3ra-641/14 — Anularea parţială a hotărîrii Comisiei Guvernamentale, încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S. Lazari dosarul nr. 3ra-641/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc şi E. Fistican ÎNCHEIERE 28 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Plîngău Radu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Plîngău Radu împotriva Ministerului Justiţiei şi Guvernului Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la anularea parţială a hotărîrii Comisiei Guvernamentale, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de Plîngău Radu, s-au admis apelurile Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 martie 2013 cu adoptarea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii c o n s t a t ă La 20 decembrie 2012 Plîngău Radu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Justiţiei şi Guvernului Republicii Moldova cu privire la anularea parţială a hotărîrii Comisiei Guvernamentale, încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii Plîngău Radu a indicat că la 07 aprilie 2009, exercitîndu-şi atribuţiile de serviciu în funcţia de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne, în procesul stopării şi prevenirii dezordinilor în masă din Piaţa Marii Adunări Naţionale, i- au fost cauzate vătămări uşoare ale integrităţii corporale.

A fost transportat de către colegi la Spitalul Ministerului Afacerilor Interne, fiind internat şi primind tratament pînă la 24 aprilie 2009. În urma maltratărilor a suportat şoc, frustrare şi i-a fost afectată starea sănătăţii, deseori fiind nevoit să se afle în concediu medical. La 08 iunie 2012 s-a adresat Comisiei pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 07 aprilie 2009 cu cerere solicitînd să-i fie reparat pentru suferinţele cauzate în urma evenimentelor din 07 aprilie 2009 prejudiciul moral estimat la suma de 200 000 lei şi material în sumă de 5000 lei. La 17 octombrie 2012 a solicitat aceleiaşi Comisii să fie informat despre rezultatele examinării cererii din 08 iunie 2012 şi prin răspunsul Ministerului Justiţiei nr. 03/2426 din 16 noiembrie 2012 i-a fost comunicat că Comisia a propus Guvernului să-i aloce o compensaţie materiale în sumă de 5000 lei.

Nu este de acord cu suma stabilită şi cere anularea parţială a hotărîrii Comisiei Guvernamentale pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 07 aprilie 2009 şi recuperarea prejudiciului acestora, constituită prin Hotărîrea Guvernului nr. 67 din 02 februarie 2012, adoptată în privinţa sa, încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei şi moral de 200 000 lei. 1 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 decembrie 2012 Ministerul Finanţelor a fost antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu (tartaj). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2013 acţiunea a fost admisă parţial (f. d. 60-62).

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Plîngău Radu suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest pretenţiile au fost respinse. Prima instanţă a motivat soluţia că propunerile Comisiei Guvernamentale nu constituie acte administrative producătoare de efecte juridice dar sunt acte preparatorii, legalitatea cărora nu poate fi contestată în contencios administrativ. Cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare Judecătoria Buiucani mun. Chişinău l-a motivat prin art. 8-11, 14-15, 512-514, 572, 1398, 1416, 1422-1423 Codul civil, precum şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, că lui Plîngău Radu i-au fost cauzate leziuni corporale, iar pe cazul dezordinilor în masă a fost pornită urmărire penală care nu este finisată, că este de competenţa ofiţerului de urmărire penală să-l recunoască parte vătămată cu atribuirea acestei calităţi procesuale.

Deoarece de la evenimentele din 07 aprilie 2009 a expirat o perioadă mai mare de trei ani care nu este rezonabilă, iar persoanele vinovate nu sunt identificate, Plîngău Radu are dreptul de a solicita pe cale judiciară stabilirea faptului cauzării prejudiciului material şi moral, precum şi repararea acestuia. La 27 martie 2013 şi 18 septembrie 2013, 05 aprilie 2013 şi 07 octombrie 2013, 19 aprilie 2013 şi 18 octombrie 2013 Guvernul şi Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Plîngău Radu au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2013 (f. d. 64-65, 77-85; 68, 86-88; 69, 104-115). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 apelul declarat de Plîngău Radu a fost respins.

S-au admis apelurile Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere integrală a acţiunii (f. d. 190-202). Instanţa de apel a motivat decizia că actele Comisiei Guvernamentale de sinestătător nu constituie obiect al acţiunii în contencios administrativ, iar propunerile acesteia au fost cu titlu de ajutor financiar din partea statului şi nu pot fi calificate drept obligaţii ale statului. Atribuţiile Comisiei nu pot substitui atribuţiile organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată în stabilirea volumului suferinţelor şi cuantumului prejudiciului moral, avînd doar atribuţii preparatorii în vederea întocmirii de către Guvern a unei hotărîri care să legifereze propunerile comisiei.

Repararea prejudiciului moral în ordinea contenciosului administrativ poate avea loc doar în cazul anulării actului administrativ. Prima instanţă a derogat de la prevederile art. 60 Codul de procedură civilă şi în lipsa cererii lui Plîngău Radu din oficiu a modificat temeiul de drept al acţiunii în baza Codului civil. Cererea de reparare a prejudiciului moral urmează a fi examinată în procedură contencioasă unde reclamantul trebuie să probeze cauzarea acestuia, iar încasarea de către prima instanţă de la Ministerul Finanţelor a sumei prejudiciului moral, care are statut procesual de intervenient accesoriu este inadmisibilă. 2 La 21 martie 2014 Plîngău Radu a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi parţială a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi soluţii de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs Plîngău Radu a menţionat că instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că la etapa susţinerilor verbale a solicitat încasarea prejudiciilor în temeiul prevederilor Codului civil, prin ce a modificat temeiul de drept al acţiunii şi nejustificat i-a sugerat să adreseze o nouă cerere de chemare în judecată în procedură contencioasă. Prima instanţă nu a dat apreciere deplină circumstanţelor de fapt şi de drept ale pricinii şi a dispus spre încasare suma prejudiciului moral care este mult prea mică în raport cu suferinţele morale suportate, iar instanţa de apel aplicînd şi interpretînd eronat normele de drept material şi procedural neîntemeiat a emis o hotărîre de respingere integrală a acţiunii.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a argumentelor invocate de Plîngău Radu în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi audiind raportul verbal al judecătorului raportor asupra esenţei pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile declarării recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Plîngău Radu în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu au invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Argumentele invocate de Plîngău Radu în cererea de recurs poartă caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Comisia Guvernamentală pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 07 aprilie 2009 şi recuperarea prejudiciului acestora prin hotărîrea din 27 iunie 2012 nu a vătămat lui Plîngău Radu vreun drept recunoscut de lege în sensul art. 1 alin. (2) Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 şi nu este act administrativ.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii recursului constă în 3 verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Plîngău Radu în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Plîngău Radu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4