2rh-104/14 — Împărţirea imobilului proprietate comună pe cote-ărţi

La 28 octombrie 2010, Nicolaev Alexei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Speteţchi Vitalie, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului Rîşcani mun. Chişinău, cu privire la împărţirea imobilului proprietate comună pe cote-părţi prin vânzare la licitaţie şi recuperarea prejudiciului material cauzat prin folosirea imobilului.

Drept temei a acţiunii, Nicolaev Alexei, a invocat că apartamentul nr. 87 situat în m. Chişinău, str. N. Dimo, nr. 15\2, număr cadastral 0100424.219.01.087 a aparţinut soacrei sale, Smirnova Tatiana Felix, care ulterior 1-a privatizat împreună cu concubinul său Sergacov Mihail în două cote-părţi egale.

Menţionează că, ulterior soacra sa, a donat cota-parte a ei din imobil, prin contractual de donaţie nr. 195 din 01 februarie 2006, unei persoane străine şi anume pârâtului Speteţchi Vitalie Anatolie, iar la 23 aprilie 2009, fiul său minor Nicolaev Dmitri născut la 27 iulie 2000, a devenit coproprietar a acestui apartament, şi anume asupra ½ cota-parte, care i-a fost dăruită prin contractul de donaţie nr. 4660 din 22 aprilie 2009 de către Sergacova Ludmila şi Sergacova Natalia, fiicele concubinului soacrei lui, Sergacov Mihail. 1

De asemenea invocă că Speteţchi Vitalie, a ocupat integrul apartament, instalând uşa cu lăcat proprie şi de un an şi opt luni îngrădeşte dreptul de a se folosi de partea din bunul proprietate privată a fiului său minor.

Afirmă că, de mai multe ori a încercat să discute cu Speteţchi Vitalie, în vederea aplanării conflictului, însă propunerile sale de a i se achita o compensaţie pentru folosirea spaţiului locativ a copilului său minor, răscumpărarea cotei-părţi a imobilului, sau vinderea apartamentului în scopul împărţirii mijloacelor băneşti, au rămas fără nici un răspuns. Mai mult, la insistenţa sa, pârâtul l-a ameninţat cu aplicarea forţei fizice.

Intru susţinerea poziţiei sale mai indică, că fiind unicul părinte al fiului său minor, mama lui fiind decedată, nu dispune de un spaţiu locativ propriu, fiind nevoit să închirieze un spaţiu locativ, achitând lunar chiria a câte 100 dolari SUA.

Consideră drept ilegale acţiunile pârâtului, în condiţiile în care copilul său fiind proprietar al unei părţi din spaţiu locativ, nu poate să se folosească de bunul dat.

Totodată invocă că apartamentul litigios este cu o singură odaie şi nu poate fi partajat în natură, motiv pentru care solicită vânzarea lui la licitaţie, deoarece dânsul nefiind în posibilitate de a achita sulta.

Solicită, împărţirea apartamentul proprietate comună pe cote părţi, situat în mun. Chişinău, sect. Rîşcani, str. N. Dimo, nr. 15/2, ap.87, nr. cadastral 0100424.219.01.087 prin vânzarea lui şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotelor-părţi, încasarea din contul lui Speteţchi Vitalie în beneficiul său a compensaţiei echitabile pentru folosirea şi posesia cotei minorului Nicolaev Dmitri în suma de 11300 lei, încasarea despăgubirii în sumă de 2000 dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată.

În cadru dezbaterilor judiciare, Nicolaev Alexei, a depus cerere de concretizare a pretenţiilor prin care a solicitat împărţirea apartamentul proprietate comună pe cote părţi, situat în mun. Chişinău, sect. Rîşcani, str. N. Dimo, nr. 15/2, ap.87, nr. cadastral 0100424.219.01.087 prin vânzarea lui şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotelor părţi, încasarea din contul lui Speteţchi Vitalie în beneficiul său a compensaţiei echitabile pentru folosirea şi posesia cotei minorului Nicolaev Dmitri în suma de 16500 lei, încasarea despăgubirii în sumă de 3300 dolari SUA şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5600 lei, dintre care 5000 lei constituie cheltuieli de asistenţă juridică şi 600 lei reprezintă alte cheltuieli suportate la eliberarea certificatelor confirmative.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 februarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, apartamentul nr. 87 din str. N. Dimo15/2, mun. Chişinău, nr. cadastral 0100424.219.01.087 a fost expus vânzării în modul stabilit de coproprietari, Nicolaev Dmitri, născut la 27 iulie 2000, reprezentat de tatăl său- Alexei Nicolaev şi Speteţchi Vitalie, ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie şi distribuirea preţului către proprietari proporţional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei, a fost încasat din contul lui Vitalie Speteţchi în beneficiul lui Alexei Nicolae suma pentru folosirea cotei în mărime de 9540 lei, în rest acţiunea a fost respinsă. Totodată, s-a încasat din contul lui Vitalie Speteţchi în beneficiul lui Alexei Nicolaev cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 3100 lei şi în contul statului taxa de stat în mărime de 3436 lei. 2

