2rc-782/17 — cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică

2rc-782/17 — cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: I. Druță 2rc-782/17

instanța de recurs: I. Secrieru, M. Anton, A. Gavrilița

instanța de revizuire: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

DECIZIE

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Avînt”

în cauza civilă la cererea depusă de Societatea pe Acțiuni „Avînt”, persoane

interesate Angela Panasiuc, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău și Stepan

Todirașcu cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, prin care a

fost respinsă cererea SA „Avînt” cu privire la amânarea examinării cererii de

revizuire și împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, prin

care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de

SA „Avînt”

constată:

La 28 aprilie 2006, SA „Avînt” a depus cerere cu privire la constatarea

faptului care are valoare juridică.

În motivarea cererii a invocat că la 21 aprilie 1993, la Camera Înregistrării

de Stat a fost înregistrat statutul Societății pentru construcția drumurilor de tip

închis „Avînt” SA, societate care a fost creată în baza întreprinderii de arendă

„Colana intergospodărească mecanizată mobilă nr. 1 a Trustului „Agrodorstroi” și

reorganizată în societate pe acțiuni cu acceptarea tuturor drepturilor de proprietate

și a obligațiunilor fostei întreprinderi cu adresa juridică mun. XXXXX

str. XXXXX, iar ulterior, prin scrisoarea nr. 1125 din 16 decembrie 2014 a

Direcției generală arhitectură și urbanism – întreprinderii i s-a atribuit adresa nou-

bd. XXXXX mun. XXXXX.

Menționează că conform Hotărârii Comitetului executiv al Consiliului

Deputaților or. Chișinău nr. 163 din 19 mai 1996, Trustului „Agroindstroi” i-a fost

repartizat un sector de teren cu suprafața de 0,95 ha pentru construcția bazei de

producere.

1

Relevă că, conform actului de inventariere la situația din 2 ianuarie 1993, în

capitalul social al societății au fost incluse clădiri și construcții în sumă de

1599,6 lei și 411 lei, actul fiind coordonat cu Departamentul Privatizării și

Administrării Proprietății de Stat, care prin permisul nr. 621 din 16 martie 1993 a

autorizat înregistrarea SA „Avînt”, iar ulterior la 28 iunie 1993 au fost aprobate

modificările la capitalul social al societății, care constituie 12 849 lei și conform

adeverinței din 5 iulie 1993, eliberată de Ministerul Relațiilor Economice,

societatea a fost înregistrată în Registrul de Stat, inclusiv și ca participant la

relațiile economice.

Subliniază că conform datelor dosarului cadastral din 18 ianuarie 2005,

nr. BO85251 și certificatelor nr. 01/21-463, eliberate de Oficiul Cadastral teritorial

la 18 ianuarie 2005, SA „Avînt” cu sediul în or. XXXXX bd. XXXXX, deține în

posesie și folosință imobilul, amplasat pe o suprafață de 0,95 ha.

La fel, conform datelor Oficiului Cadastral Teritorial, imobilul nominalizat a

fost construit în perioada anilor 1969-1970, însă careva acte de confirmare nu s-au

păstrat și conform declarațiilor verbale ale angajaților, care au activat în acea

perioadă, nici nu au existat careva acte oficiale.

Indică că pe parcursul acestei perioade SA „Avînt” a gestionat acest bun

imobil, prin posesie și folosință, l-a inclus în bilanțul contabil al societății, achitând

impozitele respective.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 29, 35, 279 alin. (1) lit. a),

280, 281 alin. (1) lit. h) CPC.

Solicită admiterea cererii, constatarea faptului care are valoare juridică și

anume că, Societatea pe Acțiuni pentru construcția drumurilor de tip închis

„Avînt” este proprietarul imobilului amplasat în mun. Chișinău bd. Dacia 65, cu

suprafața de 0,95 ha.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 8 iunie 2006, cererea

SA „Avînt” a fost admisă.

A fost constatat faptul posesiunii, folosinței și dispoziției imobilului

amplasat în mun. XXXXX, bd. XXXXX, cu suprafața de 0,95 ha.

La 7 septembrie 2010, SA „Drum-96” a depus cerere de revizuire a hotărârii

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 8 iunie 2006, solicitând casarea acesteia și

scoaterea de pe rol a cererii depuse de SA „Avînt” cu privire la constatarea faptului

care are valoare juridică.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2010,

a fost admisă cererea de revizuire depusă de SA „Drum-96”.

A fost casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

8 iunie 2006 și s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii SA „Avînt” cu privire la

constatarea faptului posesiunii, folosinței și dispoziției imobilului din

mun. XXXXX bd. XXXXX, cu explicarea petiționarului că este în drept de a

înainta o cerere de chemare în judecată în procedura acțiunii civile în instanța

competentă.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011, a fost respinsă

cererea de recurs declarată de SA „Avînt” și menținută încheierea Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2010.

