2ra-1048/14 — Cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 25 iunie 2013, a fost admisă acţiunea. Contractul de donaţie a terenului destinat pentru construcţii, cu suprafaţa de 0,1216 ha, numărul cadastral 0301115.342 şi a casei de locuit individuală, cu suprafaţa la sol de 51,7 m.p., cumărul cadastral 0301115.342.01 situate în mun. Bălţi, s. Elizaveta, str. Ştefan cel Mare, 29 încheiat între Secrieru Ecaterina şi Botnari Anatolie, înregistrat la notarul public Aliona Agachi la 31 decembrie 2010 cu nr. 20414, a fost declarat nul. S-a încasat din contul lui Botnari Anatolie în beneficiul lui Costin Alexandru cheltuieli de judecată compuse din cheltuieli pentru asistenţă juridică în sumă de 6 000 lei şi cheltuieli pentru primirea extraselor în sumă de 200 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Botnari Anatolie prin intermediul avocatului Angela Procopciuc şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 25 iunie 2013.

La 30 ianuarie 2014, Botnari Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 decembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei mun. Bălţi din 25 iunie 2013, solicitând casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie încetat procesul intentat la cererea Ecaterinei Secrieru.

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţa de judecată a încălcat esenţial legea, fapt ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii, probele au fost apreciate arbitrar şi erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – accesul la justiţie. Totodată menţionează că instanţa de judecată a interpretat eronat legea şi nu a aplicat legea care urma a fi aplicată.

Prin referinţa depusă la 21 martie 2014, Costin Alexandru a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit.f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit.b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului.

Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Botnari Anatolie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Botnari Anatolie împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 decembrie 2013. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru