2rac-157/14 — Încasarea datoriei

La data de 12 iulie 2012 reclamantul Întreprinderea Individuală „Solomon Sonata” s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Societății cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” privind încasarea datoriei în sumă de 25 000,06 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 7023,44 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 961 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în perioada 15 octombrie 2009 – 29 iulie 2011 a prestat servicii de transport Societății cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” în sumă de 85 536,56 lei care conform pct. 4.3 al contractului semnat, urma să fie achitată timp de 6 zile bancare conform comenzilor de transport.

La data de 12 iulie 2011 şi 07 septembrie 2011 Întreprinderea Individuală „Solomon Sonata” prin scrisori de pretenţie a solicitat de la Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” achitarea în mod de urgenţă a sumei de 85 536,56 lei. Începînd cu data de 09 septembrie 2011 şi pînă la 05 mai 2012 a fost achitată doar datoria în mărime de 60 536,50 lei, suma restantă fiind 25 000,06 lei. 1

Astfel, indică că pînă în prezent obligaţiunile asumate n-au fost executate şi datoria restantă a pîrîtului constituie suma de 25 000,06 lei. Poziţia instanţei de fond:

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 noiembrie 2012 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Solomon Sonata” şi s-a încasat de la Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” datoria în sumă de 25 000,06 lei, dobînda de întîrziere în sumă de 7023,44 lei şi taxa de stat în sumă de 961 lei. Poziţia instanţei de apel:

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, apelul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” a fost respins cu menţinerea hotărârii instanţei de fond. Solicitarea recurentului:

La 21 ianuarie 2014, recurentul Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara- Vascan” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, solicitând modificarea acesteia în partea ce ține de încasarea dobînzii de întîrziere din contul Societății cu răspundere limitată „Sălcioara- Vascan” în beneficiul Întreprinderii Individuale ”Solomon Sonata” în sumă de 601 lei.

Prin încheierea din 02 aprilie, recursul a fost recunoscut admisibil. Argumentele părţilor:

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţele de fond şi de apel au aplicat greşit prevederile art. 642 alin. (2) Cod Civil, şi anume urma să fie încasată dobînda de întîrziere pentru perioada 06 mai 2012-07 iulie 2012 pentru suma de 25 000, 06 lei ce constituia datoria Societății cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” la momentul înaintării cererii de chemare în judecată de către Întreprinderea Individuală ”Solomon Sonata”. Aprecierea instanţei de recurs:

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat părţilor cu aviz de recepție, decizia redactată la 05 decembrie 2013, fapt confirmat prin semnătura aplicată, motiv din care instanţa de recurs consideră că recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” este depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2

Verificînd argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul drept întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Din actele pricinii rezultă că, în perioada de la 15 octombrie 2009 pînă la 29 iulie 2011 Întreprinderea Individuală „Solomon Sonata” i-a prestat Societății cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” servicii de transport, confirmate prin comenzile pentru transportarea încărcăturilor pe rute internaţionale. Comenzile de transport de către transportator au fost îndeplinite, fapt dovedit prin facturile fiscale şi actele privind comanda de transport executată şi autentificată de Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” (f.d. 16-61).

În baza contractelor-comandă pentru transportarea încărcăturilor pe rutele internaţionale de către Întreprinderea Individuală „Solomon Sonata”, „Sălcioara- Vascan” Societatea cu răspundere limitată era obligată să achite plata pentru serviciile de transportare în termen de 3-5 zile bancare din data prezentării actelor, obligaţie care nu a fost executată la timp de către recurent.

Prin scrisori de pretenţie din 12 iulie 2011 și 07 septembrie 2011 Întreprinderea Individuală „Solomon Sonata” a înştiinţat directorul „Sălcioara-Vascan” Societatea cu răspundere limitată că la moment există o datorie în sumă de 85 536,56 lei. La data de 10 mai 2012 datoria constituia suma de 25 000,06 lei, sumă care a fost solicitată spre încasare.

Astfel, Colegiul reține că instanțele investite cu judecarea fondului întemeiat au admis pretenţiile Întreprinderii Individuale „Solomon Sonata” şi au încasat în beneficiul acesteia datoria restantă în suma solicitată în mărime de 25 000,06 lei, hotărîrea în această parte nefîind contestată de Societatea cu răspundere limitată „Sălcioara-Vascan” .

