pe numele lui Reabțev Leonid.

Ulterior, Țigănașu Ion din interes material, avînd scopul omorului lui Reabțev

Leonid, pentru a înlesni obținerea ilegală a dreptului de proprietate asupra averii

acestuia, dispunînd de informația că ultimul nu are succesori, atrăgând la această

activitate criminală pe Gurițenco Ilia și Levința Alexandru a organizat și dirijat omorul

lui Reabțev Leonid.

Totodată, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016 a fost stabilit

că, inculpatul Țigănașu Ion, în continuarea acțiunilor sale criminale, îndreptate spre

însușirea prin înșelăciunea a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari,

rezultate în urma realizării bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Crișana, nr. 110,

cu suprafața de 0,0637 ha, ce aparținea lui Reabțev Leonid, acționînd în baza procurii

nr. 331316 seria AB, înregistrată în Registrul actelor notariale cu nr. 285, eliberată de

notarul Raisa Tudos, adică cunoscînd cu certitudine că acționează în baza unei procuri

false, a obținut documentele necesare, după care, la 05 noiembrie 2010 s-a prezentat la

biroul notarului Veronica Roșca, unde a înstrăinat bunul imobil respectiv lui Vulpe

Gheorghe.

Astfel, ținînd cont de cele constatate supra, instanța de recurs urmează să admită

recursul să caseze decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe ca

fiind legală și întemeiată.

Inițial, instanța de recurs, conchide că, dreptul la un proces echitabil, garantat de

art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe

care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenția nu are drept scop

garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea

Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest

drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real

"ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art. 6

implică mai ales în sarcina "instanței" obligația de a proceda la un examen efectiv al

mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le

aprecia pertinența [Hotărârea Perez împotriva Franței (GC), Cererea nr. 47.287/99,

paragraful 80, CEDH 2004-I, și Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19

aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].

Întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție de natura deciziei

(Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27) și

trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței: trebuie să se țină seama în special de

diversitatea motivelor pe care un reclamant le poate ridica în instanță și de diferențele

din statele contractante în materie de dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare,

prezentarea și redactarea hotărârilor și deciziilor (Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29;

Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27).

În acest sens, instanța de recurs relevă că, hotărârile sunt mijlocul prin care

judecătorii se adresează reclamanților și publicului larg, explicând temeiurile care au

stat la baza concluziilor lor.

10

Hotărârile trebuie să comunice mesajul cât de clar posibil către public, astfel, încît

participanții procesului să înțeleagă mesajul hotărârii și aspectelor circumstanțelor

analizate în ea.

În speță, instanța de recurs remarcă că, hotărîrea instanței de apel, pronunțată în

cauza, este contradictorie, neclară și nu întrunește criteriile de calitate a hotărârii

judecătorești expuse în jurisprudența CEDO.

Cu referire la problemele de drept în prezenta cauză, instanța de recurs reține

următoarele.

Dilema, inițială expusă în decizia instanței de apel este dacă terenul cu numărul

cadastral 0100103.268, situat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău și casa locativă de pe

terenul respectiv, erau în proprietatea lui Reabțev Leonid, pentru ca ulterior acestea să

fie parte componentă a patrimoniului succesoral.

La momentul examinării cauzei, Reabțev Leonid este decedat fapt constatat prin

certificatul de deces seria DC-IV din 1204645. Decesul acestuia a survenit la 26 martie

2010, iar înregistrat la Oficiul Stării civile a fost la 21 decembrie 2012.

După cum s-a constatat supra, terenul cu numărul cadastral 0100103.268 situat pe

str. Crișana, 110, mun. Chișinău, i-a fost atribuit lui Reabțev Leonid în posesie și

folosință în anul 1957 pentru construcția unei case de locuit.

Cu toate acestea, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile dreptul de

proprietate a lui Reabțev Leonid asupra terenului cu număr cadastral 0100103.268 a fost

înregistrat la 22 octombrie 2010 în baza titlului de autentificare a deținătorului de teren

din 17 august 2010.

În acest sens, e de menționat că, există o decurgere a evenimentele astfel încît,

Reabțev Leonid a decedat la 26 martie 2010, dreptul de proprietate asupra terenului a

fost înregistrat la 22 octombrie 2010, iar decesul a fost înregistrat la 21 decembrie 2012.

Astfel, instanța de recurs la aprecierea circumstanțelor menționate supra, nu

poate să nu i-a în considerație că Reabțev Leonid a fost omorât din interes material, și

anume cu scopul de a dobîndi fraudulos, de către Țigănașu Ion, terenul cu număr

cadastral 0100103.268 și a-l înstrăina ulterior.

Mai mult, cadavrul acestuia a fost descoperit ulterior, data morții fiind stabilită

prin expertiza medico-legală.

Prin urmare, legea urmează să fie aplicată reieșind din interesul superior al

persoanei, drepturile cărora au fost afectate.

Dreptul de proprietate este un drept fundamental garantat, inviolabil și apărat de

art. 46, 127 din Constituția Republicii Moldova, Codul civil.

Cu toate aceste, acest drept este garantat și de art. 1, Protocolul 1 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului.

Curtea reține că, în calitate de „bun”, protejat de art.46 din Constituție și de

articolul 1 din Protocolul nr. l la Convenția Europeană, poate fi recunoscut orice

element al activului patrimonial al persoanei, care are valoare economică

Curtea Europeană a Drepturilor Omului menționează că, fosta Comisie a decis că

nu pot fi considerate bunuri care să intre în domeniul de aplicare al art. 1 din Protocolul

nr. l la Convenția Europeană acele valori patrimoniale cu privire la care reclamantul nu

poate pretinde că ar avea cel puțin „o speranță legitimă” de a le putea concretiza (a se

vedea cauza Mayer și alții vs. Germania din 4 martie 1996).

11

De asemenea, Curtea Europeană, în jurisprudența sa, a statuat, cu valoare de

principiu, că noțiunea de „bunuri” din articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenția

Europeană are o semnificație autonomă, fiind independentă de clasificarea formală din

dreptul național, și că aceasta nu se limitează numai la proprietatea asupra unor bunuri

corporale.

Astfel, chestiunea care urmează a fi examinată în fiecare cauză este dacă

circumstanțele cauzei, examinate în ansamblu, oferă persoanelor vizate un drept asupra

unui interes material, protejat de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană.

După cum e constatat supra, dreptul de proprietate a lui Reabțev Leonid a fost

înregistrat după decesul acestuia, dar înainte de constatarea decesului, sub acest aspect

instanța de recurs menționează următoarele.

În conformitate cu art. 1440 din Codul civil, succesiunea se deschide în urma

decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către instanța de judecată.

Dovada decesului persoanei fizice, în temeiul cărora notarul acceptă declarația de

acceptare a succesiunii și se deschide procedura succesorală este certificatul de deces.

În conformitate cu art. 54 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de

stare civilă, decesul se înregistrează în temeiul certificatului medical constatator al

decesului, eliberat de o unitate sanitară, actului, eliberat de către organele competente,

prin care se constată decesul persoanei supuse represiunilor și ulterior reabilitate

conform legislației respective, hotărîrii instanței judecătorești privind constatarea

decesului sau privind declararea persoanei ca fiind decedată. Aliniatul (5) al articolului

în cauză prevede că, cînd decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor

acțiuni violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru, pentru întocmirea actului de

deces, de rând cu certificatul medical constatator al decesului, este necesară și dovada

respectivă, eliberată de poliție sau procuratură, din care să rezulte că una din aceste

autorități a fost sesizată despre deces.

În speță, la data înregistrării dreptului de proprietate nu se cunoștea dacă Reabțev

Leonid este decedat sau nu, mai mult ca atît, nu era în acest sens eliberat un certificat de

deces.

Astfel, urmează de constatat în ce mod a fost înregistrat dreptul de proprietate a

lui Reabțev Leonid.

În acest sens, instanța de recurs relevă că, potrivit art. 11 din Codul funciar,

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberîndu-le titluri de proprietate trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația.

Dreptul de dobîndire a dreptului de proprietate a fost obținut de către Reabțev

Leonid din momentul atribuirii în posesie a terenului pentru construcția casei de locuit,

însă acest drept urma să fie valorificat în urma parcurgerii unei căi administrative.

Reieșind din probele acumulate și examinate în instanța de judecată, Reabțev

Leonid a început procedura de valorificare a acestui drept încă din anul 2008, fapt

dovedit prin scrisoarea nr. 748 din 16 iulie 2008, iar Direcția funciară, i-a comunicat

care sunt actele necesare de legalizare a terenului.

Mai mult ca atît, potrivit fișei de evidență și control Reabțev Leonid a depus

cerere de privatizare a terenului, iar potrivit fișei de circulație și examinare a

documentelor urma de perfectat proiectul deciziei.

12

Actele respective au fost întocmite în anul 2009, la momentul cînd Reabțev

Leonid era în viață, respectiv, contrar materialelor cauzei, Curtea de Apel Chișinău

eronat a constatat că Reabțev Leonid nu a depus cerere de atribuire în proprietate a

terenului.

Procesul de atribuire a terenului și de eliberare a titlului de proprietate a fost

perfectat la 30 iulie 2010.

Potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/31-36 din 30 iulie 2010 s-a

autentificat dlui Leonid Reabțev dreptul de proprietate privată asupra lotului de pămînt

cu suprafața de 637 mp din str. Crișana, 110, pentru recepția finală, exploatare și

deservirea casei de locuit particulare, conform planului anexat.

Respectiv, Consiliul municipal Chișinău i-a atribuit în proprietate terenul lui

Reabțev Leonid, în momentul în care acesta nu era în viață, iar decesul acestuia nu a

fost constatat.

În acest sens, instanța de recurs reține că, Reabțev Leonid și-a manifestat

consimțămîntul de atribuire a terenului în proprietate în momentul în care acesta era în

viață, iar Consiliul municipal Chișinău i l-a atribuit ca urmare a respectării art. 11 din

Codul funciar, nefiind identificat nici o circumstanță de refuz în atribuirea terenului.

Mai mult ca atît, la momentul constatării decesului lui Reabțev Leonid, acesta

obținuse dreptul de proprietate asupra terenului, prin eliberarea titlului de proprietate și

înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile, acte care nu au fost contestate și

sunt în vigoare pînă la moment, întrucît sunt acte administrative, care sunt executorii,

potrivit Legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie 2000.

Suplimentar, instanța de recurs relevă că, acest fapt nu este similar cu declararea

nulității procurii, circumstanță menționată de către Curtea de Apel Chișinău în decizie,

or, potrivit art. 255 alin. (1) lit. f) din Codul civil, valabilitatea procurii încetează în

cazul decesului persoanei fizice care a eliberat procura.

În concluzie, instanța de recurs menționează că, Reabțev Leonid la momentul

constatării decesului era proprietar deposedat ilegal de terenul litigios și respectiv,

terenul fiind parte a masei succesorale.

De asemenea, Colegiul menționează că, instanța de apel eronat a aplicat legea

materială ce ține de dreptul de proprietate a defunctului asupra casei de locuit, care nu a

fost obiectul contractelor de vînzare-cumpărare.

Reieșind din procesul-verbal seria ISC nr. 000100 din 17 septembrie 2009 cu

privire la contravenție, decizia Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 octombrie

2009 și certificatul privind stabilirea regimului urban nr. 903/09 din 17 decembrie 2009,

casa de locuit a fost construită de către Reabțev Leonid, însă fără înregistrarea acesteia

în Registrul bunurilor imobile.

În acest sens, se relevă faptul că, Reabțev Leonid a construit casa de locuit pe

terenul respectiv și a locuit în ea pînă la deces, fiind ultimul domiciliu.

Mai mult ca atît, Consiliul municipal Chișinău a eliberat certificatul privind

stabilirea regimului urban asupra construcției la 17 decembrie 2009, în momentul în

care Reabțev Leonid era în viață, prin urmare, constatarea Curții de Apel Chișinău cu

privire la faptul că casa de locuit nu este parte a masei succesorale, reprezintă în sine o

încălcare a dreptului de proprietate.

