- Dosarul nr.
- 2ra-1164/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 aprilie 2014
- Părțile
- APLP 54-220 vs Cheltuitori Serghei, Cheltuitori Svetlana
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1164/14 — Încasarea datoriei
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA
Prima instanţă: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău (jud. V. Burduh) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican) Dosarul nr. 2ra-1164/14 ÎNCHEIERE 09 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei și Cheltuitori Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/220 împotriva lui Cheltuitori Igor, Cheltuitori Svetlana și Cheltuitori Serghei, intervenient accesoriu SA ”Termocom” în procedura planului privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău din 04 iunie 2013 prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă
La 12 februarie 2013 reclamantul Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/220 a înaintat o cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată la 25 martie 2013, împotriva lui Cheltuitori Igor, Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei și Primac Oxana, intervenient accesoriu SA ”Termocom” în procedura planului, solicitînd încasarea datoriei pentru serviciile comunale și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, a indicat că calitate de locatari și proprietari ai apartamentului nr. 161 din bd. Mircea cel Bătrîn, 4 mun. Chișinău, pîrîții sunt obligați să achite plata pentru serviciile locativ-comunale, astfel în perioada 01 februarie 2010 - 31 octombrie 2012, acumulînd datorii pentru consumul de energie termică, fapt confirmat prin bonuri de plată.
Prin Încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 27 martie 2013 a fost admis renunțul la acțiunea reclamantului și încetat procesul inițiat de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/220 împotriva Oxanei Primac intervenient accesoriu SA ”Termocom” în procedura planului cu privire la încasarea datoriei.
Pin Hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 iunie 2013 acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la Cheltuitori Igor în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/220 suma datorată, inclusiv cheltuieli de judecată în cuantum de 8 306, 06 lei, inclusiv cheltuieli de judecată de 217, 61 lei (f.d.113-115).
La 02 iulie 2013 Cheltuitori Svetlana și Cheltuitori Serghei au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 iunie 2013 (f.d. 117).
Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, au fost scutiți apelanții de la plata taxei de stat în sumă de 145 lei; respins apelul declarat de Cheltuitori Svetlana și Cheltuitori Serghei și menținută hotărîrea instanței de fond (f.d.147-154).
La 10 februarie 2014 Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei și Cheltuitori Igor au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013 și hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 iunie 2013 solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a acestora, pronunțînd o hotărîre nouă prin care acțiunea reclamantului să fie admisă parțial, și anume, să se încaseze de la Cheltuitori Igor în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/220 suma de 1 823,61 lei, pentru consumul de apa termică. În rest actele judecătorești de dispoziție urmează a fi menținute.
În motivarea cererii de recurs recurenții au relevat că, instanţele de fond şi de apel au nu au elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, au încălcat grav normele de procedură și de drept material, iar actele de dispoziţie emise de acestea sunt ilegale.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Analizând modul în care recurenții şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 358 alin. (1) Codul de procedură civilă, hotărârile pronunţate în primă instanţă de către judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile de apel de drept comun.
Colegiul constată că, recurentul Cheltuitori Igor nu a declarat un apel de sine stătător împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 iunie 2013, doar Cheltuitori Svetlana și Cheltuitori Serghei la 02 iulie 2013 au declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond.
În conformitate cu art. 429 alin. (4) Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun nici unei căi de atac, nici hotărârile în a căror privinţă persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art. 374.
Recurentul Cheltuitori Igor nu a folosit calea de atac apelul împotriva hotărârii primei instanţe şi prin lege nu este în drept să atace cu recurs decizia instanţei de apel prin care acestuia nu i s-a creat o situaţie mai defavorabilă în comparaţie cu hotărârea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 iunie 2013.
Prin urmare, recursul declarat de Cheltuitori Igor împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 este inadmisibil.
Or, articolul 433 lit. c) Codul de procedură civilă expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... Art. 1 din Protocolul nr. 1. Epuizarea căilor interne de recurs. Curtea observă că reclamanţii nu au formulat apel contra deciziei prin care au fost privaţi de proprietatea asupra sumei în discuţie. În consecinţă, reclamanţii au omis să exercite, din culpa lor, o cale de atac eficace, anume apelul contra deciziei iniţiale. În consecinţă, acest capăt de plângere este inadmisibil ca urmare a neepuizării căilor interne de atac” (cauza Manuel da Silva Reis contra Portugaliei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 11 ianuarie 2005.
Cît privește cererea de recurs înaintată de recurenții Cheltuitori Svetlana și Cheltuitori Serghei, Colegiul reține că participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vîzînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.
Recurenții Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu au invocat.
Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Cu privire la argumentul recurenților Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei privind aplicarea eronată de instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, Colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține, că acest argument al recurenților poartă caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că atît instanța de fond, cît și instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, argumentele invocate de Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, iar recursul lui Cheltuitori Igor a fost depus de o persoană care nu este în drept să-l declare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit.a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Cheltuitori Svetlana, Cheltuitori Serghei și Cheltuitori Igor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Galina Stratulat Judecătorii: Iurie Bejenaru Dumitru Mardari