2ra-1002/14 — Încasarea salariului, prejudiciului cauzat prin reţinerea salariului

Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 aprilie 2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a lui Macovei Alexei împotriva SC ,,Interprana” SRL privind încasarea salariului, prejudiciului cauzat prin reţinerea salariului şi cheltuielilor de judecată, dispunîndu-se încasarea de la SC,,Interprana”SRL în beneficiul lui Macovei Alexei a salariului în sumă de 19 475 lei, prejudiciului în sumă de 21 537, 54 lei şi 500 lei cheltuieli pentru asistenţa juridică. În rest pretenţiile din acţiune au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 s-a înlocuit în proces reclamantul Macovei Alexei cu succesorul în drepturi - Macovei Liudmila, şi s-a respins cererea SC,,Interprana”SRL privind confirmarea tranzacţiei de împăcare.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de SC,,Interprana”SRL, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău 1 din 09 aprilie 2013 în partea încasării de la SC,,Interprana”SRL în beneficiul lui Macovei Alexei a sumei de 21 537, 54 lei şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acestei pretenţii. În rest hotărîrea primei instanţa a fost menţinută.

La 31 decembrie 2013 SC ,,Interprana” SRL, a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013 şi hotărîrii judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 aprilie 2013, cu confirmarea tranzacţiei de împăcare din 21.05.2013 încheiată între SC,,Interprana”SRL şi Macovei Liudmila şi încetarea procesului.

În motivarea recursului recurentul a indicat că nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanţele importante pentru justa soluţionare a cauzei, nu au fost apreciate toate probele admise în cadrul şedinţei de judecată, fiind încălcate şi aplicate în mod eronat normele de drept material şi procedural. Menţionează că, SC,,Interprana”SRL deplin şi-a onorat obligaţiile salariale faţă de Macovei Liudmila, iar litigiul este pasibil de a fi încetat în urma încheierii tranzacţiei de împăcare, întocmită în conformitate cu prevederile legale. Consideră că ambele instanţe greşit au ajuns la conclizia că SC,,Interprana”SRL urmează să achite în beneficiul lui Macovei Alexei salariul în sumă de 19 475 lei pentru perioada 09 aprilie-2009 – 06 octombrie 2010, incluzînd astfel şi salariul pentru perioada în care Macovei Alexei nu a activat.

Analizînd modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Consecvent art. 432 prevede exhaustiv temeiurile de declarare a cererii de recurs, iar invocarea altor încălcări ale normelor procedurale, a altor norme de drept material, aprecierea incorectă a circumstanţelor de fapt în susţinerea recursului, pornind de la specificul acestei faze a procesului, nu poate avea loc.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit.f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de SC ,,Interprana” SRL în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a 2 are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Referitor la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Totodată, instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII).

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de societatea comercială ,,Interprana” societate cu răspundere limitată nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de societatea comercială ,,Interprana” societate cu răspundere limitată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 3