2rc-254/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă E. Fistican dosarul nr.2rc-254/14 DECIZIE 02 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Protor”, în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu răspundere limitată „Sarvn” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Societatea cu răspundere limitată „Protor”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2013, prin care a fost admisă contestaţia creditorului Societăţii cu răspundere limitată „Sarvn” împotriva refuzului lichidatorului Societăţii cu răspundere limitată „Protor” în procedura falimentului simplificat, de a include creanţa în tabelul definitiv, c o n s t a t ă: La 06 septembrie 2012, SRL „Sarvn” a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Protor”.

În motivarea cererii introductive a invocat că SRL „Protor” se află în situaţia în care nu-şi mai poate executa obligaţiile sale, aflîndu-se în incapacitate de plată Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012, cererea introductivă a fost admisă spre examinare şi în scopul prevenirii modificării stării bunurilor debitorului au fost aplicate măsurile de asigurare. În calitatea de administrator a fost numită ÎI „Carolina Catan”, certificat de instruire nr. 131165 din 05 mai 2009. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 14 iunie 2013 cererea înaintată de SRL „Sarvn” a fost admisă şi s-a constatat insolvabilitatea SRL „Protor”. S-a intentat procedura simplificată a falimentului faţă de SRL „Protor” şi desemnată în calitate de lichidator ÎI „Catan Carolina”.

Termenul limită de înregistrare a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv a fost stabilit pentru data de 29 iulie 2013. Şedinţa de validare a creanţelor a fost stabilit pentru data de 06 septembrie 2013, ora 11.00. La această dată şedinţa de judecată nu a avut loc din motivul neprezentării lichidatorului Catană Carolina, care a solicitat amânarea examinării cauzei pentru o altă dată, pe motivul antrenării sale în alt proces de judecată. Tabelul definitiv al creanţelor a fost prezentat de către lichidator în 2 şedinţa de judecată din 12 septembrie 2013, dată la care a constata că SRL „Sarvn” nu a fost inclus în tabel. Din aceste considerente la 16 septembrie 2013 reprezentantul creditorului SRL „Sarvn” a depus o cerere de contestare a refuzului de includere în tabelul definitiv al creanţelor.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie a fost admisă contestaţia creditorului SRL „Sarvn” împotriva refuzului de includere în tabelul definitiv al creanţelor. A fost obligat lichidatorul ÎI „Catan Carolina” să rectifice tabelul definitiv al creanţelor creditorilor SRL „Protor” cu includerea creditorului SRL „Sarvn” în tabelul definitiv al creanţelor, cu creanţa în sumă de 146827,45 lei cu repartizarea ei pe ranguri. A fost obligat lichidatorul ÎI „Catan Carolina” să prezinte instanţei de insolvabilitate tabelul definitiv rectificat pînă la data de 24 decembrie 2013, ora 10.00 pentru examinare şi validare. La 10 februarie 2014, SRL „Protor” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2013, cerînd admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de insolvabilitate şi emiterea unei noi încheieri prin care contestaţia SRL „Sarvn” să fie respinsă ca tardivă.

Recurentul, SRL „Protor”, în motivarea recursului a indicat că consideră încheierea instanţei de insolvabilitate ilegală şi emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. Consideră încheierea instanţei de insolvabilitate neîntemeiată din următoarele motive. Astfel chiar în partea introductivă a actului judecătoresc se face menţiunea că a fost examinată contestaţia creditorului SRL „Sarvn” împotriva refuzului lichidatorului SRL „Protor” în procedura falimentului simplificat de a include creanţa în tabelul definitiv. Astfel, la baza emiterii încheierii contestate a fost pusă cererea depusă de SRL „Sarvn” în cadrul şedinţei de judecată din 16 septembrie 2013, prin care s-a contestat neincluderea acestuia în tabelul definitiv al creanţelor.

Sunt contrare legislaţiei în vigoare constatările instanţei de judecată privind lipsa necesităţii depunerii cererilor de validare de către persoanele ce au depus cererea introductivă. De astfel, art. 140 alin. (3) al Legii insolvabilităţii stabileşte obligativitatea înaintării cererilor de validare a creanţei, precum şi faptul că persoanele ce nu au depus o cerere de validare a creanţei, nu pot fi incluşi în tabelul de validare a creanţelor. Mai mult decît atît, în cadrul cererii introductive SRL „Sarvn” nu a solicitat recunoaşterea sa în calitate de creditor, cu includerea sa în tabelul de validare a creanţei, limitându-se doar la solicitarea de a intenta procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Protor”.

O astfel de solicitare nu se regăseşte nici în cererea de concretizare a pretenţiilor din 13 iunie 2013. Chiar dacă prin reducere la absurd că în lipsa unei solicitări exprese SRL „Sarvn” ar urma a fi inclus în tabelul definitiv al creanţelor în baza cererii introductive, acest lucru ar fi imposibil, datorită faptului că constatăm mai multe contradicţii între solicitările înaintate de SRL „Sarvn” în cererile depuse de acesta şi anume: dacă în cererea din 13 iunie 2013 SRL „Sarvn” invocă o creanţă de 146427,95 lei la o altă dată ulterioară şi anume la 12 septembrie 2013 SRL „Sarvn” 3 invocă o creanţă de 166528 lei, asta necătînd la faptul că în cererea din 13 iunie 2013 reprezentantul creditorului menţionează faptul că din suma totală de 166528 lei a încasat prin intermediul executorului judecătoresc suma de 23559,65 lei.

Deci contrar prevederilor art. 141 al Legii insolvabilităţii, ce menţionează că cererea de admitere a creanţelor ca element obligatoriu trebuie să conţină suma creanţei, SRL „Sarvn” în diferite cereri indică sume diferite, fără a anexa careva acte confirmative a acestor sume, acte ce ar demonstra diminuarea sau creşterea acestor sume de la o cerere la alta. În aceste circumstanţe lichidatorul SRL „Protor” este în imposibilitate de a verifica şi confirma, veridicitatea creanţei incluse în cererile SRL „Sarvn”. Reieşind din faptul că de la data depunerii cererii introductive şi pînă la şedinţa de validare a creanţelor, creanţa SRL „Sarvn” s-a modificat de mai multe ori întocmirea şi prezentarea unei cereri de validare a creanţelor este evidentă, încît creanţa acestuia nu mai corespundea cererii iniţiale.

Nu poate fi reţinut nici faptul că dacă SRL „Sarvn” a fost inclus în tabelul preliminar acesta în mod obligatoriu trebuia introdus şi în tabelul definitiv. Menţionează că SRL „Sarvn” a fost inclus în tabelul preliminar în baza datelor contabile ale debitorului, iar în lipsa cererii de validare lichidatorul fiind în imposibilitate de al include în tabelul definitiv deoarece conform prevederilor art. 140 alin. (4) al Legii insolvabilităţii, creanţele incluse în tabelul preliminar cu titlu provizoriu fără drept de vot în baza datelor din evidenţă contabilă a debitorului şi nesusţinerea ulterior în termen de către creditor prin cerere de admitere a creanţei nu se includ în tabelul definitiv al creanţelor şi se consideră nevalidate.

De asemenea la emiterea actului judecătoresc instanţa a neglijat prevederile art. 144 alin. (2) al Legii insolvabilităţii conform căruia contestaţiile se depun în scris la instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv. Contestaţiile înaintate după termenul prevăzut se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate. Nu pot fi reţinute drept veridice faptele precum că SRL „Sarvn” nu a luat la cunoştinţă cu tabelul definitiv al creanţelor, deoarece la data de 12 septembrie 2013 tot SRL „Sarvn a depus cererea de contestare a creanţei IFS mun. Chişinău DAF Rîşcani, creanţă inclusă în tabelul definitiv al creanţelor, deci pare ilogic că reprezentantul SRL „Sarvn, a luat cunoştinţă cu creanţa IFS mun.

