2ra-782/14 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale

prima instanţă: V.Lupu dosarul nr.2ra-782/14 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi DECIZIE 02 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, examinînd cererea de recurs declarată de către Bubnova Larisa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bubnova Larisa către CPC „Cereale Prut” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către CPC „Cereale Prut” SA, casată hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013, şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 23 mai 2012 reclamanta Bubnova Larisa a înaintat cerere de chemare în judecată către CPC „Cereale Prut” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale.

În motivarea acţiunii reclamanta Bubnova Larisa a indicat că, Chirinciuc Gheorghe, angajat în calitate de şofer a CPC „Cereale Prut” SA, la 30 septembrie 2011, aproximativ la orele 17.00, conducînd pe traseul R-85 Ungheni-Pîrliţa-Chişinău, autocamionul de model „Kamaz 53212”, cu n/î UN AD 445, cu remorca de model „GKB 8527”, care aparţine CPC „Cereale Prut” SA or. Ungheni, la intersecţia cu drumul spre s. Hristoforovca, raionul Ungheni a efectuat manevra de virare la stînga, fără a ceda trecerea autocarului de model „Mercedes 609 D”, cu n/î UN AS 767, condus de cet. Ilcu Danii, care se deplasa din sens opus pe ruta „Chişinău-Ungheni” în care se aflau 27 pasageri, în rezultatul căruia a avut loc tamponarea frontală sub unghi de 45° a autovehiculelor nominalizate pe banda de deplasare a autocarului „Mercedes 609 D”.

În rezultatul accidentului rutier ambele autovehicule au primit deteriorări tehnice, şoferul autocamionului „Kamaz 53212” a decedat la faţa locului, iar şoferul autocarului „Mercedes 609 D” în urma leziunilor corporale grave a decedat în spitalul raionului Ungheni. Reclamanta Bubnova Larisa fiind pasager al autocarului, s-a ales cu vătămări corporale medii, fapt ce se confirmă prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 294 din 27.12.2011. Ca urmare a accidentului rutier ce a avut loc la data de 30.09.2011 de către Secţia de Urmărire Penală a CPR Ungheni a fost intentată cauza penală pe indicii infracţiunii prevăzute de art. 264 al. (5) CP al RM. În rezultatul urmăririi penale s-a stabilit că cet.

Chirinciuc Gheorghe, angajat în calitate de şofer CPC „Cereale Prut” SA or. Ungheni se face vinovat de producerea accidentului. Vinovăţia cet. Chirinciuc Gheorghe se constată prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale nr. 2011360563 în legătură cu decesul făptuitorului care era conducătorul autocamionului „Kamaz” cu n/î UN AD 445. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la CPC „Cereale Prut” SA în beneficiul cet. Bubnova Larisa Victor, prejudiciul material în mărime de 5156 (cinci mii o sută cincizeci şi şase) lei. S-a încasat de la CPC „Cereale Prut” SA în beneficiul cet. Bubnova Larisa Victor, prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.

S-a încasat de la CPC „Cereale Prut”'SA cheltuielile de judecată în mărime de 3000 (trei mii) lei. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 s-a încasat de la CPC „Cereale Prut” SA în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 754 lei 68 bani. La 12 iunie 2013 CPC „Cereale Prut” SA a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013, solicitînd, admiterea apelului şi casarea hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013, a fost admis apelul declarat de către CPC „Cereale Prut” SA, casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 şi emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii ca fiind depusă în privinţa unui pîrît necorespunzător.

La 27 decembrie 2013 Bubnova Larisa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului recurenta a indicat că, consideră decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Mai mult ca atît invocă recurenta că, obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Instanţa de fond, corect a stabilit că responsabil de recuperarea prejudiciului material este CPC „Cereale Prut” SA pe motiv că este posesor al izvorului de pericol sporit. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus de Bubnova Larisa întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a acţiunii şi menţinerea hotărîrii suplimentare a Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

După cum rezultă din actele cauzei, Bubnova Larisa s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune către CPC „Cereale Prut” SA solicitînd încasarea prejudiciului material în sumă de 5156 lei şi prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei, cauzat prin vătămarea integrităţii corporale în urma accidentului rutier. Judecând pricina în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii dispunînd încasarea de la CPC „Cereale Prut” SA în beneficiul cet. Bubnova Larisa prejudiciul material în mărime de 5156 lei, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei, şi cheltuielile de judecată în mărime de 3 000 lei. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de CPC „Cereale Prut” SA, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii acestuia, casând hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii ca fiind depusă în privinţa unui pîrît necorespunzător.

În susţinerea concluziei date, instanţa de apel a menţionat că instanţa de fond eronat a interpretat prevederile art.1410 alin.(2) Cod civil, incorect a stabilit obligaţia de recuperare a prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale, în urma accidentului rutier care a avut loc la data de 30.09.2011, de către proprietarul mijlocului de transport implicat în accident, care aparţine CPC „Cereale Prut” SA, condus de persoana recunoscută vinovată Gheorghe Chirinciuc. Mai cu seamă instanţa de apel a reţinut că, instanţa de fond nu a luat în consideraţie faptul că există contractul N. BK 0047610 şi Na BK 0047611 (de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule) din 15.08.2011, încheiat între CPC „Cereale Prut” SA şi Compania de Asigurări „Moldova – AstroVAZ” SRL.

Astfel, instanţa de apel a reţinut că Compania de Asigurări „Moldova – AstroVAZ” SRL răspunde în faţa persoanelor terţe pentru daunele cauzate de CPC „Cereale Prut” SA în legătură cu folosirea autocamionului de model „Kamaz 53212”, cu n/î UN AD 445, cu remorca de model „GKB 8527”, cu n/î UN AD 445. Instanţa de recurs constată că instanţa de apel, la judecarea apelului, a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu a argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia parţial în partea încasării prejudiciului material.

