Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2rhc-39/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
18 septembrie 2013
Părțile
Drum-96 SA vs Avînt SA
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

2rhc-39/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate şi recunoaşterea nulităţii parţiale a contractului de gaj

prima instanţă: I. Gancear dosarul nr.2rhc-39/13 instanţa de apel: I. Pleșca, Gh. Creţu, A. Pahopol instanţa de recurs: Iu.

Sîrcu, T. Chişca-Doneva, V. Clevadî, V. Macinskaia, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Vera Macinskaia, Nicolae Clima examinând cererile de revizuire depuse de către Societatea pe acţiuni “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, Banca Comercială „Banca Socială” Societatea pe acţiuni, reprezentantul acţionarilor Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Drum-96” împotriva Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare şi SRL „Danrem Trans”, cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate şi recunoaşterea nulităţii parţiale a contractului de gaj, acţiunea reconvenţională a Societăţii pe acţiuni „Avînt, în proces de lichidare, împotriva Societăţii pe acţiuni „Drum 96” privind declararea nulităţii contractului de arendă,

constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor pe un termen de 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, prin care a fost admis recursul declarat de către Societatea pe acţiuni „Drum-96”, casate integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01 septembrie 2011 şi emisă o hotărâre nouă de admitere a acţiunii Societăţii pe acţiuni „Drum-96” şi respingere a acţiunii reconvenţionale a Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, c o n s t a t ă: La 08 noiembrie 2010 SA „Drum-96” a depus cererea de chemare în judecată împotriva Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, cu privire la înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate asupra construcţiilor amplasate pe adresa mun.

Chişinău, bd. Dacia nr. 65, pe un teren cu suprafaţă de 0,95 ha, prin obligarea pîrîtului să restituie reclamantului 1 construcţiile respective cu dispunerea evacuării SA „Avînt” şi a tuturor bunurilor acesteia din imobilele date. În motivarea acţiunii, reclamantul SA „Drum-96” a indicat că este succesorul universal al Direcţiei „Mehdorstroi” a Asociaţiei Republicane de Producere „Mejkolhozstroi”, ulterior redenumită în Trustul intergospodăresc specializat „Agrodostroi”. În temeiul deciziei Comitetului executiv Chişinău din 19 mai 1966, a fost alocat terenul amplasat pe str. Munceşti 780A, or. Chişinău (adresă ulterior modificată în bd. Dacia 65, mun. Chişinău), cu suprafaţă totală de 0,95 ha, situat în raionul aeroportului, în scopul construirii imobilelor cu destinaţie de producere şi auxiliare.

Menţionează reclamantul că predecesorul său, Direcţia „Mehdorstroi” a efectuat construcţia imobilelor pe terenul nominalizat, acestea fiind recepţionate în baza actului de recepţie finală a construcţiilor din 14 august 1979. La 28 iunie 1992, între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi”, în calitate de arendator, şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or. Chișinău (succesorul căreia este SA „Avînt”), în calitate de arendaş, a fost încheiat un contract de arendă, prin care Trustul „Agrodorstroi” a transmis arendaşului în baza actului de inventariere pe un termen de 15 ani, mijloacele fixe şi circulante, inclusiv construcţiile litigante, pârâtul-arendaş neeliberând imobilele închiriate la expirarea termenului contractului încheiat, ocupându-le fără a dispune de vre-un temei legal şi afectând astfel dreptul legitim de proprietate al reclamantului.

Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitând suplimentar recunoaşterea dreptului de proprietate asupra construcţiilor situate pe bd. Dacia 65, mun. Chişinău, care potrivit datelor cadastrale au fost înregistrate cu numerele cadastrale: 0100120.610.01, 0100120.610.02, 0100120.610.03, 0100120.610.04, 0100120.610.05, 0100120.610.06, 0100120.610.07, 0100120.610.08, 0100120.610.09, 0100120.610.10, 0100120.610.12, 0100120.610.13, 0100120.610.14, 0100120.610.15, 0100120.610.17, 0100120.610.18 şi 0100120.610.19, precum și declararea nulităţii parţiale a contractului de gaj nr. 2088 din 06 septembrie 2007, încheiat între SA „Avînt” şi SRL „Danrem-Trans” în partea care ţine de gajarea imobilelor în litigiu.

Nistor Rabuleac, lichidatorul pîrîtului ,a înaintat o acţiune reconvenţională prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de arendă din 28 iunie 1992, constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor din bd. Dacia 65, mun. Chişinău pe un termen de 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra acestora. În motivarea acţiunii reconvenţionale, pârâtul a indicat că contractul de arendă încheiat între Trustul „Agrodorstroi” și Coloana mecanizată mobilă nr.1 din Chișinău la 28 iunie 1992, nu este semnat de conducerea întreprinderii și nu este înregistrat în registrul bunurilor imobile și, prin urmare, este nul.

Consideră pârâtul că poate pretinde la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilelor litigante în temeiul uzucapiunii imobiliare, deoarece, deși 2 documentaţia pe aceste construcţii nu a existat, ele au fost construite în anii 1966- 1970 de către predecesorul SA „Avînt”, Direcţia Chișinău de construcţie a drumurilor ″Mejkolhozstroi″, ulterior redenumită în Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr.1 ″Mehdorstroi″, din mijloacele acesteia. Deci, mai mult de 15 ani SA „Avînt” legal a posedat de imobilele respective, avînd acestea în posesiune de bună-credinţă, utilă, continuă, pașnică și publică, tot timpul a stăpânit aceste construcţii pentru sine cu titlu de proprietar, a achitat impozitele pe imobil și pe terenul aferent, le-a reparat, reconstruit, le-a grevat cu gaj.

Dat fiind faptul că în capitalul social al SA „Avînt” cota de participare a statului nu este prezentă, solicită lichidatorul admiterea acestui capăt al acţiunii în sensul formulat. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 24 iunie 2010 a fost atras în proces în calitate de copârât SRL „Danrem Trans”. Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01 septembrie 2011, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Drum-96” şi admisă integral acţiunea reconvenţională a SA „Avînt”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2012 au fost respinse apelurile declarate de SA „Drum-96” şi SA „Avînt”, fiind menţinută fără modificări hotărîrea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 a fost admis recursul declarat de către SA „Drum-96”, casate integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01 septembrie 2011, şi emisă o hotărâre nouă de admitere a acţiunii SA „Drum-96” şi respingere a acţiunii reconvenţionale a SA „Avînt”, în proces de lichidare, fiind recunoscut dreptul de proprietate al SA „Drum-96” asupra construcţiilor de pe bd. Dacia 65, mun. Chişinău, cu numerele cadastrale: 0100120.610.01, 0100120.610.02, 0100120.610.03, 0100120.610.04, 0100120.610.05, 0100120.610.06, 0100120.610.07, 0100120.610.08, 0100120.610.09, 0100120.610.10, 0100120.610.12, 0100120.610.13, 0100120.610.14, 0100120.610.15, 0100120.610.17, 0100120.610.18 şi 0100120.610.19, obligată SA „Avînt”, în proces de lichidare, să restituie în natură SA „Drum 96” imobilele de pe bd.

Dacia 65, mun. Chişinău, amplasate pe o suprafaţă de 0,95 ha, cu evacuarea SA „Avînt” şi a tuturor bunurilor acesteia din imobilele date, declarat parţial nul contractul de gaj nr.2088 din 06 septembrie 2007, încheiat între SA „Avînt” şi SRL „Danrem Trans” în partea gajării (ipotecării) imobilelor amplasate pe bd. Dacia 65, mun. Chişinău, cu numerele cadastrale: 0100120.610.01, 0100120.610.02, 0100120.610.03, 0100120.610.04, 0100120.610.05, 0100120.610.06, 0100120.610.07, 0100120.610.08, 0100120.610.09, 0100120.610.10, 0100120.610.12, 0100120.610.13, 0100120.610.14, 0100120.610.15, 0100120.610.17, 0100120.610.18 şi 0100120.610.19, şi încasată de la SA „Avînt” în beneficiul SA „Drum 96” taxa de stat în sumă de 6 100 lei.

La 11 aprilie 2013 SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie 3 din 03 aprilie 2013, cerînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei revizuite şi rejudecarea recursului. Revizuienta SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC” cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că instanţele de judecată au examinat pricina în lipsa sa, ea în calitate de creditor al SA „Avînt”, în proces de lichidare, nefiind atrasă în proces, încălcându-i-se astfel în mod grav drepturile şi libertăţile procedurale recunoscute. La 27 mai 2013 şi BC „Banca Socială” SA a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, cerînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei revizuite şi rejudecarea recursului.

