3ra-418/14 — Anularea ordinului, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, penalităţii de întîrziere, prejudiciului moral şi cheltuielilor de judecată

prima instanţă: Şt. Starciuc dosarul nr.3ra-418/14 instanţa de apel: G. Vavrin, T. Dimitriadi şi I. Dănăilă ÎNCHEIERE 02 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea admisibilităţii recursului declarat de către Pupăzan Emil, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pupăzan Emil împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir cu privire la anularea ordinului, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, penalităţii de întîrziere, prejudiciului moral şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 12 septembrie 2013, prin care s-a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cantemir din 30 aprilie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 06 octombrie 2010 Pupăzan Emil a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir cu privire la anularea ordinului, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, prejudiciului moral şi cheltuielilor de judecată (f.d.1-2).

În motivarea acţiunii Pupăzan Emil a invocat că prin ordinul nr. 118-c din 19 martie 2004 a fost angajat în funcţie de şef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir. Nu a avut încălcări a disciplinei muncii, a fost menţionat pentru succes şi i s-au acordat premii băneşti.

La 13 martie 2010 a primit prin fax copia ordinului nr. 189-p emis de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, prin care i s-a adus la cunoştinţă că este transferat din funcţia deţinută în funcţia de şef al Direcţiei administrare fiscală a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir începînd cu 15 martie 2010. La 15 martie 2010 a primit prin fax copia ordinului nr. 210-p prin care s-a anulat ordinul nr. 189-p din 13 martie 2010 “Cu privire la transfer” şi copia ordinului nr. 211-p “Cu privire la transfer” emis de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, prin care deja a fost transferat în funcţia de inspector fiscal principal de Stat al Direcţiei administrare fiscală a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir începînd cu 15 martie 2010. La 18 martie 2010 a recepţionat copia ordinului prin intermediul Oficiului Poştal.

Nefiind de acord cu ordinul de transfer a înaintat cerere prealabilă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pentru a soluţiona litigiul pe cale amiabilă, indicînd că la data emiterii ordinului contestat deţinea funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir şi nu a dat acordul să fie transferat. 1 La 05 iunie 2010 a înaintat acţiune la Curtea de Apel Chişinău. La 09 iulie 2010 se afla în concediul de odihnă anual şi a solicitat prin cerere acordarea altui concediu anual de odihnă pentru perioada 16 iulie 2006 – 16 iulie 2007 începînd cu 21 iulie 2010, însă la 20 iulie 2010 i s-a refuzat. La 21 iulie 2010 a înaintat cerere de eliberare din funcţie în legătură cu neacordarea concediului anual de odihnă neutilizat pentru perioada 16 iulie 2006 – 16 iulie 2007. La 24 august 2010 s-a adresat Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir cu cerere prealabilă, care la 20 septembrie 2010 a fost respinsă.

A mai indicat că nu este de acord cu ordinul nr. 76 din 27 iulie 2010, deoarece în realitate nu a îndeplinit funcţia de inspector fiscal principal de Stat şi nu a încălcat obligaţiile de funcţie menţionate în decizia Consiliului coordonator al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din 15 iulie 2010 care se referă la funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir. Cere Pupăzan Emil anularea ordinului nr. 76 din 27 iulie 2010, restabilirea în funcţia deţinută, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu începînd cu 21 iulie 2010 şi pînă la restabilire, prejudiciul moral în sumă de 254321 lei şi cheltuielilor de judecată.

La 09 aprilie 2013 Pupăzan Emil a depus cerere de completare şi concretizare a pretenţiilor din pct. 2 din cererea de chemare în judecată solicitînd încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu în sumă de 74874 lei, penalităţii de întîrziere în sumă de 58528 lei pentru perioada 28 iulie 2010 – 09 aprilie 2013 şi cheltuielilor de judecată (f.d. 71). Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 30 aprilie 2013 acţiunea depusă de Pupăzan Emil a fost admisă parţial. S-a anulat ordinul Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir nr. 76 din 27 iulie 2010. S-a restabilit Pupăzan Emil în funcţia de inspector fiscal principal de Stat al Direcţiei administrare fiscală a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cantemir începînd cu 27 iulie 2010. S-a obligat Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir să achite lui Pupăzan Emil salariul pentru absenţa forţată de la serviciu începînd cu 27 iulie 2010 şi pînă la 06 august 2011 în sumă de 49731 lei.

S-a încasat de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir în beneficiul lui Pupăzan Emil prejudiciul moral în sumă de 40000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2500 lei. În rest au fost respinse pretenţiile (f.d. 84, 95-98). La 20 mai 2013 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cantemir din 30 aprilie 2013 (f.d. 89-91). Curtea de Apel Cahul prin decizia din 12 septembrie 2013 a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir, a casat hotărârea Judecătoriei Cantemir din 30 aprilie 2013 şi a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripţie (f.d.

115-119). La 07 februarie 2014 Pupăzan Emil a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 12 septembrie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului Pupăzan Emil a indicat că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 2 Prima instanţă a stabilit corect circumstanţele de fapt şi de drept, a aplicat şi interpretat normele de drept material. Instanţa de apel nu a ţinut cont că conform art. 17 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, cererea de chemare în judecată prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate, dar nu este obligat să fie depusă în termen de 30 de zile şi că Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 10 din 30 septembrie 2009 nu face referire la normele juridice.

A mai invocat că prin decizia instanţei de apel i se încalcă dreptul la o judecată echitabilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 17 martie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cantemir a depus referinţă la recursul declarat de Pupăzan Emil solicitînd respingerea recursului ca nefondat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Pupăzan Emil în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

Pupăzan Emil în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

3 Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Pupăzan Emil în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Pupăzan Emil se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4