2rhc-5/20 — constatarea nulității contractului de arendă

2rhc-5/20 — constatarea nulității contractului de arendă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rhc-5/2020

Prima instanță: Judecătoria Economică de Circumscripție (jud: I. Gancear)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Pleșca, Gh. Crețu, A. Pahopol)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție ( jud: Iu. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, V. Clevadî, V.

Macinskaia, I. Vîlcov)

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de lichidatorul Societății pe Acțiuni

„Avînt” – Nistor Rabuleac, Societatea cu Răspundere Limitată „Danrem Trans” și

Societatea pe Acțiuni „Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Drum-96” împotriva Societății pe Acțiuni „Avînt”, în proces de lichidare, și Societății

cu Răspundere Limitată „Danrem Trans”, cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de

proprietate, recunoașterea nulității parțiale a contractului de gaj și acțiunea

reconvențională depusă de Societatea pe Acțiuni „Avînt, în proces de lichidare,

împotriva Societății pe Acțiuni „Drum-96” cu privire la declararea nulității contractului

de arendă, constatarea faptului juridic de posesie și folosință a imobilelor pe un termen

de 15 ani și recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor,

împotriva încheierii din 24 ianuarie 2018 și a deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții

Supreme de Justiție

c o n s t a t ă :

La 08 noiembrie 2010 SA „Drum-96” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Avînt”, în proces de lichidare, cu privire la înlăturarea obstacolelor în

realizarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor amplasate pe adresa mun.

Chișinău, bd. Dacia nr. 65, pe un teren cu suprafață de 0,95 ha, prin obligarea pârâtului

să restituie reclamantului construcțiile respective cu dispunerea evacuării SA „Avînt”

și a tuturor bunurilor acesteia din imobilele date.

În motivarea acțiunii, reclamantul SA „Drum-96” a indicat că este succesorul

universal al Direcției „Mehdorstroi” a Asociației Republicane de Producere

„Mejkolhozstroi”, ulterior redenumită în Trustul intergospodăresc specializat

1

„Agrodostroi”. În temeiul deciziei Comitetului executiv Chișinău din 19 mai 1966 a

fost alocat terenul amplasat pe str. Muncești nr. 780A, or. Chișinău (adresă ulterior

modificată în bd. Dacia nr. 65, mun. Chișinău), cu suprafața totală de 0,95 ha, situat în

raionul aeroportului, în scopul construirii imobilelor cu destinație de producere și

auxiliare.

Menționează reclamantul că predecesorul său Direcția „Mehdorstroi” a efectuat

construcția imobilelor pe terenul nominalizat, acestea fiind recepționate în baza actului

de recepție finală a construcțiilor din 14 august 1979. La 28 iunie 1992, între Trustul

intergospodăresc de arendă pentru construcția drumurilor „Agrodorstroi”, în calitate de

arendator, și colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1

din or.Chișinău (succesorul căreia este SA „Avînt”), în calitate de arendaș, a fost

încheiat un contract de arendă, prin care Trustul „Agrodorstroi” a transmis arendașului

în baza actului de inventariere pe un termen de 15 ani, mijloacele fixe și circulante,

inclusiv construcțiile litigante, pârâtul-arendaș neeliberând imobilele închiriate la

expirarea termenului contractului încheiat, ocupându-le fără a dispune de vre-un temei

legal și afectând astfel dreptul legitim de proprietate al reclamantului.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile solicitând

suplimentar recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor situate pe bd.

Dacia nr. 65, mun. Chișinău, care potrivit datelor cadastrale au fost înregistrate cu

numerele cadastrale: XXXXX, precum și declararea nulității parțiale a contractului de

gaj nr. 2088 din 06 septembrie 2007, încheiat între SA „Avînt” și SRL „Danrem Trans”

în partea care ține de gajarea imobilelor în litigiu.

Lichidatorul Societății pe Acțiuni „Avînt” – Nistor Rabuleac a înaintat o acțiune

reconvențională prin care a solicitat declararea nulității contractului de arendă din 28

iunie 1992, constatarea faptului juridic de posesie și folosință a imobilelor din bd.

Dacia nr. 65, mun. Chișinău pe un termen de 15 ani și recunoașterea dreptului de

proprietate prin uzucapiune asupra acestora.

În motivarea acțiunii reconvenționale, lichidatorul SA „Avînt”, Nistor Rabuleac,

a indicat că contractul de arendă încheiat la 28 iunie 1992 între Trustul „Agrodorstroi”

și Coloana mecanizată mobilă nr.1 din Chișinău nu este semnat de conducerea

întreprinderii și nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile și, prin urmare, este

nul.

