Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-358/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
27 martie 2014
Părțile
Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat vs Consiliul raional Nisporeni
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-358/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-358/14 prima instanţă: M. Ulinici, instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin, S. Arnăut ÎNCHEIERE 27 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul raional Nisporeni şi Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport Nisporeni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului raional Nisporeni, intervenient accesoriu Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport Nisporeni cu privire la anularea Deciziei Consiliului raional Nisporeni nr. 1/26 din 07 februarie 2013 “Cu privire la darea în locaţiune a unui spaţiu în incinta Liceului “Boris Cazacu””, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 24 iunie 2013, prin care acţiunea Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a fost respinsă şi s-a adoptat o hotărâre nouă de admitere a acţiunii c o n s t a t ă La data de 30 aprilie 2013, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Nisporeni,

intervenient accesoriu Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport Nisporeni cu privire la anularea Deciziei Consiliului raional Nisporeni nr. 1/26 din 07 februarie 2013 “Cu privire la darea în locaţiune a unui spaţiu în incinta Liceului “Boris Cazacu”” În motivarea acţiunii reclamantul a motivat că în rezultatul controlului legalităţii Deciziei Consiliului raional Nisporeni nr. 1/26 din 07 februarie 2013 “Cu privire la darea în locaţiune a unui spaţiu în incinta Liceului “Boris Cazacu”” prin care s-a permis darea în locaţiune a unui spaţiu din incinta liceului, s-au constatat derogări de la prevederile art. 62 alin.(5) şi alin (7) al Legii învăţămîntului, care stipulează că se interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituţiilor de învăţămînt, în alte scopuri decât cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală.

Instituţiile de învăţămînt nu pot da în arendă localurile care le aparţin, decât cu acordul organelor de conducere a învăţămîntului. În drept, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat , si-a întemeiat cererea pe prevederile art. 68, 77 a Legii nr. 436 din 28.12. 2006 privind administraţia publică locală, art. 9 alin. (2) lit. b), d) al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18.12.2009, art. 6, 7, 11, 17, 27, 29 ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, art. 7, 28, 32, 56, 60, 68, 117-145, 174-182 ale Codului de Procedură Civilă a Republicii Moldova, art. 62 alin. 5,7 al Legii învăţămîntului Republicii Moldova nr. 547 din 21 07 2004. Astfel, a solicitat reclamantul, anularea Deciziei Consiliului raional Nisporeni nr. 1/26 din 07 februarie 2013 “Cu privire la darea în locaţiune a unui spaţiu în incinta Liceului “Boris Cazacu””.

Prin hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 24 iunie 2013 a fost respinsă ca fiind nefondată acţiunea Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului raional Nisporeni, intervenient accesoriu Direcţia Generală Învăţămînt Tineret şi Sport or. Nisporeni cu privire la anularea Deciziei Consiliului raional Nisporeni nr. 1/26 din 07 februarie 2013 “Cu privire la darea în locaţiune a unui spaţiu în incinta Liceului “Boris Cazacu”” Împotriva hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 24 iunie 2013 Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a declarat apel, solicitînd casarea hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 24 iunie 2013 prin care acţiunea Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a fost respinsă şi s-a adoptat o nouă hotărâre de admitere a acţiunii şi s-a declarat nulă Deciziei Consiliului raional Nisporeni nr. 1/26 din 07 februarie 2013 “Cu privire la darea în locaţiune a unui spaţiu în incinta Liceului “Boris Cazacu””. La 29 ianuarie 2014, Consiliul raional Nisporeni şi Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport Nisporeni au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013 şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului Consiliul raional Nisporeni şi Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport or. Nisporeni au invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, dat fiind faptul că instanţa de apel la examinarea pricinii eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. În special, s-a indicat că instanţa de apel a confundat obiectul litigiului şi a examinat cazul “darea în locaţiune şi de permitere a deschiderii gheretei pentru realizarea produselor alimentare pe teritoriul liceului”, pe când instanţa de fond a examinat cazul de „permitere de a da în locaţiune a unui spaţiu de 2 m pentru instalarea aparatului de ceai şi cafea” cum în realitate a şi fost iniţiat procesul, fapt ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Invocă recurenţii că Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău nu a ţinut cont de faptul, că restricţiile stipulate în art. 62 alin.5, al Legii învăţămîntului“ interzicerea activităţilor în instituţiile de învăţămînt decât cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală” la care face trimitere în decizie, se aplică doar în cazul înstrăinării şi transmiterii edificiilor, fapt ce nu poate fi atribuit speţei în litigiul dat, deoarece acest spaţiu se dă în locaţiune şi nu se transmite sau se înstrăinează. Menţionează recurenţii, că Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău nu a ţinut cont şi de faptul, că permisiunea de a da în locaţiune acei doi metri a fost primită de Consiliul raional prin Decizia nr. 1/26 din 07 februarie 2013 şi nu prin avizul Direcţiei Învăţămînt Tineret şi Sport cum se stipulează în motivaţia deciziei Curţii de Apel.

Consideră recurenţii că, casând prin decizia sa din 06 noiembrie 2013,hotărârea primei instanţe şi declarând nulă decizia Consiliului raional în cauză, Curtea de Apel, a îngrădit activitatea Consiliului raional la realizarea drepturilor sale prevăzute în Legea nr. 436-XVI din 28 12 2006, privind administraţia publică locală, care conform stipulărilor art. 43 alin. (1) lit. d), Consiliul raional realizează în teritoriul administrat darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori locaţiune a bunurilor domeniului public al raionului O aplicare eronată a legislaţiei consideră şi trimiterile Curţii de Apel la art. 75 alin (3) al Legii nr. 436-XVI din 28 12 2006, privind administraţia publică locală în care se stipulează că, bunurile domeniului public de interes local sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Consideră recurenţii că aceste restricţii urmează a fi aplicate doar în cazul înstrăinării bunului şi nicidecum în cazul dării în locaţiune. La 11 martie 2013 Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a depus referinţă, solicitînd respingerea cererii de recurs ca nefondată şi neîntemeiată şi menţinerea deciziei Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurenţilor cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurenţilor, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul notează că Consiliul raional Nisporeni la emiterea deciziei a cărei anulare se solicită, a încălcat prevederile art. 62 alin. (5) a Legii învăţămîntului prin urmare a fost încălcat carul normativ care reglementează baza tehnico-materială a sistemului de învăţămînt.

Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul raional Nisporeni şi Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport or. Nisporeni ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Dispune Recursul declarat de către Consiliul raional Nisporeni şi Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport or. Nisporeni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.