2r-302/14 — Cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru problemele victimilor represiunilor politice

Dosarul nr.2r-302/14 prima instanţă: C. Caşcaval instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, E. Lazareva DECIZIE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Anghelov Afanasii împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei şi Ministerului Finanţelor cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru problemele victimelor represiunilor politice a Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 3 din 14 iulie 2008, achitarea compensaţiei şi încasarea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Ministerul Finanţelor, c o n s t a t ă La 08 decembrie 2008, Anghelov Afanasii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru problemele victimelor represiunilor politice a Comitetului Executiv al Găgăuziei nr. 3 din 14 iulie 2008, achitarea compensaţiei şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii Anghelov Afanasii a menţionat că s-a adresat către Comisia pentru problemele victimelor represiunilor politice a Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la achitarea compensaţiei bunurilor confiscate în anii represiunilor politice din anul 1941, care i-au aparţinut bunelului lui. La 14 iulie 2008, Comisia pentru problemele victimelor represiunilor politice a Comitetului Executiv al Găgăuziei, examinînd solicitarea lui, a emis decizia nr. 3 prin care i s-a refuzat în achitarea compensaţiei pentru bunurile confiscate, din cauza lipsei documentelor confirmative la Serviciul Informaţie şi Securitate şi la Ministerul Afacerilor Interne privind confiscarea acestora. Susţine Anghelov Afanasii că în termenul de trei zile pînă la arestul persoanelor supuse represiunilor politice, la 10 iunie 1941, autorităţile au întocmit certificatul referitor la existenţa bunurilor în proporţii mult mai mari la familia lui.

Consideră Anghelov Afanasii că anume actul dat este actul de confiscare deşi în el nu sunt indicate toate bunurile persoanei supuse represiunilor politice. 1 Mai menţionează că luînd în consideraţie condiţiile în care au fost arestaţi persoanele supuse represiunilor politice şi anume: noaptea, ordinul efectuării acţiunilor de represiune, era imposibil de a cere întocmirea actului de confiscare. În perioada postbelică, în casele supusului represiunilor Anghelov Nicolai Nicolaevici a fost amplasată casă de copii, dar după lichidarea ei - magazie alimentară a colhozului în numele lui Karl Marx. Mai mult ca atît, Comisia nici nu s-a expus referitor la cerinţa lui privind plata pentru cei decedaţi în închisoare şi anume Anghelov N.N.

şi Anghelova F.N., certificatele de deces ale cărora sunt anexate la materialele dosarului. De asemenea lista bunurilor confiscate nu era integrală, valoarea lor în sumă de 1088 101 lei este incompletă, şi în ea nu e inclusă partea cea mare a bunurilor şi a mijloacelor financiare ale familiei lui. Solicită Anghelov Afanasii anularea deciziei Comisiei pentru problemele persoanelor supuse represiunilor politice nr. 3 din 14 iulie 2008, obligarea Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia să-i achite costul bunurilor confiscate în urma represiunilor politice din 1941, conform evaluării Centrului de expertize independente „Index imobil” şi încasarea prejudiciului în mărime de 10 000 lei.

La 24 iulie 2013, Anghelov Afanasii a înaintat cerere de concretizare a cerinţelor acţiunii, solicitînd anularea deciziei Comisiei pentru problemele persoanelor supuse represiunilor politice nr. 3 din 14 iulie 2008, obligarea Ministerului Finanţelor să-i achite costul bunurilor confiscate în urma represiunilor politice din 1941 ce aparţineau lui Anghelov Nicolai, conform evaluării Centrului de expertize independente „Index imobil” în mărime de 1 088 101 lei şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 20 septembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a anulat decizia nr. 3 a Comisiei pentru problemele persoanelor supuse represiunilor politice a Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia din 14 iulie 2008. S-a obligat Ministerul Finanţelor să achite compensaţia lui Anghelov Afanasii din bugetul de stat pentru bunurile lui Anghelov Nicolai, confiscate în anul 1941, conform raportului Centrului de expertize independente „Index imobil” în sumă de 1 088 101 lei în rate, cu achitarea acestei sume a cîte 217 620,20 lei anual în termen de cinci ani. În rest pretenţiile depuse de către Anghelov Afanasii au fost respinse. La 25 octombrie 2013, Ministerul Finanţelor iar la 31 octombrie 2013, Comitetul Executiv al Găgăuziei au declarat apel, împotriva hotărîrii primei instanţe (f.d.195- 196; 208-210).

Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014, au fost respinse cererile depuse de Ministerul Finanţelor şi Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelurilor. Cererile de apel depuse de Ministerul Finanţelor şi Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia au fost restituite ca fiind depuse înafara termenului de declarare a apelului. La 31 ianuarie 2014, Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014, solicitînd repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

2 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că reprezentantul Ministerului Finanţelor la şedinţa de judecată din 10 ianuarie 2014 în Curtea de Apel nu a fost prezent. La 22 ianuarie 2014, Curtea de Apel a expediat în adresa participanţilor procesului copia încheierii din 10 ianuarie 2014 (f.d.237). Conform art. 111 alin. (3) Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Potrivit avizului de recepţie anexat la materialele pricinii se atestă faptul că Ministerul Finanţelor a recepţionat copia încheierii instanţei de apel la 24 ianuarie 2014 (f.d.238).

În urma celor enunţate, prin prisma normei citate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de repunere în termenul de declarare a recursului înaintată de Ministerul Finanţelor urmează a fi admisă ca fiind întemeiată, deoarece termenul de declarare a recursului începe să curgă din momentul comunicării actului de procedură şi anume din 24 ianuarie 2014. În motivarea cererii de recurs recurentul a menţionat că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Examinînd argumentele recursului în raport cu circumstanţele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014 şi restituirea pricinii spre judecare în instanţa de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare În conformitate cu art.427 lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie problema în fond.

Din actele pricinii rezultă că la 20 septembrie 2013 prin hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti a fost admisă acţiunea parţial. La 25 octombrie 2013, Ministerul Finanţelor a declarat apel, solicitînd repunerea în termenul de declarare a apelului, din motiv că hotărîrea primei instanţe a recepţionat-o prin intermediul Oficiului poştal, la 23 octombrie 2013 (f.d.194). Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014, i s-a refuzat apelantului în repunerea cererii de apel în termen, fiindu-i restituită ca depusă tardiv. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel neîntemeiat a respins cererea Ministerului Finanţelor cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului şi a restituit cererea de apel din următoarele considerente.

3 La depunerea de către Ministerul Finanţelor a cererii de apel a fost solicitată şi repunerea în termenul de declarare a acesteia, motivînd omiterea lui prin faptul că a aflat despre examinarea pricinii la 23 octombrie 2013, cînd a recepţionat copia dispozitivului hotărîrii prin intermediul oficiului poştal. În conformitate cu art. 236 alin. (4) Codul de procedură civilă, participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărîrii primesc copia hotărîrii în decurs de 5 zile. Încălcînd norma legală enunţată, Judecătoria Vulcăneşti a expediat dispozitivul hotărîrii din 20 septembrie 2013 în adresa părţilor, la 17 octombrie 2013 (f.d.191). Potrivit avizului de recepţie anexat la materialele pricinii, se atestă faptul că Ministerul Finanţelor a recepţionat copia dispozitivului hotărîrii primei instanţe, la 23 octombrie 2013 (f.d.194).

Aşadar, Ministerul Finanţelor a fost în imposibilitate de a se încadra în termenul de 30 de zile pentru a contesta hotărîrea primei instanţe cu apel, întrucînt a aflat despre examinarea pricinii cînd a recepţionat copia dispozitivului hotărîrii primei instanţe, cînd termenul prevăzut de lege deja a expirat. În conformitate cu art. 362 alin. (1) şi (3) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu art. 116 Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.

Instanţa de recurs consideră neîntemeiată concluzia instanţei de apel că Ministerul Finanţelor a fost înştiinţat legal despre data, ora şi locul examinării pricinii şi astfel a avut posibilitatea reală de se interesa de soarta dosarului. Cu referire la constatările instanţei de apel, Completul menţionează că Ministerul Finanţelor nu a cunoscut despre faptul că pe 20 septembrie 2013, prima instanţă a pronunţat dispozitivul hotărîrii, deoarece accesînd pagina web a Judecătoriei Vulcăneşti, pricina dată avea şi pînă în prezent are statutul în examinare şi rezultatul examinării nu este plasat pe sait (f.d. 263). Reieşind din cele enunţate instanţa de recurs, conchide necesar de a repune Ministerul Finanţelor în termenul de declarare cu apel, deoarece încălcarea termenului nu îi poate fi imputată acestuia.

Or, prin prisma art. 2 CPC şi art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale restituirea cererii de apel în circumstanţele enunţate duce la îngrădirea accesului liber la justiţie, fapt ce în 4 consecinţă este o încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenţie. În favoarea concluziei enunţate, instanţa de recurs invocă hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Clionov împotriva Moldovei. Instanţa de apel nu a ţinut cont de cele enunţate şi neîntemeiat a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, restituind cererea de apel Ministerului Finanţelor ca fiind depusă tardiv.

Pentru a evita încălcarea dreptului fundamental al părţii de acces la justiţie, luînd în consideraţie circumstanţele stabilite în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor, de a casa încheierea Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014 în partea respingerii cererii cu privire la repunerea apelului în termen şi restituirii apelului declarat de Ministerul Finanţelor ca depus cu încălcarea termenului legal, de a admite demersul Ministerului Finanţelor cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului şi remiterea pricinii spre judecare a apelului Ministerului Finanţelor în fond în aceiaşi instanţă.

În conformitate cu art. 427 lit. b) şi c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor. Se casează încheierea Curţii de Apel Comrat din 10 ianuarie 2014, în partea respingerii demersului Ministerului Finanţelor cu privire la repunerea cererii de apel în termen şi restituirea apelului, emiţînd în această parte o nouă decizie sub formă de încheiere prin care: Se admite demersul Ministerului Finanţelor cu privire la repunerea cererii de apel în termen. Se repune Ministerul Finanţelor în termenul de declarare a apelului, cu restituirea pricinii spre judecarea apelului depus de Ministerul Finanţelor în fond la Curtea de Apel Comrat.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 5