Mai mult ca atît, instanţa de recurs menţionează că sunt neîntemeiate argumentele instanţei de apel precum că Bubnova Larisa s-a adresat în instanţă cu acţiune împotriva unui pîrît necorespunzător, deoarece legislaţia în vigoare nu exclude dreptul persoanei de a se adresa în instanţă cu acţiune de repararea prejudiciului faţă de asigurat - CPC „Cereale Prut” SA, care la rîndul său în conformitate cu prevederile art.28 alin.(6) a Legii nr.414 – XVI din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, este în drept să ceară despăgubirile plătite total sau parţial de la asigurator. Totodată, potrivit prevederilor art. 1398 alin. (1) şi (3) Codul civil, se stipulează că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege. Conform art. 1410 alin. (1) şi (2) Codul civil, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate. Obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Posesor este persoana care exploatează şi posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate sau în alt temei legal. Posesorul legal al izvorului de pericol sporit se schimbă numai atunci cînd transmiterea izvorului se perfectează juridic. Dacă transmiterea s-a perfectat juridic, dar izvorul nu a fost predat dobânditorului, se va considera posesor transmiţătorul, deoarece acordul de voinţă al părţilor nu are ca efect transferul posesiunii asupra izvorului. Actul juridic legal poate fi sub formă verbală (de exemplu, transmiterea unui automobil cu toate documentele respective unei persoane care deţine permisul de conducere respectiv) şi în scris în cazurile prevăzute de lege.

Prin urmare, în cazul în care s-a constatat că posesorul administrează izvorul pericolului sporit în baza uneia din circumstanţele menţionate, în baza unui act juridic legal, la apariţia litigiului răspunzător pentru cauzarea prejudiciului este posesorul izvorului de pericol sporit şi nu va fi obligatoriu ca proprietarul să fie atras în calitate de pîrît, întrucît subiectul răspunderii este posesorul. Nu este recunoscut posesor al sursei de pericol sporit persoana care deserveşte mijlocul de transport sau îl conduce în virtutea raporturilor de muncă cu posesorul sursei. De aceea, în cazul în care mijlocul de transport este transmis unui şofer profesionist, răspunderea pentru daună o poartă posesorul dacă şoferul a exercitat de fapt obligaţiunile de muncă şi a acţionat în interesul proprietarului.

Prin urmare, reieşind din cumulul de probe prezentate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că, prima instanţă corect a constatat că, posesorul legal al autovehiculului de model „Kamaz 53212”, cu n/î UN AD 445, cu remorca de model „GKB 8527”, cu n/î UN AD 445, condus de cet. Gheorghe Chirinciuc aparţine CPC „Cereale Prut” SA or. Ungheni, prin urmare just a fost încasat de la acesta prejudiciul material în suma de 5156 lei, însă incorect a fost încasat prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.

La acest segment, instanţa de recurs ţine să menţioneze că la adoptarea soluţiei a primei instanţe de încasare a prejudiciului moral, aceasta neîntemeiat a concluzionat despre faptul formării unui prejudiciul moral în urma accidentului produs de o persoană ce posedă un izvor de pericol sporit, comis de către Chirinciuc Gheorghe angajat în calitate de şofer a CPC „Cereale Prut” SA, invocînd că astfel i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 20 000 lei. Prin urmare, instanţa de fond nu a acordat o deplină eficienţă normelor de drept material, aplicînd greşit în speţa dată prevederile art. 1422- 1423 Cod civil. Instanţa de recurs ţine să menţioneze că cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: - în litigiile privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, către persoana care a răspîndit informaţia.

- în litigiile delictuale, către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică); - în litigiile de muncă, către angajator; - în litigiile privind protecţia consumatorilor, către producător, vînzător, prestator; - în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul; - în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ, către autorităţile publice locale sau centrale. Aici urmează de menţionat că întinderea prejudiciului reprezintă vătămarea adusă dreptului subiectiv al persoanei care a suferit pierderea vieţii sau sănătăţii, lezarea unor interese materiale sau morale, ori efectele negative patrimoniale, ca urmare a faptei ilicite săvîrşite de altă persoană sau a faptei unor lucruri sau fiinţe pentru care acesta poartă răspundere în condiţiile legii.

Astfel, trimiterea instanţei de fond că prejudiciul moral urmează a fi aplicat reieşind din prevederile art. 1422-1423 Cod civil sunt neîntemeiate, deoarece în speţa dată, prejudiciul moral nu se aplică, pe motiv că în speţa dată, legislaţia nu prevede repararea prejudiciului moral de la o persoană juridică. Totodată, instanţa de recurs găseşte drept întemeiată soluţia primei instanţe cu privire la încasarea de la CPC „Cereale Prut” SA a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 (trei mii) lei. Or, potrivit art.94 alin.(1) Cod de Procedură Civilă al RM, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut câştig de cauză toate cheltuielile de judecată.

Reieşind de cele expuse şi avînd în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost constatate de către prima instaţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Bubnova Larisa, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, cu emiterea în această parte a unei hotărîri noi de respingere a acţiunii, iar în rest hotărîrea primei instanţe şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013, urmează a fi menţinută. În conformitate cu art. 444, art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, art.445 alin.(3), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Bubnova Larisa.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 în partea admiterii prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei, şi în această parte se emite o nouă hotărîre prin care: Se respinge cerinţa înaintată de Bubnova Larisa către CPC „Cereale Prut” SA cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 şi hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Ungheni din 14 mai 2013 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Elena Covalenco Dumitru Mardari Iurie Bejenaru