Chişinău, DAF Rîşcani, şi nu a luat cunoştinţă cu informaţia că nu este inclus în tabelul creanţelor, întrucît toată informaţia a fost inclusă în acelaşi tabel. La fel menţionează că aceiaşi instanţă de insolvabilitate, contestaţia creanţei SRL „Sarvn” asupra creanţei IFS mun. Chişinău DAF Rîşcani a fost restituită ca tardivă, necătînd la faptul că acesta a fost depusă la 12 septembrie 2013, iar contestaţia depusă de SRL „Sarvn” la acelaşi tabel definitiv cu referire la acelaşi proces dar depusă la 16 septembrie 2013 este recunoscută ca depusă în termenul legal de 3 zile Astfel, admiterea contestaţiei având loc în lipsa unei cereri de repunere în termen sau actelor confirmative ca ar demonstra data exactă luării la cunoştinţă cu tabelul definitiv.

4 Astfel, constată că instanţa de judecată aplică duble standarde la examinarea contestaţiilor depuse de SRL „Sarvn”, Astfel încălcând principiul previzibilităţii practicei juridice, soluţionând diferit două cereri identice. La 25 martie 2014, SRL „Protor” a depus recurs suplimentar indicînd că instanţa de insolvabilitate a admis o creanţă ce nu a fost înaintată în baza unei cereri de recunoaştere a creanţelor. Instanţa de insolvabilitate a admis o creanţă care nu este certă SRL „Sarvn” indicând în trei acte, trei sume diferite; instanţa de insolvabilitate aplică duble standarde la examinarea contestaţiilor depuse de SRL „Sarvn” astfel încălcând principiul previzibilităţii practicii judiciare, soluţionând diferit două cereri identice, aspect invocat în susţinerea tardivităţii contestaţiei depuse de SRL „Sarvn”.

La 31 martie 2014, lichidatorul SRL „Protor”, Carolina Catan, a depus referinţă la recursul declarat de SRL „Protor” în proces de insolvabilitate prin care a solicitat admiterea cererii de recurs , casarea încheierii instanţei de insolvabilitate cu emiterea unei noi decizii prin care contestaţia SRL „Sarvn” împotriva refuzului lichidatorului SRL „Protor în procedura falimentului simplificat de a include creanţa în tabelul definitiv de restituit ca tardivă. În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a acestui din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În favoarea acestei concluzii se aduc următoarele argumente. În conformitate cu art.425 alin. (1) CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

După cum denotă actele cauzei, încheierea Curţii de Apel Chişinău, contestată cu recurs de către SRL „Protor”, a fost emisă şi pronunţată la 16 decembrie 2013. Din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 16 decembrie 2013 este cert faptul că reprezentantul SRL „Protor” a fost prezent la examinarea pricinii, a dat explicaţii şi a fost prezent la pronunţarea încheierii, fiindu-i explicat dreptul şi termenul de atac a acesteia. Tot actele pricinii atestă faptul că copia încheierii instanţei de insolvabilitate din 16 decembrie 2013 a fost expediată părţilor la 20 decembrie 2013. Însă, la caz, se constată că recurentul SRL „Protor”, contrar prevederilor legale menţionate, a depus cererea de recurs, tocmai la 10 februarie 2014, adică în afara termenului legal.

5 Mai mult că prevederile art. 425 CPC expres indică că termenul de atac al încheierii este de 15 zile din momentul pronunţării ei, fără careva excepţii. Este de menţionat că SRL „Protor” nu a solicitat repunerea recursului în termen, conform prevederilor art. 116 CPC şi nu a prezentat probe justificative în acest sens. În această ordine de idei, instanţa de recurs remarcă că admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil. Astfel, din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge şi recursul declarat de către SRL „Protor” ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a recursului şi menţinerea încheierii contestate.

În conformitate cu art.427 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Protor” ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a recursului. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu răspundere limitată „Sarvn” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Societatea cu răspundere limitată „Protor”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi