3ra-344/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L.Pruteanu dosarul nr.3ra-344/14 instanţa de apel: D. Manole N.Traciuc, E.Fistican ÎNCHEIERE 27 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bîzgu Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîzgu Anatolie împotriva Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi cu privire la suspendarea actului administrativ, interzicerea Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi de a organiza şi desfăşura în continuare concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie pînă la soluţionarea litigiului în fond, contestarea în parte a actului administrativ, obligarea de a adopta hotărîrea privind înregistrarea sa în calitate de candidat la funcţia de Director al Centrului National Anticorupţie şi de a-i permite să susţină proba scrisă şi verbală stabilită de Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 26 septembrie 2013 Bîzgu Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi cu privire la suspendarea actului administrativ,

interzicerea Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi de a organiza şi desfăşura în continuare concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie pînă la soluţionarea litigiului în fond, contestarea în parte a actului 1 administrativ, obligarea de a adopta hotărîrea privind înregistrarea sa în calitate de candidat la funcţia de Director al Centrului National Anticorupţie şi de a-i permite să susţină proba scrisă şi verbală stabilită de Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01.03.2013 pricina a fost strămutată pentru examinare în Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

In motivarea acţiunii Bîzgu Anatolie a menţionat, că în conformitate cu art. 8 alin. (4) Legea nr. 120 din 20.05.2012 şi Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie, aprobat la şedinţa Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi din 04.07.2012, la data de 11.09.2012, a prezentat Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi toate actele necesare stabilite de legislaţie, pentru a candida la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie. Reclamantul menţionează, că la data de 19.09.2012 Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi a respins candidatura sa în calitate de candidat la funcţia enunţată, pe motiv că, nu are vechimea în muncă în domeniul juridic de cel puţin 10 ani.

Reclamantul consideră, că Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi nu a luat în consideraţie vechimea în muncă în domeniul juridic indicată în carnetul de muncă,care este peste 10 ani, a studiat superficial actele prezentate, a adoptat o decizie ilegală, prin care s-a hotărât de a nu-1 înregistra în calitate de candidat la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie şi nu i-a permis să susţină proba scrisă şi verbală, stabilită de Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi la data de 25.09.2012 şi respectiv la data de 26.09.2012.

Bîzgu Anatolie solicită suspendarea hotărîrii Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi din 19.09.2012 şi 25.09.2012; de a interzice Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi organizarea şi desfăşurarea în continuare a concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie, pînă la soluţionarea litigiului în fond; de a anula în parte hotărîrea Comisiei Juridice pentru numiri şi imunităţi din 19.09.2012 şi 25.09.2012 în privinţa lui Bîzgu Anatolie şi a obliga Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi de a-1 înregistra în calitate de candidat la funcţia de Director al Centrului Naţional Anticorupţie şi a-i permite să susţină proba scrisă şi verbală stabilită de Comisia Juridică pentru numiri şi imunităţi.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 iunie 2013 acţiunea s- a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău 19 noiembrie 2013 s-a respins apelul declarat de Bîzgu Anatolie şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. La data de 15 ianuarie 2014 Bîzgu Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că instanţele au aplicat eronat normele de drept material şi procedural. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme 2 de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţele au aplicat eronat normele de drept material şi procedural nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţa de apel corect a raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. 3 Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bîzgu Anatolie ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Bîzgu Anatolie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4