- Dosarul nr.
- 2ds-30/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 26 martie 2014
- Părțile
- Erhan Svetlana vs Erhan Valeriu
- Pe scurt
- Hotărîrea suplimentară
2ds-30/14 — Înlăturarea obstacolelor în exercitarea obligaţiilor de serviciu
prima instanţă: A. Bostan dosarul nr. 2ds-30/14 instanţa de apel: D. Manole, G. Zubati, N. Traciuc ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând cererea avocatului Vasile Tarnovschi în interesele Svetlanei Erhan cu privire la pronunţarea unei decizii suplimentare în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Erhan împotriva lui Valeriu Erhan, în calitate de director al Firmei de Producţie şi Comerţ „SAVV” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea obligaţiilor de serviciu constată: La 27 februarie 2007, Svetlana Erhan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Erhan, în calitate de director al FPC „SAVV” SRL cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea obligaţiilor de serviciu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 23 aprilie 2007 acţiunea a fost admisă şi obligat Valeriu Erhan ca director al FPC „SAVV” SRL să nu-i creeze obstacole Svetlanei Erhan în exercitarea obligaţiilor de serviciu în calitate de contabil-şef al FPC „SAVV” SRL. La fel, a fost încasat de la Valeriu Erhan taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 100 lei. Prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 03 mai 2010 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valeriu Erhan împotriva hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 23 aprilie 2007. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 a fost admis recursul declarat de către Valeriu Erhan, casată încheierea Judecătoriei Ialoveni din 03 mai 2010, admisă cererea de revizuire declarată de Valeriu Erhan, casată hotărârea primei instanţe şi remisă pricina spre rejudecare.
Prin hotărârea Judecătoriei Hânceşti din 28 iulie 2011 acţiunea a fost respinsă, fiind încasat din contul Svetlanei Erhan în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2012 a fost respins apelul declarat de către Svetlana Erhan şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2013 a fost admis recursul declarat de către Svetlana Erhan, casată integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2012, 1 hotărârea Judecătoriei Hânceşti din 28 iulie 2011 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 şi menţinută încheierea Judecătoriei Ialoveni din 03 mai 2010, prin care a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Valeriu Erhan împotriva hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 23 aprilie 2007. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul Svetlanei Erhan cu titlu de prejudiciu moral suma de 16000 (şaisprezece mii) lei.
La 05 februarie 2014, avocatul Vasile Tarnovschi în interesele Svetlanei Erhan, a depus cerere cu privire la pronunţarea unei decizii suplimentare prin care să fie dispusă încasarea din bugetul de stat în beneficiul Svetlanei Erhan a costurilor şi cheltuielilor în mărime totală de 9811 lei şi 350 Euro, suportate în legătură cu încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabilită prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2013. În motivarea cererii date, a fost invocat faptul că la 29 decembrie 2010, Svetlana Erhan a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitor la încălcarea dispoziţiilor Convenţiei prin admiterea cererii de revizuire şi redeschiderea arbitrară a procesului efectuată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010. Prin scrisoarea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 2012, cererea înaintată de Svetlana Erhan a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova, căruia i s-a acordat posibilitatea de a-şi prezenta poziţia referitoare la soluţionarea pe cale amiabilă a cazului.
Menţionează că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2013, au fost aplicate prevederile Convenţiei şi s-a stabilit încălcarea drepturilor garantate de Convenţie cu înlăturarea parţială a consecinţelor acestei încălcări prin anularea deciziei de redeschidere a procesului şi adjudecarea unei sume cu titlu de prejudiciu moral.
Consideră că odată ce la emiterea acestei decizii Curtea Supremă de Justiţie a aplicat direct prevederile Convenţiei, se impune ca în conformitate cu aceleaşi cerinţe a Convenţiei, Curtea Supremă de Justiţie să se pronunţe conform standardelor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi asupra tuturor costurilor şi cheltuielilor suportate de către Svetlana Erhan în legătură cu încălcarea Convenţiei ce a fost stabilită prin decizia din 20 martie 2013. În acest context, indică că în urma adoptării deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010, prin care a fost admisă cererea de revizuire, Erhan Svetlana a suportat cheltuieli în sumă totală de 9750 lei, pentru achitarea serviciilor de asistenţă juridică la examinarea cauzei, până în instanţele naţionale finalizată cu decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2013. Precizează că aceste cheltuieli sunt confirmate prin contractul de asistenţă juridică din 01 septembrie 2010, evaluarea timpului utilizat şi chitanţa de plată din 20 iulie 2011, care au fost anexate în cadrul examinării cauzei de către Judecătoria Hânceşti.
Totodată la prezenta cerere a considerat necesar de a prezenta din nou copiile acestor confirmări, inclusiv şi chitanţa de plată din 20 mai 2013. Totodată, mai menţionează că Svetlana Erhan a suportat cheltuieli şi în procedura intentată în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pe marginea revizuirii ilegale deja constatate de Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 20 martie 2013. Afirmă că Erhan Svetlana a suportat şi cheltuieli poştale in mărime de 61 lei, la expedierea în adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului a cererii prin care s-a reclamat încălcarea Convenţiei, precum şi cheltuieli de reprezentare a ei în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care au fost suportate în mărime de 350 Euro, 2 anexând în acest sens copia chitanţei poştale, copia contractului de asistenţă juridică din 29 decembrie 2010, copia evaluării şi copia chitanţei de plată din 20 mai 2013. Consideră că având în vedere că toate aceste costuri şi cheltuieli au fost suportate de către Svetlana Erhan în legătură cu încălcarea dispoziţiilor Convenţiei, iar în situaţia în care Curtea Supremă de Justiţie a constatat şi remediat parţial această încălcare prin aplicarea directă a Convenţiei, este astfel necesar ca Svetlanei Erhan să-i fie restituite şi cheltuielile suportate în legătură cu încălcarea Convenţiei,
pe care le apreciază la suma de 9750 lei achitate pentru asistenţa juridică după revizuirea ilegală a hotărârii judecătoreşti irevocabile, 61 lei cheltuieli poştale pentru expedierea cererii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi 350 Euro cheltuieli de asistenţă juridică pentru reprezentarea în procedurile intentată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
La fel, consideră că necesitatea pronunţării unei decizii suplimentare privind restituirea acestor costuri şi cheltuieli suportate în legătură cu încălcare Convenţiei, rezidă şi din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde în cauza Galuschin v. Molodva (nr. 29568/06, 23 august 2011 §16) a fost analizată jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova şi s-a stabilit că în cauzele ce se aflau pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului şi comunicate Guvernului, Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut încălcarea Convenţiei şi a adjudecat satisfacţii echitabile aplicând direct prevederile Convenţiei.
Ulterior, în cauza SA „PIETRIŞ” v. Moldova (nr.67576/10, 03.12.2013, §§ 14, 17-23).Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat această jurisprudenţă şi a respins obiecţia Guvernului privind neutilizarea remediului intern la restituirea cheltuielilor suportate in legătură cu revizuirea ilegală a hotărârii judecătoreşti, motivând că compania reclamantă a solicitat în faţa instanţei naţionale aceste cheltuieli, dar cererea a rămas neexaminată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea recurentei Svetlana Erhan cu privire la emiterea unei decizii suplimentare din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 250 CPC, instanţa care a pronunţat hotărârea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă, nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii; rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească; nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.
Cu referire la prevederile enunţate, instanţa de recurs conchide că cererea depusă de către avocatul Vasile Tarnovschi în interesele Svetlanei Erhan cu privire la adoptarea deciziei suplimentare prin care să fie încasate în beneficiul Svetlanei Erhan cheltuielile de judecată suportate în mărime de 9811 lei şi costurile de 350 euro suportate în legătură cu încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabilită prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2013, urmează a fi respinsă. Aceasta deoarece la caz se constată că Svetlana Erhan nici odată cu depunerea cererii de recurs şi nici ulterior, până la pronunţarea deciziei de către instanţa de 3 recurs, nu a formulat o cerere cu privire la încasarea acestor cheltuieli, prin urmare instanţa de recurs nu a omis rezolvarea problemei în acest sens.
Or, dacă partea nu a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată suportate de client în cadrul procesului, dar solicită încasarea acestora după emiterea hotărârii instanţei sau în cazul când acestea sunt determinate de succesul obţinut, prezumă existenţa unui litigiu de drept. Astfel fiind, Svetlana Erhan este în drept să se adreseze cu o cerere separată de chemare în judecată cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată şi costurilor suportate în legătură cu încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabilită prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 martie 2013, în ordine generală. Sub acest aspect se reţine drept neîntemeiată solicitarea avocatului Vasile Tarnovschi în interesele Svetlanei Erhan cu privire la emiterea unei decizii suplimentare, ca urmare, cererea dată urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 250 alin. (4), art. art. 269-270 CPC, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se respinge cererea avocatului Vasile Tarnovschi în interesele Svetlanei Erhan cu privire la emiterea deciziei suplimentare. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu 4