Lichidatorul SA „Avînt” – Nistor Rabuleac a considerat că poate pretinde la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor litigante în temeiul

uzucapiunii imobiliare, deoarece, deși documentația pe aceste construcții nu a existat,

ele au fost construite în anii 1966-1970 de către predecesorul SA „Avînt”, Direcția

Chișinău de Construcție a Drumurilor „Mejkolhozstroi”, ulterior redenumită în

Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr.1 „Mehdorstroi”, din mijloacele

acesteia. Deci, mai mult de 15 ani SA „Avînt” legal a posedat de imobilele respective,

având acestea în posesiune de bună-credință, utilă, continuă, pașnică și publică, tot

timpul a stăpânit aceste construcții pentru sine cu titlu de proprietar, a achitat

impozitele pe imobil și pe terenul aferent, le-a reparat, reconstruit, le-a grevat cu gaj.

Dat fiind faptul că în capitalul social al SA „Avînt” cota de participare a statului nu

este prezentă, solicită lichidatorul admiterea acestui capăt al acțiunii în sensul formulat.

Prin încheierea din 24 iunie 2010 a Judecătoriei Economice de Circumscripție a

fost atras în proces în calitate de copârât SRL „Danrem Trans”.

2

Prin hotărârea din 01 septembrie 2011 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către SA

„Drum-96” și admisă integral acțiunea reconvențională a SA „Avînt”; s-a considerat

nul și fără consecințe juridice din momentul semnării (încheierii) contractului fără

număr din 28 iunie 1992, încheiat între Trustul intergospodăresc „Agrodorstroi” și

CIMM-1; s-a constatat faptul juridic de posesiune și folosință pe un termen mai mare

de 15 ani de către SA „Avînt” a imobilelor amplasate în mun. Chișinău, bd. Dacia nr.

65 și anume: lit. E –suprafața 16,7 m2, volumul de 61 m3 cu șura nr. 1 cu suprafața de

10 m2, șura nr. 2 cu suprafața de 17,7 m2, șura nr. 5 cu suprafața de 32,2 m2 și șura nr.

6 cu suprafața de 1,3 m2; lit. B –suprafața 141,2 m2, volum de 588 m3; lit. C – suprafața

218,4 m2, volum de 1155 m3; lit. F, F1 – suprafața 1155,58 m2, volum de 4799 m3;

lit. G –suprafața 42,6 m2, volum de 215 m3 cu șura nr. 7 cu suprafața de 12,9 m2,

șopron nr. IV cu suprafața de 4,0 m2, șopron nr. I cu suprafața 38,4 m2, șopron nr. II

suprafața de 89,5 m2și șopron nr. III suprafața de 237,85 m2; lit. K –suprafața de 629,9

m2, volum de 2620 m3, inclusiv încăperi administrative cu suprafața 324,9 m2 și

auxiliare 268,0 m2; lit. 1, L(I), L(II) –suprafața de 1425,1 m2, volum de 10130 m3,

inclusiv suprafața de producere 1157,1 m2 și auxiliară 268,0 m2; lit. A, A(I), A(II) –

suprafața 162,8 m2, volum de 578 m3, inclusiv locativă 26,8 m2 și lit. D – suprafața

26,2 m2, volum de 146 m3; bunurile imobile indicate se află pe un teren cu suprafața

de 0,95 ha, amplasat în mun. Chișinău, bd. Dacia nr. 65 și s-a recunoscut după SA

„Avînt”, în proces de lichidare, dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra

imobilelor date; s-a încasat din contul SA „Drum-96” în bugetul de stat suma de

12348,07 de lei cu titlu de taxă de stat și din contul SA „Avînt”, în proces de lichidare,

în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 11948,07 lei.

Prin decizia din 27 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

declarate de SA „Drum-96” și SA „Avînt”, fiind menținută fără modificări hotărârea

din 01 septembrie 2011 a Judecătoriei Economice de Circumscripție.

Prin decizia din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de către SA „Drum-96”, casate integral decizia din 27 martie 2012 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 01 septembrie 2011 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție și a fost emisă o hotărâre nouă de admitere a acțiunii depuse de SA

„Drum-96” și respingere a acțiunii reconvenționale înaintate de SA „Avînt”, în proces

de lichidare, ca fiind neîntemeiată; s-a recunoscut dreptul de proprietate al SA „Drum-

96” asupra construcțiilor de pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, cu numerele cadastrale:

XXXXX; s-a obligat SA „Avînt” să restituie în natură SA „Drum-96” imobilele de pe

bd. Dacia nr. 65, mun. Chișinău, amplasate pe o suprafață de 0,95 ha, cu evacuarea SA

„Avînt” și a tuturor bunurilor acesteia din imobilele date; s-a declarat nulitatea parțială

a contractul de gaj nr. 2088 din 06 septembrie 2007, încheiat între SA „Avînt” și SRL

„Danrem Trans” în partea gajării (ipotecării) imobilelor amplasate pe bd. Dacia 65,

mun. Chișinău, cu numerele cadastrale: XXXXX s-a încasat din contul SA „Avînt” în

beneficiul SA „Drum 96” taxa de stat în sumă de 6100 de lei.

Prin încheierea din 18 septembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție au fost

respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către SA „Direcția

Lucrărilor Speciale de Construcție”, BC „Banca Socială” SA, reprezentantul

acționarilor SA„Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihail, și administratorul SA

„Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac împotriva deciziei din 03 aprilie 2013

a Curții Supreme de Justiție.

3

Prin încheierea din 20 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către administratorul SA „Avînt”,

în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții

Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 02 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către administratorul SA „Avînt”, în

proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții

Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 01 octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție au fost respinse

ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către SRL „Danrem Trans”,

reprezentantul acționarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihail, și

administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei

din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 11 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție au fost respinse

ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de SA „Direcția Lucrărilor Speciale

de Construcție” și administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către lichidatorul SA „Avînt”, în

proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții

Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 24 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către lichidatorul SA „Avînt”, în

proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva încheierilor din 02 aprilie 2014, 01

octombrie 2014, 11 martie 2015 și 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

La 09 septembrie 2019 lichidatorul SA „Avînt” – Nistor Rabuleac, SRL „Danrem

Trans” și SA „Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție” au depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 24 ianuarie 2018 și a deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții

Supreme de Justiție solicitând admiterea cererea de revizuire; casarea încheierii Curții

Supreme de Justiție, nr.2rhc-3/18, din 24.01.2018 privind respingerea cererii de

revizuire depusă de SA „Avînt”, la 23.11.2017, împotriva încheierilor Curții Supreme

de Justiție nr.2rhc-35/15 din 11.03.2015, nr.2rhc-60/14 din 01.10.2014, nr.2rhc-8/14

din 02.04.2014; reexaminarea cererii de revizuire depusă de SA „Avînt”, la

23.11.2017, împotriva încheierilor Curții Supreme de Justiție nr.2rhc-35/15 din

11.03.2015, nr.2rhc-60/14 din 01.10.2014, nr.2rhc-8/14 din 02.04.2014, cu admiterea

cererii de revizuire depusă de SA „Avînt” și casarea încheierilor Curții Supreme de

Justiție nr.2rhc-35/15 din 11.03.2015, nr.2rhc-60/14 din 01.10.2014, nr.2rhc-8/14 din

02.04.2014; reexaminarea și admiterea cererii de revizuire depusă de SRL „Danrem

Trans”, la 15.04.2014; reexaminarea și admiterea cererii de revizuire depusă de SA

”Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție” la 03.02.2015; reexaminarea și admiterea

cererii de revizuire depusă de SA „Avînt” la 26.11.2013 și la 24.01.2014 împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție, nr. 2rae-1/13 din 03.04.2013 cu casarea acesteia și

reținerea cauzei în Curtea Supremă de Justiție pentru rejudecarea recursului depus de

SA „Drum-96” în alt complet; rejudecarea recursului în ședință publică, cu citarea

părților.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că încheierile Curții Supreme de

Justiție prin care au fost respinse ca inadmisibile cererile de revizuire urmează a fi

4

revizuite, deoarece în cadrul examinării inițiale a cauzei au fost admise erori judiciare

care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute la momentul examinării cauzei.

În susținerea pozițiilor sale, revizuenții au menționat că împotriva deciziei din 03

aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție au fost depuse mai multe cereri de revizuire

atât de către SA „Avînt”, cât și de către alți participanți la proces. Judecătorul Ion

Druță, cu toate că a participat la deposedarea SA „Avînt” de imobile sale încă în 2010,

a continuat să participe la examinarea diverselor chestiuni pe marginea prezentei cauze.

După ce a participat la emiterea mai mult încheieri în această cauză, judecătorul Ion

Druță a depus cerere de abținere formulată pe marginea cererii de revizuire în prezenta

cauză, care a fost admisă prin încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 2rc-782/17 din

08 noiembrie 2017 (f.d. 43-46, vol. VI).

Revizuenții au precizat că într-adevăr, prezenta cauză este de fapt o continuare a

disputei între părțile cauzei în care judecătorul Druță a emis hotărârea Judecătoriei

Botanica nr.2-1797/06 din 08 iunie 2006 și încheierea Judecătoriei Botanica 2-1797/06

din 24 decembrie 2010. Adică aceleași părți, au disputat dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile din mun. Chișinău bd. Dacia nr. 65, doar că au trecut dintr-o

procedură necontencioasă (procedura specială) într-o procedură contencioasă (acțiune

civilă). Astfel. Judecătorul Ion Druță inițial (în hotărârea Judecătoriei Botanica nr.2-

1797/06 din 08 iunie 2006) a considerat corect și legal că aceste imobile aparțin SA

”Avînt”. Ulterior, și-a revizuit, în anul 2010, peste tocmai patru ani propria hotărâre în

baza unor înscrisuri false inexistente în realitate datate cu anul 1990 și a anulat dreptul

de proprietate al SA ”Avînt”. În această cauză, prin decizia din 03.04.2013 a Curții

Supreme de Justiție s-a recunoscut dreptul de proprietate al SA „Drum-96” asupra

bunurilor în litigiu, casând două hotărâri ale instanțelor inferioare. Judecătorul Ion

Druță a participat și în această cauză la emiterea încheierilor Curații Supreme de

Justiție nr.2rhc-35/15 din 11.03.2015; nr.2rhc-60/14 din 01.10.2014 și nr.2rhc-8/14 din

02.04.2014 prin care s-au examinat cererile de revizurie depuse de SA ”Avînt” sau alți

participanți împotriva deciziei din 03.04.2013 a Curții Supreme de Justiție. Astfel,

judecătorul Ion Druță, cu toate că avea anumite păreri preconcepute sau alte motive

care să poată pune la dubiu obiectivitatea sa și nu avea dreptul să examineze din nou

chestiuni pe marginea litigiului cu același obiect, între aceleași părți și care se bazează

pe aceleași probe, a participat totuși la examinarea mai multor cereri de revizuire pe

marginea acestei cauze.

Revizuenții au afirmat că la 08 iunie 2019 a fost emisă Hotărârea Parlamentului

RM prin care s-a constatat că RM este un stat capturat, inclusiv, în contextul justiției.

Deci, a opinat că în prezenta cauză participarea ilegală a magistratului Ion Druță este

evidentă, ori acest judecător este unul foarte controversat, cu multiple sesizări din

partea societății civile, fiind chiar și înlăturat de Consiliul Superior al Magistraturii din

funcția administrativă. Din aceste considerente, revizuenții au constatat că participarea

acestui judecător la examinarea cauzei la Curtea Supremă de Justiție nu a fost una

întâmplătoare ci una ghidată de interese corupte.

La fel, revizuenții au declarat că soluția pe cauza dată ar fi fost posibil diferită,

dacă la examinarea primară ar fi participat un judecător nepărtinitor și dacă caracterul

corupt al unor judecători nu ar fi pus amprenta directă în soluționarea acestei cauze.

Astfel, cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit, cu

referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par 27), că este fundamental ca

într-o societate democratică tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6 par. 1

5

din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială (par. 35-38).

Imparțialitatea poate fi apreciata sub diverse aspecte, distingându-se un demers

subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul sau interior într-o

cauză anume, și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoiala legitimăm privința sa (Pier sack c. Belgiei, 1

octombrie 1982. par. 30, și Grieves c. Regatului Unit [MC], 16 decembrie 2003, nr.

57067/00, par. 69). Mai mult hotarul dintre cele doua noțiuni nu este însă ermetic, din

moment ce nu numai conduita unui judecător poate, din punct de vedere al unui

observator exterior, să atragă îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea

sa, ci poate fi vorba și despre convingerea sa personală (Kyprianouc. Ciprului [MC],

nr. 73797/01, par. 119), așa precum este și cazul din speța, or odată ce judecătorul Ion

Druță s-a expus anterior că bunurile amplasate în mun. Chișinău, bd. Dacia nr. 65

aparțin SA „Avânt”, după care a considerat că ar putea să aparțină și SA „Drum-96”,

în mod evident, trezește dubii părților de imparțialitate și obiectivitate a magistratului

în soluționarea justă a cauzei.

