2rhc-8/14 — Declararea nulităţii contractului de arendă, constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor pe un termen de 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor

prima instanţă: I. Gancear dosarul nr.2rhc-8/14 instanţa de apel: I. Pleșca, Gh. Creţu, A. Pahopol instanţa de recurs: Iu.

Sîrcu, T. Chişca-Doneva, V. Clevadî, V. Macinskaia, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 02 aprilie 2014 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând cererea de revizuire depusă de către administratorul Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Drum-96” împotriva Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, şi SRL „Danrem Trans”, cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate şi recunoaşterea nulităţii parţiale a contractului de gaj, acţiunea reconvenţională a Societăţii pe acţiuni „Avînt, în proces de lichidare, împotriva Societăţii pe acţiuni „Drum 96” privind declararea nulităţii contractului de arendă, constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor pe un termen de 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 prin care a fost admis recursul declarat de către Societatea pe acţiuni „Drum-96”,

casate integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2012 şi hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01 septembrie 2011 şi emisă o hotărâre nouă de admitere a acţiunii Societăţii pe acţiuni „Drum-96” şi respingere a acţiunii reconvenţionale a Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, c o n s t a t ă: La 08 noiembrie 2010 SA „Drum-96” a depus cererea de chemare în judecată împotriva Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate asupra construcţiilor amplasate pe adresa mun. Chişinău, bd. Dacia nr. 65, pe un teren cu suprafaţă de 0,95 ha, prin obligarea pîrîtului să restituie reclamantului construcţiile respective cu dispunerea evacuării SA „Avînt” şi a tuturor bunurilor acesteia din imobilele date.

În motivarea acţiunii, reclamantul SA „Drum-96” a indicat că este succesorul universal al Direcţiei „Mehdorstroi” a Asociaţiei Republicane de 1 Producere „Mejkolhozstroi”, ulterior redenumită în Trustul intergospodăresc specializat „Agrodostroi”. În temeiul deciziei Comitetului executiv Chişinău din 19 mai 1966, a fost alocat terenul amplasat pe str. Munceşti 780A, or. Chişinău (adresă ulterior modificată în bd. Dacia 65, mun. Chişinău), cu suprafaţă totală de 0,95 ha, situat în raionul aeroportului, în scopul construirii imobilelor cu destinaţie de producere şi auxiliare.

Menţionează reclamantul că predecesorul său, Direcţia „Mehdorstroi” a efectuat construcţia imobilelor pe terenul nominalizat, acestea fiind recepţionate în baza actului de recepţie finală a construcţiilor din 14 august 1979. La 28 iunie 1992, între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi”, în calitate de arendator, şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or. Chișinău (succesorul căreia este SA „Avînt”), în calitate de arendaş, a fost încheiat un contract de arendă, prin care Trustul „Agrodorstroi” a transmis arendaşului în baza actului de inventariere pe un termen de 15 ani, mijloacele fixe şi circulante, inclusiv construcţiile litigante, pârâtul-arendaş neeliberând imobilele închiriate la expirarea termenului contractului încheiat, ocupându-le fără a dispune de vre-un temei legal şi afectând astfel dreptul legitim de proprietate al reclamantului.

Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitând suplimentar recunoaşterea dreptului de proprietate asupra construcţiilor situate pe bd. Dacia 65, mun. Chişinău, care potrivit datelor cadastrale au fost înregistrate cu numerele cadastrale: 0100120.610.01, 0100120.610.02, 0100120.610.03, 0100120.610.04, 0100120.610.05, 0100120.610.06, 0100120.610.07, 0100120.610.08, 0100120.610.09, 0100120.610.10, 0100120.610.12, 0100120.610.13, 0100120.610.14, 0100120.610.15, 0100120.610.17, 0100120.610.18 şi 0100120.610.19, precum și declararea nulităţii parţiale a contractului de gaj nr. 2088 din 06 septembrie 2007, încheiat între SA „Avînt” şi SRL „Danrem-Trans” în partea care ţine de gajarea imobilelor în litigiu.

Nistor Rabuleac, lichidatorul pîrîtului ,a înaintat o acţiune reconvenţională prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de arendă din 28 iunie 1992, constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor din bd. Dacia 65, mun. Chişinău pe un termen de 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra acestora. În motivarea acţiunii reconvenţionale, pârâtul a indicat că contractul de arendă încheiat între Trustul „Agrodorstroi” și Coloana mecanizată mobilă nr.1 din Chișinău la 28 iunie 1992, nu este semnat de conducerea întreprinderii și nu este înregistrat în registrul bunurilor imobile și, prin urmare, este nul.

Consideră pârâtul că poate pretinde la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor litigante în temeiul uzucapiunii imobiliare, deoarece, deși documentaţia pe aceste construcţii nu a existat, ele au fost construite în anii 1966- 1970 de către predecesorul SA „Avînt”, Direcţia Chișinău de construcţie a drumurilor ″Mejkolhozstroi″, ulterior redenumită în Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr.1 ″Mehdorstroi″, din mijloacele acesteia. Deci, mai mult de 15 ani SA „Avînt” legal a posedat de imobilele respective, avînd acestea în 2 posesiune de bună-credinţă, utilă, continuă, pașnică și publică, tot timpul a stăpânit aceste construcţii pentru sine cu titlu de proprietar, a achitat impozitele pe imobil și pe terenul aferent, le-a reparat, reconstruit, le-a grevat cu gaj.

Dat fiind faptul că în capitalul social al SA „Avînt” cota de participare a statului nu este prezentă, solicită lichidatorul admiterea acestui capăt al acţiunii în sensul formulat. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 24 iunie 2010 a fost atras în proces în calitate de copârât SRL „Danrem Trans”. Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01 septembrie 2011, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Drum-96” şi admisă integral acţiunea reconvenţională a SA „Avînt”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2012 au fost respinse apelurile declarate de SA „Drum-96” şi SA „Avînt”, fiind menţinută fără modificări hotărîrea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 a fost admis recursul declarat de către SA „Drum-96”, casate integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2012 şi hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01 septembrie 2011, şi emisă o hotărâre nouă de admitere a acţiunii SA „Drum-96” şi respingere a acţiunii reconvenţionale a SA „Avînt”, în proces de lichidare, şi încasată de la SA „Avînt” în beneficiul SA „Drum 96” taxa de stat în sumă de 6 100 lei. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 depuse de către SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, BC „Banca Socială” SA, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013. La 26 noiembrie 2013 administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, a depus o nouă cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, cerând admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei supuse revizuirii şi rejudecarea recursului, cu adoptarea unei soluţii favorabile SA „Avînt”.

Revizuentul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, în motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că a obţinut un înscris probant nou în urma solicitării adresate Camerei Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, şi anume copia de pe Statutul Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr. 1 a Trustului „Agrodorstroi” (АП МПДМК-1) conform căreia actul respectiv a fost aprobat nu de Trustul „Agrodorstroi” la 20 iulie 1992, precum s-a stabilit în cadrul examinării pricinii pe cale ordinară, dar de Comitetul executiv al Sovietului raional al 3 deputaţilor poporului or.

Chişinău la 14 august 1990, lipsind în totalitate în antetul copiei recepţionate menţiunea despre aprobarea Statutului de către Trustul „Agrodorstroi”. De asemenea, invocă revizuentul, copia respectivă nu conţine primul paragraf din Capitolul I al Statutului referitor la fondarea întreprinderii de arendă în baza contractului de arendă încheiat între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi” (al cărui succesor de drept este SA „Drum-96”), în calitate de arendator, şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or. Chișinău (al cărei succesor este SA „Avînt”) în calitate de arendaş, paragraful respectiv fiind inclus în copia de pe Statut prezentată de SA „Drum-96” în susţinerea pretenţiilor înaintate în cadrul examinării ordinare a cauzei şi anexată la materialele dosarului.

Astfel, susţine revizuentul, înscrisul respectiv demonstrează în mod cert că copia de pe Statutul Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 a Trustului „Agrodorstroi” (АП МПДМК-1) anexată la materialele cauzei, care a stat la baza emiterii deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 a cărei revizuire se cere, este falsă, fiind diferită de originalul păstrat în arhiva Camerei Înregistrării de Stat. Mai mult decât atât, menţionează revizuentul, copia de pe Statut anexată la materialele dosarului a fost prezentată de SA „Drum-96” la examinarea pricinii în ordine de recurs, fiind admisă ca probă, ceea ce contravine prevederilor imperative ale legii, şi neprezentată spre cunoştinţă altor participanţi la proces, ceea ce îngrădeşte în mod inacceptabil dreptul ultimilor la egalitatea armelor.

Ulterior, la 24 ianuarie 2014, Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, a depus o cerere de revizuire suplimentară. În motivarea cererii de revizuire suplimentare, revizuentul Nistor Rabuleac, cu referire la art. 449 lit. a) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că prin ordonanţa Procuraturii mun. Chişinău din 24 ianuarie 2014 de neîncepere a urmării penale s-a constatat vinovăţia lui Luchin Nineli, născut la 05 septembrie 1924, jurist la Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr.1 şi Trustul „Agrodorstroi” în perioada 15 iunie 1992 – 29 ianuarie 1993, în falsificarea contractului de arendă din 22 iunie 1990 şi a Statutului Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 a Trustului „Agrodorstroi, inexistente în realitate, copiile cărora au fost înregistrate la Camera Înregistrării de Stat.

Astfel, indică revizuentul, ordonanţa Procuraturii mun. Chişinău din 24 ianuarie 2014 indică expres asupra faptului că înscrisurile respective, care au servit ca probe în emiterea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, a cărei revizuire se cere, au fost falsificate de către Luchin Nineli, fiind demonstrată vinovăţia acestuia în comiterea infracţiunii de fals în acte publice prevăzută de art. 189 alin. (1) Cod Penal în redacţia legii din 1961, iar la moment prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod Penal în redacţia legii din 2002. 4 Însă ţinând cont de decesul lui Luchin Nineli la 21 mai 1999, a fost emisă ordonanţă de neîncepere a urmării penale, iar procesul penal a fost clasat.

Consideră revizuentul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, că la caz sunt întrunite temeiurile legale ale revizuirii prevăzute de art. 449 lit. a) şi b), cererea de revizuire a sa urmând a fi admisă, iar cauza reexaminată în fond. Solicită Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, examinarea cererii de revizuire în prezenţa participanţilor la proces, admiterea cererii depuse, rejudecarea recursului şi respingerea integrală a pretenţiilor SA „Drum-96”. La 10 decembrie 2013 şi 30 ianuarie 2014 în adresa SA „Drum-96”, Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău şi SRL „Danrem Trans”, au fost expediate spre cunoştinţă copiile cererii de revizuire şi a cererii de revizuire suplimentare depuse de către Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare.

La 23 decembrie 2013 şi 13 februarie 2014 SA „Drum-96” a depus referinţe în care a pretins asupra caracterului declarativ al motivelor de revizuire indicate în cerere, acestea neîncadrându-se în şirul temeiurilor stipulate expres de art. 449 CPC. Astfel, menţionează SA „Drum-96”, motivele pretinse spre încadrare în art. 449 lit. b) nu pot fi reţinute, deoarece copia de pe Statutul Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr. 1 a Trustului „Agrodorstroi” (АП МПДМК-1) prezentată în revizuire, constituie primul statut aprobat la 14 august 1990, iar la 20 iunie 1992, a fost aprobat un statut nou al întreprinderii respective întru executarea decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 241 din 09 decembrie 1991 privind înregistrarea întreprinderilor, ambele copii păstrându-se în arhiva Camerei Înregistrării de Stat.

Mai mult decât atât, susţine SA „Drum-96”, afirmaţia revizuentului privind lipsa menţiunii despre arendă în Statutul Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 este declarativă, pct. 5.23 din Statutul prezentat în susţinerea revizuirii, indică asupra achitării platei de arendă către Trustul „Agrodorstroi”. Iar copia contractului de arendă a fost prezentată de către SA „Drum-96” la înaintarea acţiunii, SA „Avînt” de la bun început cunoscând despre existenţa acestuia. Cu privire la temeiul revizuirii invocat de Nistor Rabuleac ca susceptibil încadrării în motivele prevăzute de art. 449 lit. a) CPC, SA „Drum-96” l-a considerat neîntemeiat şi abuziv. Totodată, în referinţa depusă SA „Drum-96”, a cerut încasarea în beneficiul său de la SA „Avînt”, în proces de lichidare, a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 14 000 lei suportate la examinarea prezentei cauze în fond şi în revizuire.

Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire în raport cu obiecţiile expuse în referinţa SA „Drum 96”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie 5 consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Verificând temeinicia motivului de revizuire invocat de către revizuent raportat la prevederile art. 449 lit. a) şi b) CPC, instanţa de recurs relevă că acesta nu este concludent şi rezidă în interpretarea abuzivă a prevederilor art. 449 CPC.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul când se invocă temeiul revizuirii prevăzut de art. 449 lit. a) CPC în aspectul falsificării probelor, este important ca un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre alţi participanţi la proces enumeraţi în art. 55, 59 CPC, care au luat parte la judecarea pricinii civile, să fie condamnaţi printr-o sentinţă penală irevocabilă pentru infracţiune în legătură cu judecarea pricinii anterior examinate. Deci, în acest caz, forţă probantă o are doar sentinţa irevocabilă, care să fie în legătură cu expunerea pricinii. Sunt posibile situaţii când există unele circumstanţe care indică direct la săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu judecarea pricinii de către unul dintre subiecţi, însă în virtutea unor împrejurări obiective acestea nu pot fi constatate prin sentinţă penală irevocabilă.

Acesta este cazul constatării comiterii unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă, în baza actului organului de urmărire penală de încetare a urmăririi penale, în legătură cu intervenirea termenului de prescripţie (art. 60 Cod penal), în legătură cu actul de amnistie (art. 107 Cod penal) sau în alte situaţii similare. În aceste cazuri, pentru admisibilitatea temeiului de revizuire prevăzut de art. 449 lit. a) CPC, este necesar ca infracţiunea constatată, inclusiv în baza actului organului de urmărire penală, să se refere la probele administrate în cadrul examinării pricinii pe cale ordinară şi să demonstreze relaţia de cauzalitate existentă între fapta penală săvârşită şi soluţia pronunţată.

Astfel, pentru a retracta o hotărâre judecătorească irevocabilă prin revizuire, se cere ca infracţiunea de falsificare a probelor să se refere nemijlocit la pricina anterior examinată, fapta penală fiind comisă în vederea influenţării soluţiei adoptate în pricina respectivă. 6 De asemenea, este important ca infracţiunea să fie comisă de un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre alţi participanţi la proces enumeraţi în art. 55, 59 CPC care au participat în cauza respectivă. În lumina celor relevate, instanţa de revizuire consideră că temeiul invocat de către revizuentul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, cu referire la art. 449 lit. a) CPC, şi anume constatarea prin ordonanţa Procuraturii mun.

Chişinău din 24 ianuarie 2014 a vinovăţiei lui Luchin Nineli, jurist la Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr. 1 şi Trustul „Agrodorstroi” în perioada 15 iunie 1992 – 29 ianuarie 1993, decedat la 21 mai 1999, în comiterea infracţiunii de fals în acte publice – falsificarea contractului de arendă din 22 iunie 1990 şi a Statutului Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 a Trustului „Agrodorstroi, administrate în cadrul examinării pricinii pe cale ordinară, nu poate fi reţinut ca unul acceptabil şi concludent pentru a retracta decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 rămasă irevocabilă.

Or, falsificarea înscrisurilor a avut loc cu 18 ani înainte de intentarea prezentei acţiuni, neprezentând careva legături de cauzalitate cu examinarea acesteia pe cale ordinară, la momentul contrafacerii actele respective nu au servit şi nu au putut servi în calitate de probă, iar persoana vinovată în comiterea falsului, nu a cunoscut şi nu a putut să cunoască că înscrisurile contrafăcute ulterior vor fi administrate ca probe într-un proces civil între succesorii de drept ai Trustului intergospodăresc specializat „Agrodostroi” şi Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr. 1. Astfel, înscrisurile, falsificarea cărora de către Luchin Nineli în perioada anilor 1992 – 1993, a fost constatată prin ordonanţa Procuraturii mun.

Chişinău din 24 ianuarie 2014 de neîncepere a urmării penale, la momentul contrafacerii nu deţineau calitatea de probă în prezenta pricină, aceasta fiind intentată mult mai târziu. Deci, este lipsă legătura de cauzalitate între fapta penală comisă anterior şi pricina în cauză, falsificarea înscrisurilor neavând ca scop influenţarea soluţiei finale adoptate în speţă, fiind neîntemeiat respectivul argument al revizuentului. Cu referire la temeiului revizuirii prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunţării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esenţial este ca revizuentul să nu fi ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe (sau fapte) şi nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaşte. Instanţa de revizuire consideră că temeiul invocat de către revizuentul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, şi anume faptul că a fost obţinut un înscris probant nou – copia de pe Statutul Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 a 7 Trustului „Agrodorstroi” (АП МПДМК-1) care relevă lipsa informaţiei privind fondarea societăţii respective în baza contractului de arendă încheiat între Trustul intergospodăresc „Agrodorstroi” şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or.

Chișinău, nu poate fi reţinut ca temei legal de revizuire, în condiţiile în care revizuentul putea oricând pe parcursul judecării anterioare a pricinii să caute şi să prezinte în faţa instanţelor investite cu soluţionarea speţei înscrisul respectiv. În acest context, instanţa de recurs accentuează rea-credinţa revizuentului, care indică că nu a cunoscut în cadrul examinării pricinii pe cale ordinară despre existenţa Statutului Întreprinderii de arendă a Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1, acesta fiind în mod ilegal anexat la materialele dosarului abia în ordine de recurs, deoarece o copie a Statutului în cauză, certificată prin ştampila Arhivei Camerei Înregistrării de Stat, a fost anexată la materialele cauzei în cadrul examinării în faţa primei instanţe (f.d.

113-118, Vol. II). Deci, argumentul enunţat, nu poate fi admis ca temei acceptabil şi concludent în vederea retractării unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile. În lumina celor relevate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conclude că temeiurile de revizuire invocate de către revizuentul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, cu privire la art. 449 lit. a) şi b), sunt neîntemeiate şi care nu pot fi reţinute.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa Brumărescu contra României, hotărârea din 28 octombrie 1999). Securitatea juridică presupune respectarea principiului recunoscut res judicata (lucrului judecat), care implică regula finalităţii hotărârilor definitive şi irevocabile, adică imposibilitatea oricărei părţi de a pretinde o redeschidere a procedurilor interne privind o hotărâre judecătorească irevocabilă şi obligatorie exclusiv cu scopul obţinerii a unei noi examinări a pricinii în fond.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de către Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor 8 celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. Cu privire la solicitarea revizuentului Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, de a examina cererea de revizuire depusă în prezenţa participanţilor la proces, instanţa reţine că pentru Curtea Supremă de Justiţie a fost făcută o excepţie de la regula generală prevăzută de art. 452 CPC, fiindu-i caracteristică examinarea cererilor de revizuire în lipsa participanţilor la proces şi fără întocmirea procesului verbal pe motiv că instanţa supremă nu are atribuţiile conferite prin lege de primă instanţă.

Mai mult decât atât, la caz lipsesc careva temeiuri relevante şi concludente în vederea examinării cererii de revizuire în prezenţa participanţilor la proces, iar un demers similar depus anterior de către Nistor Rabuleac, a fost respins prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 noiembrie 2013. Pe marginea pretenţiilor înaintate de către SA „Drum-96” în textul referinţei depuse cu privire la încasarea în beneficiul său de la SA „Avînt”, în proces de lichidare, a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 14 000 lei suportate la examinarea prezentei cauze în fond şi în revizuire, instanţa de revizuire consideră că acestea urmează a fi admise în parte. În conformitate cu art. 94 alin. (1) şi (3) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Prevederile alin. (1) se aplică şi la repartizarea între părţi a cheltuielilor de judecată în instanţă de apel, în instanţă de recurs şi în cadrul revizuirii. Potrivit art. 96 alin. (1) şi (11) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Cheltuielile menţionate la alin.(1) se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Din probele prezentate de SA „Drum-96” în susţinerea pretenţiilor sale privind compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică, şi anume din copiile de pe contractul nr. 02/12 din 01 februarie 2013 şi anexa la contractul respectiv, rezultă că SA „Drum-96” a încheiat cu avocatul Sorin Corceac un contract de asistenţă juridică, conform căruia ultimul a reprezentat interesele societăţii la examinarea ordinară a cauzei şi în revizuire. Bonul de plată nr. EZ 705654 din 15 decembrie 2013 atestă că SA „Drum- 96” a achitat în beneficiului avocatului Sorin Corceac pentru serviciile prestate la examinarea ordinară a cauzei suma de 10 000 lei şi câte 1 000 lei pentru asistenţa juridică în procedura de revizuire, iar în total 14 000 lei.

9 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază ca fiind întemeiate pretenţiile SA „Drum-96” cu privire la compensarea de către SA „Avînt”, în proces de lichidare, a cheltuielilor de asistenţă juridică suportate doar la cazul prezentei revizuiri, considerând suma de 500 lei necesară şi rezonabilă, suma cerută de 1 000 lei pentru acordarea asistenţei la perfectarea referinţei şi a referinţei suplimentare, fiind una excesivă. Cu privire la compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate de SA „Drum-96” în cadrul examinării ordinare a pricinii şi cererile de revizuire anterioare depuse de către SA „Avînt”, în proces de lichidare, se reţine că societatea beneficiază de dreptul de a se adresa cu o acţiune separată în acest sens, instanţa de revizuire nefiind în drept să examineze asemenea pretenţii în circumstanţele în care ele nu au fost invocate pe parcursul judecării anterioare a cauzei.

În lumina celor relevate, instanţe de revizuire conchide asupra încasării de la SA „Avînt”, în proces de lichidare, în beneficiul SA „Drum-96” a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în prezenta revizuire, în rest cerinţele privind compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică, se resping. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. a) şi b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, ca fiind inadmisibilă.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a încasa de la SA „Avînt”, în proces de lichidare, în beneficiul SA „Drum-96” suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către administratorul Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Drum- 96” împotriva Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, şi SRL „Danrem Trans”, cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate şi recunoaşterea nulităţii parţiale a contractului de gaj, acţiunea reconvenţională a Societăţii pe acţiuni „Avînt, în proces de lichidare, împotriva Societăţii pe acţiuni „Drum 96” privind declararea nulităţii contractului de arendă, constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor pe un termen de 10 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor.

Se încasează de la Societatea pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, în beneficiul Societăţii pe acţiuni „Drum-96” cheltuielile de asistenţă juridică suportate în prezenta revizuire în sumă de 500 (cinci sute) lei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 11