2ra-2202/13 — Împărţirea imobilului proprietate comună pe cote-părţi

prima instanţă – V. Negru dosarul nr. 2ra-2202/13 instanţa de apel – M. Anton, A. Panov. I. Secrieru ÎNCHEIERE 15 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Speteţchi Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolaev Alexei împotriva lui Speteţchi Vitalie, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului Rîşcani mun.

Chişinău cu privire la împărţirea imobilului proprietate comună pe cote-părţi prin vânzare la licitaţie şi recuperarea prejudiciului material cauzat prin folosirea imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Speteţchi Vitalie şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 februarie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, constată: La 28 octombrie 2010 Nicolaev Alexei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Speteţchi Vitalie, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului Rîşcani mun. Chişinău, cu privire la împărţirea imobilului proprietate comună pe cote-părţi prin vânzare la licitaţie şi recuperarea prejudiciului material cauzat prin folosirea imobilului.

În motivarea acţiunii, reclamantul Nicolaev Alexei, a indicat că, apartamentul nr. 87 situat în m. Chişinău, str. N. Dimo, nr. 15\2, număr cadastral 0100424.219.01.087 a aparţinut soacrei sale, Smirnova Tatiana Felix, care ulterior 1-a privatizat împreună cu concubinul său Sergacov Mihail în două cote-părţi egale. Menţionează că, ulterior soacra sa, a donat cota-parte a ei din imobil, prin contractual de donaţie nr. 195 din 01 februarie 2006, unei persoane străine şi anume pârâtului Speteţchi Vitalie Anatolie. Susţine că la 23 aprilie 2009, fiul său minor Nicolaev Dmitri născut la 27 iulie 2000 a devenit coproprietar a acestui apartament, şi anume ½ cota-parte, fiindu-i dăruită prin contractul de donaţie nr. 4660 din 22 aprilie 2009 de către Sergacova Ludmila şi Sergacova Natalia, fiicele concubinului soacrei lui, Sergacov Mihail.

1 De asemenea invocă că Speteţchi Vitalie, a ocupat intregul apartament, instalând uşa cu lăcat proprie şi de un an şi opt luni îngrădeşte dreptul de a se folosi de partea din bunul proprietate privată a fiului său minor. Afirmă că, de mai multe ori a încercat să discute cu Speteţchi Vitalie, în vederea aplanării conflictului, însă propunerile sale de a-i-se achita o compensaţie pentru folosirea spaţiului minor, fie răscumpărarea cotei parte, fie vinderea apartamentului, în scopul împărţirii banilor, au rămas fără nici un răspuns. Mai mult, la insistenţa sa, pârâtul l-a ameninţat cu aplicarea forţei fizice. Mai indică că la 27 octombrie 2012, i-a trimis pârâtului scrisoare, prin care i-a propus soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, venind cu varinate oferte, însă scrisoarea a fost returnată ca urmare a refuzului de a o primi.

La fel invocă că i-a mai adresat pârâtului o ofertă, prin scrisoare recomandată, dovada recepţiei anexând-o la materialele cauzei, însă scrisoarea dată a rămas fără răspuns. Intru susţinerea poziţiei sale mai indică, că fiind unicul părinte al fiului său minor, mama lui fiind decedată, nu dispune de un spaţiu locativ propriu, drept motiv pentru care este nevoit să închirieze un spaţiu locativ,achitând lunar chiria a câte 100 dolari SUA. Consideră drept ilegale acţiunile pârâtului, în condiţiile în care copilul său fiind proprietar al unei părţi din spaţiu locativ nu poate să se folosească de bunul dat. Susţine că i-a cerut pârâtului achitarea compensaţiei echitabile, care conform certificatului eliberat de Bursa Imobiliară ,,Lara” nr. 323X”-168 din 19 octombrie 2010 pentru perioada de 20 luni constituie suma 11300 lei, însă demersul a rămas fără satisfacere.

Astfel cheltuielile pentru închirierea spaţiului locativ le suportă neîntemeiat, or, în cazul în care ar fi putut dispune de bun imobil, acestea nu ar fi existat, motiv pentru care le apreciază drept prejudiciu material, care urmează a fi recuperat de către pârât. Totodată invocă că apartamentul litigios este cu o singură odaie şi nu poate fi eficient partajat în natură, motiv pentru care solicită vânzarea lui la licitaţie, deoarece dânsul nefiind în posibilitate de a achita sulta. Solicită, împărţirea apartamentul proprietate comună pe cote părţi, situat în mun. Chişinău, sect.

Rîşcani, str. N. Dimo, nr. 15/2, ap.87, nr. cadastral 0100424.219.01.087 prin vânzarea lui şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotelor părţi, încasarea din contul lui Speteţchi Vitalie în beneficiul său a compensaţiei echitabile pentru folosirea şi posesia cotei minorului Nicolaev Dmitri în suma de 11300 lei, încasarea despăgubirii în sumă de 2000 dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată. În cadru dezbaterilor judiciare, Nicolaev Alexei, a depus cerere de concretizare a pretenţiilor prin care a solicitat împărţirea apartamentul proprietate comună pe cote părţi, situat în mun. Chişinău, sect.

Rîşcani, str. N. Dimo, nr. 15/2, ap.87, nr. cadastral 0100424.219.01.087 prin vânzarea lui şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotelor părţi, încasarea din contul lui Speteţchi Vitalie în beneficiul său a compensaţiei echitabile pentru folosirea şi posesia cotei minorului Nicolaev Dmitri în suma de 16500 lei, încasarea despăgubirii în sumă de 3300 dolari SUA şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5600 lei, dintre care 5000 lei constituie cheltuieli de asistenţă juridică şi 600 lei reprezintă alte cheltuieli suportate la eliberarea certificatelor confirmative. 2 Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 februarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, apartamentul nr. 87 din str. N. Dimo15/2, mun.

Chişinău, nr. cadastral 0100424.219.01.087 a fost expus vânzării în modul stabilit de coproprietari, Nicolaev Dmitri, născut la 27 iulie 2000, reprezentat de tatăl său-Alexei Nicolaev şi Speteţchi Vitalie, ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie şi distribuirea preţului către proprietari proporţional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei, a fost încasat din contul lui Vitalie Speteţchi în beneficiul lui Alexei Nicolae suma pentru folosirea cotei în mărime de 9540 lei, în rest acţiunea a fost respinsă. Totodată, s-a încasat din contul lui Vitalie Speteţchi în beneficiul lui Alexei Nicolaev cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 3100 lei şi în contul statului taxa de stat în mărime de 3436 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Speteţchi Vitalie şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 11 aprilie 2013, Speteţchi Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu transmiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel în vederea efectuării unei expertize specializate. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o neîntemeiată şi emisă în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Consideră că instanţa de apel neîntemeiat a respins argumentul său cu referire la faptul că la caz certificatele eliberate de către Bursa Imobiliară ,,Lara” din 19 octombrie 2010 nu pot fi luate în consideraţie, ele având caracter informaţional, deoarece instanţa de apel a ignorat faptul că dânsul în cadrul examinării pricinii în prima instanţă a solicitat efectuarea unei expertize specializate în vederea evaluării bunului şi a modului de repartizare şi nici nu s-a expus în motivarea deciziei asupra argumentului dat. Susţine că instanţa de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material, constatând nejustificat că dânsul nu a solicitat împărţirea prin atribuirea întregului bun uneia din părţi, în schimbul unei sulte celeilalte părţi, or dânsul a solicitat în cadrul dezbaterilor judiciare atribuirea întregului apartament în beneficiul său în contul unei sulte rezonabile intimatului.

De asemenea invocă că , instanţa de apel nu a luat în consideraţie nici faptul că dînsul are la întreţinere doi copii minori cu care locuiesc în apartametul litigios, iar eventuala înstrăinarea a apartamentului va duce la încălcarea drepturilor copiilor săi minori şi l-ar lipsi de spaţiu locativ. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a 3 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Speteţchi Vitalie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel şi susţinute în cadrul dezbaterilor judiciare.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Speteţchi Vitalie asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Speteţchi Vitalie ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Speteţchi Vitalie se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Tamara Chişca-Doneva 4