În contextul dat, revizuenții au susținut că conform Hotărârii Parlamentului RM

nr. 39 din 08.06.2019 pentru adoptare declarației cu privire la recunoașterea

caracterului captive al statului Republica Moldova s-a recunoscut de către Parlament

inter alia caracterul captiv al justiției și condamnă corupția endemică - principalul

pericol pentru libertatea, siguranța și bunăstarea Republicii Moldova și ale cetățenilor

ei, precum și constată o situație extrem de gravă în domeniul justiției, al garantării și

protejării drepturilor omului și atestă o profundă deteriorare a standardelor de bază la

capitolul drepturi și libertăți civile, inclusiv prin tratamente degradante, tortură,

deportări abuzive ale solicitanților de azil politic.

În final, revizuenții au menționat că toate circumstanțele expuse nu au fost

examinate obiectiv, fiind lipsiți de dreptul la un proces echitabil anume datorită

corupției endemice și a unei situații extrem de gravă în domeniul justiției, al garantării

și protejării drepturilor omului și atestă o profundă deteriorare a standardelor de bază

la capitolul drepturi și libertăți civile, inclusiv prin tratamente degradante, tortură,

deportări abuzive ale solicitanților de azil politic.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă ca inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art.453, alin.(1), lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din materialele dosarului s-a constatat că revizuenții lichidatorul SA „Avînt” –

Nistor Rabuleac, SRL „Danrem Trans” și SA „Direcția Lucrărilor Speciale de

Construcție”, la 09 septembrie 2019, au depus cerere de revizuire împotriva încheierii

din 24 ianuarie 2018 și a deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție, în

temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

6

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei;

Pentru a invoca acest temei de drept, Colegiul menționează că circumstanțele sau

faptele date trebuie să existente până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin

prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru

justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

(hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă.

Concomitent, Colegiul accentuează că circumstanțele nou-descoperite pot fi

definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Astfel, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă este important ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii, a cărei revizuire se cere, despre aceste circumstanțe sau fapte și

că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de

revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Or,

lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării

unui atare temei.

Colegiul reține că lichidatorul SA „Avînt” – Nistor Rabuleac, SRL „Danrem

Trans” și SA „Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție” ca temei de declarare a

revizuirii au invocat bănuiala rezonabilă privind imparțialitatea și obiectivitatea

judecătorului Ion Druță, deoarece ar face parte dintr-un organ de stat considerat

acaparat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 08 iunie 2019. Or, în

opinia revizuenților, participarea judecătorului Ion Druță la examinarea cauzei, în

ordine de revizuire, la Curtea Supremă de Justiție nu a fost una întâmplătoare ci una

ghidată de interese corupte, întrucât a examinat o altă cauză cu același obiect, între

aceleași părți și care se bazează pe aceleași probe, pronunțând în sensul dat hotărârea

Judecătoriei Botanica nr.2-1797/06 din 08 iunie 2006 și încheierea Judecătoriei

Botanica nr. 2-1797/06 din 24 decembrie 2010.

Cu referire la aserțiunile formulate în cererea de revizuire, Colegiul notează că

aceste critici nu pot fi reținute de către instanța de revizuire drept temei de admitere a

cererii de revizuire și redeschidere a procesului civil, din motiv că competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată doar în condiții strict

determinate de lege și numai pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției,

dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

În aceste ordine de idei, Colegiul precizează că participarea judecătorului Ion

Druță la examinarea cauzei, în ordine de revizuire, la Curtea Supremă de Justiție, nu

poate servi drept temei justificativ în admiterea cererii de revizuire, având în vedere

7

participarea sa la examinarea altor cauze cu același obiect, între aceleași părți și care

se bazează pe aceleași probe activând în funcția de judecător la Judecătoria Botanica

mun. Chișinău, întrucât la etapa soluționării cererii de revizuire nu se examinează

fondul nemijlocit, însă se soluționează dacă sunt întrunite condițiile necesare ce ar

determina admiterea acesteia și ca efect, în caz de admitere a revizuirii, cauza se reține

pentru examinarea fondului.

Respectiv, este irelevantă poziția revizuenților precum că soluția pe cauza dată ar

fi fost posibil diferită, dacă la examinarea primară ar fi participat un judecător

nepărtinitor și dacă caracterul corupt al unor judecători nu ar fi pus amprenta directă în

soluționarea acestei cauze.