În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, atât terenul cu numărul cadastral 0100103268 situat

13

în mun. Chișinău, str. Crișana, 110 și casa de locuit cu construcțiile anexe de pe acesta

făceau parte din patrimoniul succesoral și beneficiază de o protecție prin prisma

Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu referire la dreptul lui Reabțeva Valentina de a depune cerere de chemare în

judecată, Colegiul contată următoarele.

Potrivit art. 1558 alin. (1) din Codul civil, dacă nu s-a făcut dovada existenței

unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operațiuni de

durată și moștenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite

certificat de calitate de moștenitor. Alineatul (2) al articolului respectiv, prevede că,

această calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în termen a moștenirii, în caz

contrar moștenitorul fiind străin de moștenire prin neacceptare.

Certificatul de calitate de moștenitor eliberat lui Reabțeva Valentina, confirmă

faptul că aceasta a acceptat moștenirea în urma decesului lui Reabțev Leonid și că este

moștenitor al acestuia, nefiind prezentată nici o probă precum că ar mai exista alți

moștenitor.

Prin urmare, Reabțeva Valentina ca moștenitor legal beneficiază de dreptul de a

se adresa în instanța de judecată cu privire la revendicarea drepturilor ce rezultă din

valorificarea masei succesive.

În acțiunea înaintată în instanța de judecată, Reabțeva Valentina a solicitat:

- Constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 38167

din 05 noiembrie 2010, încheiat între Ion Țigănașu ca reprezentant al lui

Leonid Reabțev în calitate de vînzător și Vulpe Gheorghe în calitate de

cumpărător, cu aplicarea efectelor acesteia;

- Constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 5458

din 27 noiembrie 2010, încheiat între Vulpe Gheorghe în calitate de vînzător

pe de o parte și Sergiu Baltaga în calitate de cumpărător pe de altă parte, cu

aplicarea efectelor acesteia;

- Constatarea nulității contractului de vînzare-cumpărare a terenului nr. 3818

din data de 21 decembrie 2011, încheiat între Sergiu Baltaga în calitate de

vînzător și Nicolae Chirilenco în calitate de cumpărător, cu aplicarea efectelor

acesteia;

În acest sens, instanța de recurs menționează că, Țigănașu Ion pentru dobîndirea

în proprietate a terenului litigios, l-a omorît pe Reabțev Leonid, a falsificat o procură în

acest sens, din numele lui Reabțev Leonid și după dobîndirea dreptului de proprietate

lui Reabțev Leonid, cunoscînd că acesta este decedat a înstrăinat terenul lui Vulpe

Gheorghe.

Aceste circumstanțe au fost constatate prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 22 iunie 2015 și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016.

Astfel, aplicînd prevederile art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, faptele

respective sunt calificate ca circumstanțe care au valoarea lucrului judecat și părțile sunt

degrevate de obligația de a le proba.

Prin contractul de vînzare-cumpărare din 05 noiembrie 2010 Țigănașu Ion în baza

unei procuri falsificate a înstrăinat lui Vulpe Gheorghe terenul cu numărul cadastral

0100103268, situat pe str. Crișana, 110, mun. Chișinău.

Dilema apărută pe marginea acestui aspect este dacă circumstanțelor respective le

sunt aplicabile prevederile nulității absolute ori nulității relative.

14

În acest sens, instanța de recurs menționează următoarele.

În conformitate cu art. 216, 217 din Codul civil, actul juridic este nul în

temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat

nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanța de judecată sau prin

acordul părților (nulitate relativă).

Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un

interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu

poate fi înlăturată prin confirmarea de către părți a actului lovit de nulitate.

În acest sens, Curtea de Apel Chișinău a aplicat prevederile ce reglementează

nulitatea relativă, în special art. 226 din Codul civil, care stabilește că, în cazul în care

atribuțiile persoanei privind încheierea actului juridic sînt limitate prin contract, iar

împuternicirile organului persoanei juridice – prin actul de constituire, în comparație cu

cele stipulate prin mandat, lege sau cu cele deduse din circumstanțele în care se încheie

actul juridic, acesta, încheiat fără respectarea limitelor impuse, poate fi declarat nul

numai în cazul în care se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre

limitări.

Curtea reiterează că, la aplicarea legii, urmează de ținut cont de circumstanțele

exclusive ale cauzei, și anume că, Țigănașu Ion la omorît pe Reabțev Leonid pentru a

dobîndi și a înstrăina terenul, a falsificat în acest sens o procură știind cu certitudine că

Reabțev Leonid este decedat. Mai mult ca atît, acest mod de deposedare a fost stabilit și

în alte episoade pentru care a fost condamnat.

Curtea mai reiterează că Reabțev Leonid a decedat la 26 martie 2010 iar procura a

fost eliberată la 21 ianuarie 2010, însă prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 22 iunie 2016 a fost constatat că această procură nu a fost semnată de către

Reabțev Leonid, dar însăși de Țigănașu Ion, respectiv, Țigănașu Ion nu a fost

împuternicit niciodată de Reabțev Leonid pentru a încheia din numele acestuia careva

acte juridice.

Astfel, sunt inaplicabile prevederile art. 226 din Codul civil, or, Țigănașu Ion nu

putea să-și depășească împuternicirile în cazul în care acestea nu au fost acordate.

În acest sens, instanța de recurs conchide că, omorul unei persoane pentru

dobândirea ilicită a unui bun și înstrăinarea acestuia nu poate reprezenta în sine o

depășire a împuternicirilor acordate, dar o încălcare flagrantă a normelor imperative a

ordinii publice sau bunelor moravuri, temeiuri care potrivit art. 220 din Codul civil atrag

după sine nulitatea absolută a actului civil.

Mai mult ca atît, la momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare

Țigănașu Ion cunoștea despre faptul că Reabțev Leonid este decedat, or, acesta a

contribuit în mod nemijlocit la survenirea decesului acestuia.

Mai mult ca atît, potrivit art. 195 din Codul civil, act juridic civil este

manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

În cauză, Reabțev Leonid nu și-a manifestat consimțământul spre nașterea,

modificarea sau stingerea drepturilor civile, mai mult ca atît a fost lipsit arbitrar de acest

drept.

Respectiv, contractului de vînzare-cumpărare încheiat între Reabțev Leonid

reprezentat de Țigănașu Ion cu Vulpe Gheorghe este lovit de nulitate în temeiul legii și

urmează de aplicat doar efectele nulității absolute.

15

Cu referire la contractele de vînzare-cumpărare ulterioare instanța de recurs

menționează următoarele.

În conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare a terenului încheiat la 27

noiembrie 2010, după 22 de zile, Vulpe Gheorghe înstrăinează terenul litigios lui

Baltaga Sergiu, care la 21 decembrie 2011 înstrăinează terenul lui Chirilenco Nicolae.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 219 alin. (2) și (3)

din Codul civil, fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului

juridic nul, iar în cazul imposibilității de restituire, este obligată să plătească

contravaloarea prestației. Partea și terții de bună-credință au dreptul la repararea

prejudiciului cauzat prin actul juridic nul.

Prin urmare, se va reține că, anularea actului juridic inițial atrage și anularea

actului juridic următor, datorită legăturii lor reciproce, ori și Convenția europeană a

drepturilor omului garantează exercitarea unor drepturi concrete și efective nu iluzorii.

Mai mult ca atît, art. 375 alin. (1) din Codul civil, prevede că, dacă un bun a fost

dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze,

proprietarul poate să-l revendice de la dobânditorul de bună-credință numai în cazul în

care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de

proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din

posesiunea acestora, fără voia lor.

Suplimentar la cele relatate instanța de recurs relevă că, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului în cauza Străin împotriva României a constatat că, vinderea de către

stat a bunului altuia către terți, chiar dacă era anterioară confirmării în justiție în mod

definitiv a dreptului de proprietate, și dacă terții erau de bună credință, se consideră o

lipsire de bun.

Aplicînd raționamentelor CEDO mutatis mutandis, Curtea relevă, că înstrăinarea

unui bun străin, în speță, chiar dacă dobînditorii sunt de bună credință reprezintă în sine

lipsire de acest bun.

