3ra-334/14 — Anularea actului administrativ

prima instanţă: R. Costru dosarul nr.3ra-334/14 instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin şi S. Arnăut ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea admisibilităţii recursului declarat de reprezentantul Tulbure Victor în interesele Consiliului orăşenesc Nisporeni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orăşenesc Nisporeni cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de Consiliul orăşenesc Nisporeni şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 22 februarie 2013 Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orăşenesc Nisporeni cu privire la anularea actului administrativ (f.d.3-6).

În motivarea acţiunii Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a invocat că Consiliul orăşenesc Nisporeni la şedinţa din 14 decembrie 2012 a adoptat decizia nr. 7/20 “Cu privire la permisiunea vînzării prin licitaţie a bunului imobil situat în regiunea “Satul Nou”, prin care a permis vînzarea prin licitaţie a Casei de Cultură (nr. cadastral 6001209060) situat în regiunea “Satul Nou”. A efectuat controlul de legalitate a deciziei Consiliului orăşenesc Nisporeni nr. 7/20 din 14 decembrie 2012 şi a constatat că contravine legislaţiei în vigoare. A mai menţionat că Consiliul orăşenesc Nisporeni prin decizia nr. 3/22 din 11 iunie 2010 a permis vînzarea prin licitaţie a Centrului pentru elevi şi tineret care fiind contestată în instanţa de judecată a fost anulată ca ilegală (Judecătoria Nisporeni dosar nr. 3-9/2011).

Ulterior, prin decizia nr. 7/27 din 30 septembrie 2011 Consiliul orăşenesc Nisporeni a schimbat denumirea “Centrului pentru elevi şi tineret” în “Casa de cultură”. Prin decizia nr. 7/29 din 30 septembrie 2011 Consiliul orăşenesc Nisporeni încearcă repetat să comercializeze Casa de cultură. Decizia Consiliul orăşenesc Nisporeni nr. 7/29 din 30 septembrie 2011 la fel a fost anulată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 iunie 2012 (dosar nr. 3r-208/12). Consiliul orăşenesc Nisporeni nu a ţinut cont că poate fi dizolvat înainte de termen dacă adoptă decizii repetat care au fost anulate de instanţa de judecată.

Decizia Consiliul orăşenesc Nisporeni nr. 7/19 din 30 septembrie 2011 “Cu privire la întocmirea listei bunurilor proprietate publică a Primăriei pasibile pentru privatizare” în care s-a inclus ca obiect pasibil privatizării şi Casa de cultură (Centrul pentru elevi şi tineret) a fost anulată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 iunie 2012 (dosar nr. 3r- 227/2012). 1 Decizia Consiliul orăşenesc Nisporeni nr. 5/17 din 28 septembrie 2012 “Cu privire la decizia Curţii de Apel Chişinău nr. 3r-227/2012 din 28 iunie 2012” a fost contestată de către Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat în instanţa de judecată la 05 decembrie 2012. Prin notificarea nr. 1301/OT10-13 din 10 ianuarie 2013 Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului orăşenesc Nisporeni abrogarea deciziei nr. 7/20 din 14 decembrie 2012, însă pîrîtul nu s-a conformat cerinţelor şi nu a abrogat actul administrativ contestat.

Cere Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat anularea deciziei Consiliului orăşenesc Nisporeni nr. 7/20 din 14 decembrie 2012“Cu privire la permisiunea vînzării prin licitaţie a bunului imobil situat în regiunea “Satul Nou”. Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 13 iunie 2013 acţiunea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a fost admisă. S-a anulat decizia Consiliului orăşenesc Nisporeni nr. 7/20 din 14 decembrie 2012“Cu privire la permisiunea vînzării prin licitaţie a bunului imobil situat în regiunea “Satul Nou” (f.d.

115). Prin decizia nr. 2/11 din 29 martie 2012 şi procura nr. 72 din 26 februarie 2013 Tulbure Victor a fost împuternicit de Consiliul orăşenesc Nisporeni să-i reprezinte interesele în instanţă de judecată cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească etc. La 12 iulie 2013 reprezentantul Tulbure Victor a depus apel în interesele Consiliului orăşenesc Nisporeni împotriva hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 13 iunie 2013. (f.d. 128-132). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 08 octombrie 2013 a respins apelul declarat de reprezentantul Tulbure Victor în interesele Consiliului orăşenesc Nisporeni şi a menţinut hotărîrea primei instanţe (f.d. 147-151).

La 06 decembrie 2013 reprezentantul Tulbure Victor a declarat recurs în interesele Consiliului orăşenesc Nisporeni împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2013, iar la 07 februarie 2014 a depus recurs suplimentar, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului şi recursului suplimentar reprezentantul Tulbure Victor a indicat că actul administrativ contestat nu contravine legislaţiei în vigoare. Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat lezează drepturile şi competenţa de administrare şi deetatizare a patrimoniului public a unităţii administrative.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 12 martie 2014 Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a depus referinţă la cererea de recurs declarată de reprezentantul Tulbure Victor în interesele Consiliului orăşenesc Nisporeni solicitînd respingerea acesteia şi menţinerea hotărîrilor judecătoreşti.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de reprezentantul Tulbure Victor în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de 2 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

Reprezentantul Tulbure Victor în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de reprezentantul Tulbure Victor în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul Tulbure Victor în interesele Consiliului orăşenesc Nisporeni se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 3