Revizuienta BC „Banca Socială” SA cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că instanţele de judecată au examinat pricina în lipsa sa, ea în calitate de creditor al SA „Avînt”, în proces de lichidare, nefiind atrasă corespunzător în proces, fiind lipsită de dreptul efectiv de a fi parte în procesul examinării prezentei pricini, în rezultat încălcându-se în mod flagrant principiul contradictorialităţii prevăzut de art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. La 28 mai 2013 şi reprezentantul acţionarilor Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, cerînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei revizuite şi rejudecarea recursului.

Revizuientul Marian Mihai, reprezentantul acţionarilor Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, în motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că instanţa de recurs în mod eronat a apreciat probele contabile (dări de seamă financiare) prezente la materialele pricinii, fiind necesară implicarea unui specialist contabil pentru reflectarea sensului acestor înscrisuri, precum şi faptul că mai multe înscrisuri probatorii (fişe de inventar, registre de evidenţă a fondurilor fixe) au fost nimicite contrar prevederilor legii, de către revizuient fiind întreprinse toate măsurile necesare pentru a stabili şi prezenta în cadrul examinării pricinii în fond, apel şi recurs circumstanţele şi faptele esenţiale ale cauzei, ceea ce nu a fost posibil din motivul limitării în opţiuni independent de voinţa revizuientului.

La 03 iulie 2013 şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, cerînd admiterea cererii, casarea integrală a deciziei revizuite şi rejudecarea recursului. Revizuientul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, în motivarea cererii de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că a descoperit noi înscrisuri în arhiva SA „Avînt” – şi anume scrisoarea de pretenţie nr. 02-9/10 din 01 martie 1999 a SA „Drum 96” faţă de SA „Avînt” prin care se solicită restituirea datoriei 4 în mărime de 9 358 lei, nefiind înaintate alte careva pretenţii, ceea ce probează caracterul neîntemeiat al acţiunii SA „Drum 96” împotriva SA „Avînt”.

De asemenea, revizuientul Nistor Rabuleac a invocat drept temei de revizuire faptul că a obţinut alte înscrisuri probante noi, precum scrisoarea nr. 106 a întreprinderii „Agropromstroi”, cărţile de inventar a mijloacelor fixe a Coloanei de transport mecanizate mobile nr.1 (ПДМК-1), predecesorul SA „Avînt”, copia actului de evaluare a patrimoniului Coloanei de transport mecanizate mobile nr.1 (ПДМК-1), şi actele de revizie economico-financiară tematice ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din 06 iulie 2012 şi 17 iulie 2012 efectuate la SA „Drum 96” şi SA „Avînt”, care certifică că construcţiile litigante în mod continuu au fost la balanţa contabilă a SA „Avînt”, întreprinderea respectivă achitând impozitele funciare pentru terenul amplasat pe adresa mun.

Chişinău, bd. Dacia nr. 65. Pe parcursul examinării pricinii în ordine de revizuire, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, a depus un supliment la cererea de revizuire, în care a indicat cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC şi faptul că contractul de arendă din 28 iunie 1992 încheiat între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi” (al cărui succesor de drept este SA „Drum-96”), şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or. Chișinău (al cărei succesor este SA „Avînt”) nu poate fi reţinut ca probă concludentă, fiind unul fictiv şi ilegal, la momentul încheierii sale Coloana intergospodărești mecanizate mobile nr.1 nefiind înfiinţată şi înregistrată.

Suplimentar, revizuientul Marian Mihai a invocat drept temei de revizuire faptul că în arhiva SA „Avînt” a descoperit alte înscrisuri probante, precum copiile actelor de privatizare a Coloanei de transport mecanizată mobilă nr.1 (ПДМК-1), originalele cărora au dispărut din Arhiva naţională, şi registrul de evidenţă a mijloacelor fixe a Coloanei de transport mecanizată mobilă nr.1, care certifică fără echivoc că bunurile în litigiu s-au aflat la bilanţul contabil al SA „Avînt”, precum şi în Arhiva mun. Chişinău a depistat actele de privatizare ale Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi”, conform cărora trustul nu deţinea la evidenţă ca mijloace fixe imobilele în litigiu.

Ulterior, la 10 septembrie 2013 Marian Mihai a mai depus un supliment la cererea de revizuire, în care a menţionat cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC obţinerea unui înscris probatoriu nou, şi anume a raportului de audit din 06 septembrie 2013 privind unele aspecte ale activităţii Coloanei de transport mecanizate mobile nr.1 (ПДМК-1), predecesor al SA „Avînt”, întocmit de către SRL „Audit – 98”. Pe parcursul examinării pricinii în ordine de revizuire, şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, a depus un supliment la cererea de revizuire, în care a invocat drept temei de revizuire faptul că conform raportului de expertiză nr. 1417-1418 din 19 august 2013 întocmit de către experţii Vozniuc Larisa şi Zaborot Anatolie al Centrului naţional de expertize judiciare, statutul întreprinderii de arendă Coloana intergospodărească 5 mecanizată mobilă nr.1 din or.

Chișinău a Trustului „Agrodorstroi” şi contractul de arendă din 28 iunie 1992 încheiat între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi” (al cărui succesor de drept este SA „Drum-96”), şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or. Chișinău (al cărei succesor este SA „Avînt”), au fost falsificate, fiind indicată data contractului „28 iunie 1992” modificată din cea iniţial dactilografiată „22 decembrie 1990”. La 16 aprilie 2013, 12 iunie 2013, 27 iunie 2013, 16 iulie 2013, 05 septembrie 2013 şi 11 septembrie 2013 în adresa SA „Drum 96” şi SRL „Danrem Trans” au fost expediate spre cunoştinţă copiile cererilor de revizuire şi a suplimentelor la acestea depuse de către SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, BC „Banca Socială” SA, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac.

La 02 mai 2013 SA „Drum 96” a depus referinţă la cererea de revizuire a SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC” în care a invocat netemeinicia ei şi a solicitat respingerea cererii ca fiind inadmisibilă. La 11 iunie 2013 şi la 18 iulie 2913 SA „Drum 96” a depus referinţă la cererea de revizuire a reprezentantului acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, în care a invocat caracterul abuziv al acesteia şi a cerut respingerea cererii ca fiind inadmisibilă. Tot la 11 iunie 2013 SA „Drum 96” a depus referinţă şi la cererea de revizuire a BC „Banca Socială” SA, în care a menţionat despre neîncadrarea temeiurilor de revizuire menţionate în cele prevăzute de legea procedurală în vigoare, cerând respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.

La 23 iulie 2013 SA „Drum 96” a depus referinţă şi la cererea de revizuire a administratorului Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, în care a pretins asupra caracterului declarativ al motivelor de revizuire indicate în cerere, acestea neîncadrându-se în şirul motivelor stipulate expres de art. 449 CPC. Studiind materialele dosarului şi verificînd argumentele invocate în cererile de revizuire în raport cu obiecţiile expuse în referinţele SA „Drum 96”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererile de revizuire depuse de către SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, BC „Banca Socială” SA, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, neîntemeiate şi care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a 6 întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Verificând temeinicia motivului de revizuire invocat de către revizuienta SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC” şi revizuienta BC „Banca Socială” SA raportat la prevederile art. 449 lit. c) CPC, instanţa de recurs relevă că acesta nu este concludent şi rezidă în interpretarea abuzivă a prevederilor art. 449 CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie evidenţiază că temeiul de declarare a revizuirii prevăzut la art. 449 lit. c) CPC, are drept scop desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti în cazul când după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Însă la cazul prezentei speţe despre existenţa creditorilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, atât instanţele judecătoreşti, cât şi participanţii la proces au cunoscut chiar din momentul intentării acţiunii, societatea menţionată fiind reprezentată de către administratorul insolvabilităţii (lichidatorul) Nistor Rabuleac. Afară de aceasta, însăşi creditorii SA „Avînt” în virtutea statutului pe care îl deţineau, au cunoscut despre derularea acestui proces civil. Or în virtutea art. 81 din Legea insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001, în vigoare la momentul examinării pricinii în fond şi în apel, administratorul insolvabilităţii (lichidatorul) era obligat să informeze comitetul creditorilor despre soarta bunurilor societăţii incluse în masa debitoare.

Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuientele SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC” şi BC „Banca Socială” SA nu au fost atrase din oficiu în cadrul examinării pricinii civile în fond şi apel dat fiind faptul neaducerii atingerii directe drepturilor acestora, deoarece imobilele în litigiu la momentul examinării pricinii formau obiectului gajului instituit în baza contractului nr. 2088 din 06 septembrie 2007 în favoarea SRL „Danrem Trans”, care a fost atrasă în proces în modul corespunzător.

Cu referire la temeiului revizuirii prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esenţial este ca revizuientul să nu fi ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe (sau fapte) şi nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaşte.

7 Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiul invocat de către revizuientul Marian Mihai, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, ca fiind circumstanţe noi şi esenţiale ale pricinii, şi anume faptul că instanţa de recurs în mod eronat a apreciat probele contabile (dări de seamă financiare) prezente la materialele pricinii, fiind necesară implicarea unui specialist contabil pentru reflectarea sensului acestor înscrisuri, precum şi faptul că mai multe înscrisuri probatorii (fişe de inventar, registre de evidenţă a fondurilor fixe) au fost nimicite contrar prevederilor legii, nu pot fi admise ca temei de revizuire conform normelor legale aplicabile, în situaţia în care pretinsă apreciere arbitrară de către instanţa de recurs a probelor la dosar constituie o tentativă de a reexamina pricina în fond, iar nimicirea înscrisurilor relevante care ar avea forţă probantă nu este decât declarativă.

Nu poate fi reţinut nici temeiul de revizuire invocat suplimentar de către Marian Mihai, şi anume faptul că în arhiva SA „Avînt” a descoperit înscrisuri probante favorabile SA „Avînt”, în situaţia în care prezentarea înscrisurilor respective ar fi putut avea loc oricând în cadrul examinării pricinii în cele trei grade de jurisdicţie, anume lipsa diligenţei din partea revizuientului condiţionând înaintarea a unor acte noi la examinarea pricinii în ordine de revizuire, dânsul beneficiind de posibilitatea reală de a consulta anterior arhiva întreprinderii SA „Avînt” şi de a familiariza instanţele de judecată cu careva probe noi relevante în opinia sa.

De asemenea, nu poate fi reţinut şi ultimul temei al revizuirii invocat de către Marian Mihai, şi anume faptul obţinerii unui înscris probatoriu nou – raportul de audit din 06 septembrie 2013 privind unele aspecte ale activităţii Coloanei de transport mecanizate mobile nr.1 (ПДМК-1), predecesor al SA „Avînt”, întocmit de către SRL „Audit – 98”, conform căruia imobilele în litigiu au aparţinut SA „Avînt” cu drept de proprietate, fiind incluse în capitalul social al întreprinderii, deoarece revizuientul la oricare fază a examinării ordinare a pricinii putea ordona efectuarea unui audit financiar rezultat cu întocmirea unui raport. Mai mult ca atât, instanţa accentuează faptul imposibilităţii calificării în virtutea normelor de drept pertinente a raportului de audit în calitate de înscris probator al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

În lumina celor enunţate, instanţa conchide că revizuientul Marian Mihai, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, nu a fost împiedicat în nici un mod să prezinte probele menţionate la examinarea ordinară a pricinii, precum şi nu a demonstrat că a întreprins cuantumul măsurilor necesare pentru a cunoaşte anterior faptele şi circumstanţele esenţiale ale cauzei, fiind stopat de careva împrejurări ce nu depind de voinţa sa.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiul invocat de către revizuientul Nistor Rabuleac, administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, şi anume faptul că au fost obţinute înscrisuri probante noi – scrisoarea de pretenţie nr. 02-9/10 din 01 8 martie 1999 a SA „Drum 96”, scrisoarea nr. 106 a întreprinderii „Agropromstroi”, cărţile de inventar a mijloacelor fixe a Coloanei de transport mecanizată mobilă nr.1 (ПДМК-1), predecesorul SA „Avînt”, copia actului de evaluare a patrimoniului Coloanei de transport mecanizată mobilă nr.1 (ПДМК- 1), şi actele de revizie economico-financiară tematice ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din 06 iulie 2012 şi 17 iulie 2012 efectuate la SA „Drum 96” şi SA „Avînt” – nu poate fi reţinut ca temei legal de revizuire, în condiţiile în care revizuientul putea oricând pe parcursul judecării anterioare a pricinii să caute şi să prezinte în faţa instanţelor investite cu soluţionarea speţei înscrisurile respective.