Respectiv, urmează să fie anulate și contractele de vînzare-cumpărare ulterioare

încheiate, așa după cum a constatat instanța de fond.

Cu referire la pretenția de recunoașterea lui Valentina Reabțeva drept proprietar al

bunului imobil aplasat pe adresa mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana, 110, cu

numărul cadastral 0100103.268, se relevă următoarele.

Având în vedere că, dreptul la moștenire este o consecință firească a dreptului de

proprietate, articolul 46 alin. (6) din Constituție prevede expres că dreptul la moștenire a

proprietății private este garantat.

Curtea reține că, potrivit Codului civil, drepturile succesorale se transmit ope

legis moștenitorilor la data deschiderii succesiunii, în virtutea efectelor juridice ale

acceptării acesteia. Calitatea de succesor legal sau testamentar se atestă prin certificatul

de moștenitor.

În conformitate cu art. 320 alin. (2) din Codul civil, dreptul de proprietate se

poate dobîndi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune,

uzucapiune, precum și prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă

de proprietate.

Articolul 1432 alin. (1) din Codul civil prevede că, moștenirea este transmiterea

patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii

săi. Iar art. 1444 alin. (1) din Codul civil prevede că, patrimoniul succesoral include atît

16

drepturile patrimoniale (activul succesoral), cît și obligațiile patrimoniale (pasivul

succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului.

Luînd în considerație constatările efectuate supra, și anume că bunul imobil

aplasat pe adresa mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Crișana, 110, cu numărul cadastral

0100103.268 era parte a patrimoniului succesoral al defunctului Reabțev Leonid, iar

potrivit certificatului de calitate de moștenitor legal Reabțeva Valentina a acceptat

moștenirea și este unicul moștenitor a defunctului Reabțev Leonid, fiind sora acestuia

urmează de recunoscut dreptul de proprietate a lui Reabțeva Valentina asupra terenului.

Prin urmare instanța de fond corect a constatat dreptul de proprietate a lui

Reabțeva Valentina asupra imobilui aplasat pe adresa mun. Chișinău, sect. Botanica, str.

Crișana, 110, cu numărul cadastral 0100103.268, în timp ce Curtea de Apel Chișinău

eronat și contradictoriu a expus acest aspect în decizie.

Cu referire la capătul de cerere ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, se

relevă următoarele.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a

avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată.

Conform art. 92 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun

din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.

Potrivit ordinului de încasare nr. 65459045 din 16 decembrie 2013 a fost achitată

taxa de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 25 000 lei, care prin

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost încasată.

Potrivit ordinului de încasare a numerarului nr. DINJ-3100 din 22 august 2016 a

fost achitată taxa de stat la depunerea cererii de recurs în sumă de 12 505 lei (f.d. 123,

Vol. II).

Astfel, este de menționat că prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a

fost încasată din contul pârâților în contul reclamantei taxa de stat suportată la

depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 25 000 lei.

Cheltuielile de judecată suportate pentru depunerea cererii de recurs în sumă de

12 500 lei urmează de încasat prin prezenta decizie.

Luînd în considerație cele expuse, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu

menținerea hotărîrii primei instanțe, întrucât instanța de fond corect a constatat faptele și

normele aplicabile la caz.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de avocatul Iurie Nichitoi în interesele lui Valentina

Reabțeva.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, emisă în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Reabțeva Valentina împotriva lui Ion

Țigănașu, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga, Baltaga Sergiu, Baltaga Irina, Chirilenco

17

Nicolae și Chirilenco Diana, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și

notarul public Tudos Raisa, cu privire la constatarea nulității contractelor de vînzare-

cumpărare a terenului, aplicarea efectelor nulității, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra terenului dobândit prin succesiune și încasarea cheltuielilor de

judecată, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 09

octombrie 2015.

Se încasează în mod solidar de la Ion Țigănașu, Vulpe Gheorghe, Vulpe Inga,

Baltaga Sergiu, Baltaga Irina, Chirilenco Nicolae și Chirilenco Diana în beneficiul lui

Reabțeva Valentina, cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă de 12505 (doisprezece mii

cinci sute cinci lei).

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

18