3ra-291/14 — Contestarea actului administrativ.

dosarul nr. 3ra-291/14 prima instanţă: M. Macar instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac şi A. Minciuna ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Rotaru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Rotaru împotriva Primăriei Secăreni, primarului Gheorghe Cojocaru cu privire la recunoaşterea ilegală a refuzului de a elibera titlu de autentificare, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, declararea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, încasarea prejudiciului moral în mod solidar, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Alexandru Rotaru, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Hînceşti din 28 mai 2013, c o n s t a t ă: La 24 aprilie 2012, Alexandru Rotaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Secăreni, primarului Gheorghe Cojocaru cu privire la recunoaşterea ilegală a refuzului de a elibera titlu de autentificare, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, încasarea prejudiciului moral în mod solidar.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că potrivit deciziei Primăriei Secăreni raionul Hînceşti nr. 2 din 12 februarie 1992 i-a fost atribuit teren cu suprafaţa de 0,19 ha pentru construcţia locativă. Menţionează, Alexandru Rotaru, că la 10 septembrie 1993, i-a fost eliberat titlu provizoriu, care a fost trecut în registrul bunurilor imobile al Primăriei sub nr. 121. Reclamantul indică faptul că pe terenul atribuit a construit o casă de locuit şi anexa gospodăreşti, a sădit viţă de vie, copaci şi arbuşti, achitînd impozitele cuvenite pentru întreaga perioadă. 1 Consideră, Alexandru Rotaru, că drept urmare a demarării acţiunilor de privatizare în masă a terenurilor de pe lîngă casă, primului îi va fi eliberat titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru toată suprafaţa lotului de 0,19 ha.

În pofida acestui fapt, reclamantului i-a fost eliberat titlu de autentificare doar pentru suprafaţa de 0,10 ha. La 28 februarie 2014, Alexandru Rotaru a depus cerere prealabilă la Primăria Secăreni solicitînd eliberarea titlului de autentificare pentru tot terenul. Prin scrisoarea Primăriei Secăreni nr. 474 din 26 martie 2012, reclamantului i-a fost refuzat. Consideră refuzul Primăriei ilegal, dat fiind faptul că tot sectorul de teren a fost folosit de reclamant timp de peste 20 ani. În acelaşi timp, apreciază acţiunile primarului Gheorghe Cojocaru ca discriminatorii, din considerentele că reclamantul nu a fost tratat în mod egal cu vecinii săi, la eliberarea titlurilor pentru suprafeţele de teren.

Refuzul în eliberarea titlului pentru terenul cu suprafaţa de 0,19 ha a acţionat grav asupra stării de sănătate a reclamantului, cauzîndu-i un prejudiciu moral, pe care reclamantul îl estimează la 10000 lei. Solicită, Alexandru Rotaru, admiterea cererii de chemare în judecată, recunoaşterea ilegală a refuzului Primăriei Secăreni raionul Hînceşti a-i elibera titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea Primăriei să-i elibereze respectivul titlu de autentificare pentru suprafaţa de 0,19 ha; încasarea de la pîrîţi în mod solidar a sumei de 10000 lei pentru prejudiciul moral, precum şi cheltuielile de judecată şi de asistenţă juridică.

În cadrul examinării pricinii în prima instanţă, Alexandru Rotaru a depus cerere suplimentară prin care a cerut declararea nulităţii titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pe terenul cu suprafaţa de 0,1 ha la 15 noiembrie 2010, trecut în Registrul cadastral la 01 februarie 2006 sub nr. 300 (f.d. 77). Prin hotărârea Judecătoriei Hînceşti din 28 mai 2013, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost dispusă încasarea de la Alexandru Rotaru în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 400 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Alexandru Rotaru, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Hînceşti din 28 mai 2013. La 17 ianuarie 2014, Alexandru Rotaru a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond în alt complet de judecători. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 27 noiembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 20 noiembrie 2013 (f. d. 158). La dosar nu sunt probe care ar confirma cînd a fost recepţionată decizia menţionată de către părţi.

2 Astfel, recursul declarat de către Alexandru Rotaru se consideră depus în termen. Recurentul, Alexandru Rotaru, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 03 februarie 2014 Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Primăriei Secăreni, primarului Alexandru Rotaru, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 18 februarie 2014, primarul Alexandru Rotaru a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Alexandru Rotaru, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). 3 În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Rotaru, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Alexandru Rotaru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4