La 3 iunie 2013, SA „Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție” a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2011, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2010, cu remiterea cauzei în prima

instanță, pentru reexaminarea cererii de revizuire depusă de SA „Drum-96”.

La 3 septembrie 2013 și SA „Avînt” a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011, prin care a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

24 decembrie 2010, cu remiterea cauzei în prima instanță pentru reexaminarea

cererii de revizuire depusă de SA „Drum-96”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013, au fost

respinse cererile de revizuire depuse de SA „Direcția Lucrărilor Speciale de

Construcție” și SA „Avînt”, ca fiind inadmisibile.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 4 decembrie 2013, au fost

respinse recursurile declarate de SA „Direcția Lucrărilor Speciale de Construcție”

și SA „Avînt” și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din

26 septembrie 2013.

La 14 aprilie 2014, SA „Avînt” a mai depus o cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011, prin care a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

24 decembrie 2010, cu remiterea cauzei în prima instanță pentru reexaminarea

cererii de revizuire depusă de SA „Drum-96”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2014, a fost respinsă

cererea de revizuire depusă de SA „Avînt”, ca fiind inadmisibilă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 martie 2015, a fost admis

recursul declarat de SA „Avînt”, casate încheierile Curții de Apel Chișinău din

10 iulie 2014, prin care a fost respinsă propunerea de recuzare a judecătorilor

instanței de apel și din 15 iulie 2014, prin care a fost respinsă cererea de revizuire

depusă de SA „Avînt”, cu restituirea pricinii la rejudecare în aceeași instanță.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2016, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SA „Avînt” împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 8 iunie 2016, a fost respins

recursul declarat de SA „Avînt” și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău

din 17 februarie 2016.

La 12 iunie 2017, SA „Avînt” a mai depus o cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2010, prin care a solicitat admiterea

3

cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011

și a încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2010, cu

remiterea cauzei în prima instanță pentru reexaminarea cererii de revizuire depusă

de SA „Drum-96”.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că potrivit hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 8 iunie 2016, a fost recunoscut după SA „Avînt” în

procedura planului dreptul de proprietate asupra imobilelor din bd. XXXXX, mun.

XXXXX, iar prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24

decembrie 2010 a fost admisă cererea de revizuire depusă de SA „Drum-96”,

casată hotărârea primei instanțe și cererea a fost scoasă de pe rol, iar prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011 încheierea a fost menținută.

Menționează că motiv de revizuire a SA „Drum-96” a servit prezentarea de

către revizuient în xerocopie așa numitul contractul de arendă încheiat la

28 iunie 1992, care în viziunea acestora a stat la baza fondării societății, fapt

confirmat prin statutul întreprinderii de arendă МПДМК-1 a Trustului

„Agrodorstroi” de fondare a societății de tip închis „Avînt”.

Indică că prima instanță a admis ca probă acest înscris și și-a întemeiat

soluția de admitere a cererii de revizuire doar pe baza acestor înscrisuri, iar instanța

de apel a menținut, pentru aceleași motive încheierea primei instanțe.

Consideră că încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

24 decembrie 2010, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2011 urmează a fi supusă revizuirii deoarece în cadrul examinării

inițiale a cauzei au fost admise erori judiciare neimputabile instanței sau

revizuientului, datorită faptului că nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi

cunoscute anumite circumstanțe noi.

Menționează că SA „Drum-96” a invocat în susținerea dreptului său de

proprietate existența contractului fără număr din 28 iunie 1992, potrivit căruia

predecesorul SA „Avînt” ar fi arendaș, iar SA „Drum-96” arendator, motivând în

acest fel că urmează a fi considerat proprietar.

Relevă că la 10 martie 2017, a fost emis raportul de expertiză judiciară

nr. 1026 (2016), efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare.

Iar potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 1026 (2016) din

10 martie 2017, SA „Drum-96”, mai exact predecesorul său Trustul de arendă

„Agrodorstroi” deținea toate bunurile sale în baza unui titlu de arendă și nu în

calitate de proprietar, chestiune care a fost identificată de către expert.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, a fost respinsă

din lipsă de temei cererea depusă de SA „Avînt” cu privire la amânarea examinării

cererii de revizuire declarată de SA „Avînt” împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 24 decembrie 2010.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de SA „Avînt” împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 24 decembrie 2010.

4

La 18 august 2017, SA „Avînt” a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 8 august 2017, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii

recurate, cu transmiterea cauzei pentru reexaminare la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că la 10 martie 2017, a fost emis raportul

de expertiză judiciară nr. 1026 (2016), efectuat de Centrul Național de Expertize

Judiciare.

Indică că în fața expertului au fost puse mai multe întrebări ce țin de

SA „Avînt”, SA „Drum-96” și apartenența bunurilor imobile din mun. XXXXX

bd. XXXXX, la aceste două societăți.

Menționează că deși expertul nu a răspuns clar la unele întrebări oferite,

totuși a oferit o analiză în baza unor materiale și circumstanțe necunoscute

SA „Avînt” și instanței la data examinării cauzei, dar care ar fi avut o valoare

determinantă pentru examinarea corectă a cauzei pentru emiterea unei soluții

corecte.

Relevă că SA „Drum-96” a invocat în susținerea dreptului său de proprietate

existența contractului fără număr din 28 iunie 1992, potrivit căruia predecesorul

SA „Avînt” ar fi arendaș, iar SA „Drum-96” arendator, motivând în acest fel că

urmează a fi considerat proprietar.

Explică că de către expert a fost indicat că între Asociația Cooperatistă de

Stat pentru Proiectarea și Construcția Obiectelor în Complexul

Agroindustrial „Moldagroconstrucția” numită în continuare proprietar și Trustul de

arendă „Agrodorstroi” numit în continuare arendaș, a fost încheiat contractul de

arendă conform căruia proprietarul transmite, iar arendașul primește în arendă

patrimoniul Trustului Intergospodăresc „Agrodorstroi”.

Subliniază că întreg patrimoniul pe care îl gestiona Trustul Intergăspodăresc

„Agrodorstroi” era deținut de acesta cu titlu de folosință (arendă) și nu de

proprietar.

Mai notează că potrivit raportului de expertiză, expertul a constatat că în

baza actului de transmitere în arendă a mijloacelor fixe, conform soldului acestora

la situația din 1 iulie 1992, anexă la contractul de arendă a mijloacelor fixe,

conform soldului anexă la contractul din 14 septembrie 1994, Trustul de

arendă „Agrodorstroi” a primit de la ARCS „Moldagroconstrucția” pentru

transmiterea ulterioară CMM nr. 1 din Chișinău, predecesorul SA „Avînt”,

mijloace fixe în sumă de 6596 mii rub.

Consideră că contractul de arendă prezentat de SA „Drum-96” nu este o

dovadă a titlului de proprietate a acestora asupra imobilelor respective, ci a faptului

că ei acționau ca niște locatari care transmiteau bunurile respective în sublocațiune,

iar adevăratul proprietar ar fi Asociația Cooperatistă de Stat pentru Proiectarea și

Construcția Obiectelor în Complexul Agroindustrial „Moldagroconstrucția”

(eventul succesor al acesteia).

Remarcă că SA „Drum-96” (mai exact predecesorul său Trustul de arendă

„Agrodorstroi”) a primit în arendă bunurile pe care le gestiona, nu a fost deținut de

5

SA „Avînt” care nu a cunoscut despre existența acestuia și nici nu putea să

cunoască.

Susține că circumstanțele stabilite de expert, au fost tăinuite de SA „Drum-

96” care a indus în eroare instanța de judecată referitor la calitatea sa reală de

locator care transmitea în sublocațiune și nu proprietar.

Mai menționează că la 7 august 2017, au fost informați de cancelaria Curții

de Apel Chișinău că examinarea cererii de revizuire a fost fixată pentru data de

8 august 2017, pe când nici la sediul societății și nici în alt mod nu au fost

informați despre faptul că examinarea cererii de revizuire va avea loc la această

dată.

Indică că în aceeași zi, la 7 august 2017 a depus o cerere de amânare pentru

acordarea posibilității de a suplimenta cererea inițială depusă cu argumente și

probe suplimentare, însă în pofida solicitării sale, aceasta a fost respinsă, cererea de

revizuire fiind examinată în fond și respinsă.

Obiectează că instanța de judecată a aplicat eronat normele de drept material

la examinarea cauzei și că a încălcat dreptul revizuentului la un proces echitabil

prin neînștiințarea despre examinarea cauzei sale.

La 1 noiembrie 2017, SA „Avînt” a depus cerere de recurs suplimentară,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău

din 8 august 2017 prin care a fost respinsă cererea de amânare depusă de

SA „Avînt”, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017 prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de SA „Avînt”

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011 și a încheierii

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2010, cu transmiterea

cauzei pentru reexaminare la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea acesteia a invocat că Curtea de Apel Chișinău a respins cererea

de amânare a SA „Avînt”, prin care a solicitat termen pentru angajarea unui avocat

și completarea temeiurilor/argumentelor revizuirii, din considerentele că nu a fost

prezentat un minim de diligență pentru a întreprinde toate acțiunile necesare pe

marginea cauzei.

Obiectează că SA „Avînt” a manifestat diligență, reprezentantul acesteia

interesându-se despre data examinării cauzei, și că nicio înștiințare nu a primit.

Consideră că Curtea de Apel Chișinău neîntemeiat a declarat inadmisibilă

cererea de revizuire considerând că pe același temei a fost declarată anterior în anul

2016, o altă cerere de revizuire care a fost respinsă și menținută de către Curtea

Supremă de Justiție, or, prezenta cerere de revizuire a fost declarată având în

vedere faptele constatate în raportul de expertiză din 10 martie 2017 și că astfel nu

a fost posibilă înaintarea în 2016 a unei cereri de revizuire pe aceleași fapte.

La 10 noiembrie 2017, SA „Drum-96” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs declarată de SA „Avînt” ca nefondată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul

declarat de SA „Avînt” din considerentele ce urmează.

6

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Astfel, din materialele cauzei se constată că la 12 iunie 2017, SA „Avînt” a

depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2011 și a încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

24 decembrie 2010, care, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

8 august 2017 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 CPC.

Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul

în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la

pronunțarea actului judecătoresc, revizuirea căruia se solicită, iar revizuentul nu

putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău

corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către

SA „Avînt” ca fiind inadmisibilă, fiind corect stabilit că cererea de revizuire nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, invocat de revizuent, în

baza căruia se poate solicita revizuirea.

Or, pe lângă faptul că raportul de expertiză judiciară nr. 1026 (2016) din

10 martie 2017, efectuat de către Centrul Național de Expertize Judiciare adus de

către SA „Avînt” în susținerea cererii de revizuire, a fost întocmit după devenirea

irevocabilă a încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

24 decembrie 2010 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2011, a

căror revizuire se solicită, revizuentul nu a fost lipsită de posibilitatea, pe parcursul

soluționării cauzei în fond, de a dispune de drepturile sale procedurale și de

posibilitatea de a prezenta asemenea probe.

Mai mult că acest raport de expertiză nu constituie o probă determinantă și

relevantă, care ar duce la redeschiderea procesului, fiind indubitabil că revizuirea

este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar

7

retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

securității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu

nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate.

Așa fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuentul

SA „Avînt”, nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza cărora se

poate solicita revizuirea, iar admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Instanța de recurs va respinge argumentul recurentului SA „Avînt” precum

că Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă cererea de revizuire,

considerând că pe același temei a fost declarată anterior, în anul 2016, o altă cerere

de revizuire.

Or, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, au fost

respinse ca repetate alte temeiuri menționate în cererea de revizuire, decât raportul

de expertiză judiciară nr. 1026 din 10 martie 2017, care după cum a fost expus mai

sus nu constituie temei de revizuire prin prisma art. 449 lit. b) CPC.

Cu atât mai mult că din dispozitivul încheierii Curții de Apel Chișinău din

8 august 2017, rezultă că cererea de revizuire declarată de SA „Avînt” a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă.

Cu referire la recursul depus de SA „Avînt” împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 8 august 2017, prin care a fost respinsă, din lipsă de temei,

cererea cu privire la amânarea examinării cererii de revizuire declarată de

SA „Avînt”, instanța de recurs reține că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a

respins și această cerere depusă de SA „Avînt”.

Și asta deoarece, la soluționarea acestei cereri, corect a fost constatat că din

data de 12 iunie 2017, când a fost depusă cererea de revizuire și până la

8 august 2017, data examinării cererii de revizuire, revizuentul SA „Avînt” a avut

la dispoziție suficient timp pentru a depune cereri și probe suplimentare.

Pe cale de consecință, se va reține că părțile în proces trebuie să fie diligente,

să se informeze de soarta dosarului, despre care au la cunoștință și să întreprindă

8

măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, drept urmare

SA „Avînt” trebuia să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de

acces la instanță în termeni rezonabili.

Față de aceste aspecte, sunt lipsite de suport argumentele recurentei

SA „Avînt”, precum că societatea nu a fost înștiințată în mod legal despre data

examinării cererii de revizuire și, respectiv nu a avut posibilitatea de a angaja un

avocat.

Or, în conformitate cu prevederile art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces și numai dacă

instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Distinct de cele relatate, având în vedere că argumentele invocate în recurs

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierile contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Avînt”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, prin care a

fost respinsă cererea SA „Avînt” cu privire la amânarea examinării cererii de

revizuire și încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 august 2017, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de SA „Avînt”, în

cauza civilă la cererea depusă de Societatea pe Acțiuni „Avînt”, persoane

interesate Angela Panasiuc, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău și Stepan

Todirașcu cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

9