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Speteţchi Vitalie şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 15 august 2013 recursul declarat de către Speteţchi Vitalie a fost considerat inadmisibil.

La 28 noiembrie 2013, Speteţchi Vitalie a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea încheierii instanţei de recurs şi deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel, sau în prima instanţă pentru a fi corectate erorile admise la soluţionarea pricinii în legătură cu încălcarea dreptului său fundamental la apărare.

Drept temei a cererii de revizuire, Speteţchi Vitalie, a indicat prevederile art. 449 lit. b) CPC, susţinînd că după emiterea de către instanţa de recurs a încheierii din 15 august 2013, a aflat că avocatul său era coleg de grupă şi facultate cu avocata părţii opuse, favorizînd-o pe ultima, nu a folosit nici un mijloc de apărare în favoarea sa, şi anume, nu a înaintat nici un demers în vederea interogării martorilor din partea sa, nu a anexat la materialele cauzei nici o probă care confirmă cheltuielile pe apartamentul în litigiu, nu a înaintat instanţei un demers privind efectuarea expertizei în vederea evaluării şi indicării modului de partajare a apartamentului, sau privind stabilirea costului şi tipului lucrărilor de finisare efectuate în bunul imobil în litigiu, nu a înaintat acţiune reconvenţională privind încasarea costului lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a apartamentului.

Invocă că conform concluziei Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 154 din 14 noiembrie 2013, care a fost efectuat la cererea sa, costul lucrărilor de reparaţie efectuate în încăperile apartamentului nr. 87 din str. Dimo 15/2, conform situaţie de facto şi conform gradului de uzură constituie 64964,06 lei. În consecinţă, consideră că suma respectivă, urma să fie exclusă din preţul de vînzare şi să le fie restituită la executarea hotărîrii judecătoreşti.

Menţionează că are la întreţinere doi copii minori, cu care locuiesc în apartamentul litigios, iar executarea hotărîrilor judecătoreşti, va duce la încălcarea drepturilor majore a copiilor săi minori.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. 3

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, aceasta deoarece revizuentul oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei.

La acest segment, instanţa de revizuire menţionează că nu poate constitui temei de admitere a revizuirii afirmaţia revizuentului că avocatul precedent nu a folosit nici un mijloc de apărare în favoarea sa, or revizuentul însăşi fiind parte în proces urma să se folosească de drepturile sale procedurale de a înainta instanţei cereri şi demersul în apărarea poziţiei sale, cît şi cererea reconvenţională în vederea încasării costului lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a apartamentului nr. 87 din str. Dimo15/2, mun. Chişinău, ci nu reprezentantul acestuia.

Mai mult ca atât, revizuentul nu a făcut dovada faptului că a întreprins toate măsurile pentru a afla cele invocate în cererea de revizuire în timpul judecării anterioare a pricinii, până la pronunţarea hotărârii.

Cât priveşte de Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 154 din 14 noiembrie 2013 anexat la cererea de revizuire, Colegiul remarcă că acesta nu poate constitui temei de admitere a revizuirii în condiţiile art. 449 CPC, dat fiind că revizuentul nu a fost lipsit pe parcursul soluţionării cauzei, de drepturile sale procedurale şi de posibilitatea de a prezenta asemenea probe.

În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Aici se va remarca şi faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. 4

Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Speteţchi Vitalie împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 15 august 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolaev Alexei împotriva lui Speteţchi Vitalie, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului Rîşcani mun. Chişinău cu privire la împărţirea imobilului proprietate comună pe cote-părţi prin vînzare la licitaţie şi recuperarea prejudiciului material cauzat prin folosirea imobilului. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 5