La acest aspect, Colegiul învederează că participarea judecătorul Ion Druță la

examinarea cauzei în ordine de revizuire, nu poate fi calificată drept o implicare în

soluționarea cauzei pe motiv că ar avea interese corupte, deoarece revizuenții nu au

demonstrat prin anumite mijloace de probă poziția formulată în cererea de revizuire

referitor la adoptarea unei alte soluții pe cazul dat, în cazul când nu ar fi participat

judecătoriul indicat supra la examinarea mai multor cereri de revizuire.

Mai mult ca atât, Colegiul relevă că judecătorii instanțelor judecătorești sunt

independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii, iau decizii în mod

independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni,

amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv

judiciare.

Or, aceste criterii caracteristice judecătorului, purtător al puterii judecătorești,

sunt menționate expres în art. 1 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544

din 20 iulie 1995.

Așadar, Colegiul apreciază critic afirmația privind caracterul corupt al

judecătorului Ion Druță la soluționarea acestei cauze și o califică ca fiind declarativă și

neîntemeiată.

În consecință, instanța de revizuire reține că revizuenții nu au prezentat niciun

argument, care ar permite cumularea condițiilor prevăzute în mod clar și explicit la

articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, observațiile acestora nu întrunesc criteriile analizate mai sus, iar, în

atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire.

Colegiul învederează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cauzele CtEDO,

Brumărescu c României, Roșcac. Moldovei, citate sus).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

8

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca c. Moldovei, § 25, Popov nr. 2 c.

Moldovei, citate anterior).

De asemenea, Colegiul menționează că la depunerea prezentei cereri de revizuire

împotriva deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de Justiție, lichidatorul SA

„Avînt” – Nistor Rabuleac, SRL „Danrem Trans” și SA „Direcția Lucrărilor Speciale

de Construcție” au solicitat și revizuirea încheierii din 24 ianuarie 2018 a Curții

Supreme de Justiție, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire

depusă de către lichidatorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac,

împotriva încheierilor Curții Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014, 01 octombrie

2014, 11 martie 2015 și 22 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a SA „Drum-96” împotriva SA „Avînt”, în proces de lichidare și SRL

„Danrem Trans” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor,

înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate, recunoașterea nulității

parțiale a contractului de gaj și acțiunea reconvențională depusă de SA „Avînt”, în

proces de lichidare, împotriva SA „Drum 96” cu privire la declararea nulității

contractului de arendă, constatarea faptului juridic de posesie și folosință a imobilelor

pe un termen de 15 ani și recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra

imobilelor.

În conformitate cu art. 446 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

În conformitate cu art. 15 Codul de procedură civilă, participanțiila proces și alte

persoane interesate ale căror drepturi, libertățiori interese legitime au fost încălcate

printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că încheierea de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Așadar, în conformitate cu art.446 Codul de procedură civilă, încheierea din 24

ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, conform căreia a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de lichidatorul SA „Avînt”, în proces de

lichidare, Nistor Rabuleac împotriva încheierilor Curții Supreme de Justiție din 02

aprilie 2014, 01 octombrie 2014, 11 martie 2015 și 22 noiembrie 2017, nu poate fi

supusă revizuirii.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire a încheierii din 24 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție ca

fiind inadmisibilă.

Reieșind din cele supra relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de lichidatorul SA „Avînt” – Nistor Rabuleac, SRL

„Danrem Trans” și SA „Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție” împotriva

9

încheierii din 24 ianuarie 2018 și a deciziei din 03 aprilie 2013 a Curții Supreme de

Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, 446, 452, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de lichidatorul SA

„Avînt” – Nistor Rabuleac, SRL „Danrem Trans” și SA „Direcția Lucrărilor Speciale

de Construcție” împotriva încheierii din 24 ianuarie 2018 și a deciziei din 03 aprilie

2013 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea pe Acțiuni „Drum-96” împotriva Societății pe Acțiuni „Avînt”,

în proces de lichidare, și Societății cu Răspundere Limitată „Danrem Trans”, cu privire

la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în

realizarea dreptului de proprietate, recunoașterea nulității parțiale a contractului de gaj

și acțiunea reconvențională depusă de Societatea pe Acțiuni „Avînt, în proces de

lichidare, împotriva Societății pe Acțiuni „Drum 96” cu privire la declararea nulității

contractului de arendă, constatarea faptului juridic de posesie și folosință a imobilelor

pe un termen de 15 ani și recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra

imobilelor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

10