Cît privește calculul dobînzii, instanţele de fond şi de apel au aplicat art. 619 și art. 716 Codul Civil, calculînd dobînda de întîrziere pentru perioada 14 iulie 2011-10 iulie 2012 (data înaintării acțiunii în instanța de judecată) din suma de 82 115, 46 lei, încasînd suma de 7 023 lei, motivînd soluția, că obligația trebuie executată în mod corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit, iar neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă.

În conformitate cu art. 587 alin. (1) Cod Civil, dacă din lege, contract sau din natura obligaţiei nu reiese altfel, debitorul poate executa obligaţia în rate numai cu consimţămîntul creditorului.

Prin prsima normei legale enunțate mai sus, se poate deduce dreptul creditorului de a accepta fracţionarea plăţii şi ulterior încheierii contractului, renunţînd astfel la beneficiul pe care îl acordă principiul indivizibilităţii, întrucît norma în cauză este supletivă şi nu imperativă. 3

În linii generale, neexecutarea obligaţiei poate fi totală sau parţială. În caz de neexecutare totală, răspunderea contractuală se va angaja cu certitudine, debitorul fiind obligat să repare întregul prejudiciu cauzat.În caz de neexecutare parţială, se face distincţie între două situaţii, după cum obiectul obligaţiei este indivizibil sau divizibil. Dacă obiectul obligaţiei este o prestaţie indivizibilă, prin natura sa ori prin convenţia părţilor, executarea parţială are valoarea unei neexecutări totale. Dacă obiectul obligaţiei este divizibil, urmează a se aprecia măsura în care obligaţia este executată, cu diminuarea corespunzătoare a despăgubirilor pe care debitorul va fi obligat să le plătească creditorului său.

Materialele cauzei atestă, conform actului de verificare efectuat între părțile contractante că, la situația din 10 mai 2012 datoria recurentului față de Întreprinderea Individuală ”Solomon Sonata” constituia 25 000, 06 lei (f.d.8), astfel, intimatul acceptînd achitarea parțială a datoriei restante de 60 536, 50 lei, de facto a acceptat executarea obligației în rate, admițind și efectele executării parțiale, prin diminuarea dobînzii solicitate.

Reieșind din cele expuse, Colegiul atestă, că instanţele de fond şi de apel au dispus în mod neîntemeiat încasarea dobînzii de întîrziere pentru toată perioada neexecutării și pentru întrega sumă. În aceste condiţii, Colegiul consideră că modalitatea de stabilire a dobînzii de întîrziere urmează a fi modificată, calculînd dobînda de întîrziere pentru perioada 06 mai 2012 - 07 iulie 2012 pentru suma de 25 000, 06 lei, ce constituia datoria recurentului Societatea cu răspundere limitată ”Sălcioara-Vascan” la momentul înaintării cererii de chemare în judecată, și care urmează a fi calculată în sumă de 601 lei.

În conformitate cu art. 83 al. (2) Codul de procedură civilă, în acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 87 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, art. 3 al. (1) lit. a) al Legii taxei de stat, valoarea acţiunii se determină din suma cerută – în acţiunile pentru plata unei sume, iar conform art.94 alin. (l) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut cîştig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

Raportînd prevederile menționate supra, urmează a fi modificat cuantumul taxei de stat, dispus spre încasare din contul Societății cu răspundere limitată ”Sălcioara Vascan”, proportional părții admise din acțiune, conform următorului calcul: 25000,06 lei +601 lei=25601, 06 lei x3%= 758, 032 lei.

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013 este ilegală, fiind adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi urmează a fi modificată. 4

În conformitate cu art. art. 432 alin.(2) lit.b), c), 445 alin.(1) lit.e) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată ”Sălcioara- Vascan”. Se modifică hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 noiembrie 2012 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, adoptate în cauza civilă la cererea Întreprinderii Individuale ”Solomon Sonata” împotriva Societății cu răspundere limitată ”Sălcioara-Vascan” cu privire la încasarea datoriei, în partea ce ține de încasarea dobînzii de întîrziere și a taxei de stat, după cum urmează: Se încasează de la Societatea cu răspundere limitată ”Sălcioara-Vascan” în beneficiul Întreprinderii Individuale ”Solomon Sonata” dobînda de întîrziere în sumă de 601 (șase sute unu lei) lei și taxa de stat în cuantum de 768, 032 (șapte sute șasezeci și opt lei, 32 bani) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Elena Covalenco Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 5