Suplimentar, instanţa reţine că însuşi revizuientul Nistor Rabuleac în cererea sa de revizuire indică că reexaminarea pricinii în fond este generată de necunoaşterea de către administrator a istoricului întreprinderii, ceea ce este inacceptabil, neîndeplinirea în mod corespunzător de către administratorul întreprinderii în proces de lichidare a atribuţiilor sale neputând în nici un mod fi calificată ca temei de revizuire a cauzei. Or, Nistor Rabuleac urma să ţină cont de obligaţiunile funcţionale ce-i revin şi să întreprindă măsurile necesare pentru a obţine informaţia la care face trimitere în cererea sa de revizuire. Nu poate fi reţinut nici temeiul de revizuire invocat suplimentar de către Nistor Rabuleac, şi anume faptul că conform raportului de expertiză nr. 1417- 1418 din 19 august 2013, statutul întreprinderii de arendă Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr.1 din or.

Chișinău a Trustului „Agrodorstroi” şi contractul de arendă din 28 iunie 1992 încheiat între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi”, şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or. Chișinău, au fost falsificate, fiind indicată data contractului „28 iunie 1992” modificată din cea iniţial dactilografiată „22 decembrie 1990”, în situaţia când administratorul întreprinderii în proces de lichidare putea oricând să solicite ordonarea expertizei înscrisurilor respective pe parcursul examinării anterioare a pricinii, inclusiv şi să ceară instanţelor de judecată ordonarea expertizei, ceea ce nu a fost făcut la cazul speţei.

Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie evidenţiază faptul că prin raportul de expertiză nr. 1417-1418 din 19 august 2013 întocmit de către experţii Vozniuc Larisa şi Zaborot Anatolie al Centrului naţional de expertize judiciare de pe lângă Ministerul Justiţiei, nu a fost stabilită falsificarea, precum pretinde revizuientul Nistor Rabuleac, a statutului întreprinderii de arendă Coloana intergospodărească mecanizată mobilă nr. 1 din or. Chișinău şi a contractului de arendă încheiat între Trustul intergospodăresc de arendă pentru construcţia drumurilor „Agrodorstroi” şi colectivul de muncă al Coloanei intergospodărești mecanizate mobile nr.1 din or.

Chișinău, dar constatată redactilografierea datei contractului din data iniţială „22 decembrie 1990” în data „28 iunie 1992”. 9 În lumina celor relevate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conclude că temeiurile de revizuire invocate de către revizuienţii SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, BC „Banca Socială” SA, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, sunt neîntemeiate şi care nu pot fi reţinute.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa Brumărescu contra României, hotărârea din 28 octombrie 1999). Securitatea juridică presupune respectarea principiului recunoscut res judicata (autoritatea lucrului judecat), care implică regula finalităţii hotărârilor definitive şi irevocabile, adică imposibilitatea oricărei părţi de a pretinde o redeschidere a procedurilor interne privind o hotărâre judecătorească irevocabilă şi obligatorie exclusiv cu scopul obţinerii a unei noi examinări a pricinii în fond.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că admiterea cererii de revizuire depuse de oricare dintre revizuienţi, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuienţii SA “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, BC „Banca Socială” SA, reprezentantul acţionarilor SA „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul SA „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) şi c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 10 d i s p u n e: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Societatea pe acţiuni “Direcţia Lucrărilor Speciale de Construcţie – DLSC”, Banca Comercială „Banca Socială” Societatea pe acţiuni, reprezentantul acţionarilor Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Marian Mihai, şi administratorul Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, Nistor Rabuleac, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Drum-96” împotriva Societăţii pe acţiuni „Avînt”, în proces de lichidare, şi SRL „Danrem Trans”, cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor, înlăturarea obstacolelor în realizarea dreptului de proprietate şi recunoaşterea nulităţii parţiale a contractului de gaj, acţiunea reconvenţională a Societăţii pe acţiuni „Avînt, în proces de lichidare, împotriva Societăţii pe acţiuni „Drum 96” privind declararea nulităţii contractului de arendă, constatarea faptului juridic de posesie şi folosinţă a imobilelor pe un termen de 15 ani şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Vera Macinskaia Nicolae Clima 11

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.