2ra-1207/14 — Cu privire la încasarea sumei în ordine de regres

Dosarul nr.2ra-1207/14 prima instanţă: S. Procopciuc instanţa de apel: D. Manole, E. Fisctican, N. Traciuc ÎNCHEIERE 09 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nasalciuc Ion în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către societatea pe acţiuni „Moldasig” împotriva lui Nasalciuc Ion cu privire la încasarea sumei în ordine de regres, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013, prin care a fost admisă cererea lui Nasalciuc Ion de repunere în termenul de declarare a apelului şi cererea de apel depusă de către ultimul a fost respinsă cu menţinerea hotărîrii primei instanţe fără modificări, c o n s t a t ă Societatea pe acţiuni „Moldasig” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Nasalciuc Ion cu privire la încasarea sumei în ordine de regres.

În motivarea acţiunii înaintate reclamantul a menţionat că la 27 februarie 2009 a încheiat cu Semeniuc Andrian contractul de asigurare facultativă AUTO CASCO sub nr. ACA/2009-303 prin care a asigurat automobilul de model „Toyota- CAMRI cu numărul de înmatriculare C KK 550. În rezultatul accidentului rutier produs de către Nasalciuc Ion la 01 martie 2009 în mun. Chişinău, str. Petru Rareş au fost cauzate deteriorări tehnice autoturismului de model Toyota CAMRY cu numărul de înmatriculare C KK 550. Astfel, conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr. D/CASCO/09-439 din 01 martie 2009 întocmit de către societate, a fost stabilit prejudiciul material produs în urma accidentului în mărime de 72 540,68 lei.

Prejudiciul material stabilit a fost achitat beneficiarului despăgubirii de asigurare. Vinovat de acest accident a fost recunoscut Nasalciuc Ion,conducătorul mijlocului de transport OPEL VECTRA cu numărul de înmatriculare C ES 833. Consideră reclamantul că în temeiul art. 1329 Cod Civil, asiguratul care a plătit despăgubirea de asigurare preia în limitele acestei sume, dreptul de creanţă pe care asiguratul care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei. Solicită societatea pe acţiuni „Moldasig” încasarea de la Nasalciuc Ion în beneficiul lor, suma de 72 540,68 lei şi toate cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 iunie 2011 acţiunea depusă de societatea pe acţiuni „Moldasig” a fost admisă integral.

S-a încasat din contul lui Nasalciuc Ion în beneficiul societăţii pe acţiuni „Moldasig” suma prejudiciului material cauzat în mărime de 72 540,68 lei şi plata pentru achitarea taxei de stat în sumă de 2 176,22 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013, a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de către Nasalciuc Ion cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 28 iunie 2011, fără modificări. La 12 februarie 2014, Nasalciuc Ion a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel prin care a fost menţinută hotărîrea primei instanţe cu remiterea pricinii la rejudecare în Judecătoria Orhei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău la 21 octombrie 2013 a expediat în adresa participanţilor procesului copia deciziei emise (f.d.83), iar cînd a fost recepţionată aceasta de către recurent, la materialele pricinii nu sunt date. Totodată recurentul susţine că decizia instanţei de apel a recepţionat-o la 15 decembrie 2013. În urma celor constatate, prin prisma normei enunţate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus la 12 februarie 2014 este declarat în termen.

Recurentul Nasalciuc Ion în motivarea recursului a menţionat că pricina a fost examinată cu încălcarea normelor de drept procedural. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 06 martie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa societăţii pe acţiuni „Moldasig” cererea de recurs depusă de către Nasalciuc Ion cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Prin referinţa depusă la 19 martie 2014 de societatea pe acţiuni „Moldasig”, ultima a solicitat respingerea recursului declarat de Nasalciuc Ion ca fiind neîntemeiat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe fără modificări. În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Nasalciuc Ion, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nasalciuc Ion, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Nasalciuc Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru