2ra-919/14 — Privind încasarea prejudiciului material şi moral

Instanţa de fond: Judecătoria Cimişlia – L. Curca Dosarul nr. 2ra-919/14 Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele, judecătorul, Ala Cobăneanu, Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, judecînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de către Mutu Vitalie, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Popuşoi Nicolae împotriva lui Mutu Vitalie privind încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, prin care s-a repus în termen cererea de apel declarată de Mutu Vitalie şi s-a respins apelul declarat de către Mutu Vitalie, c o n s t a t ă: La 14 septembrie 2004 Popuşoi Nicolae a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Mutu Vitalie privind încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii Popuşoi Nicolae a invocat că, la 14 martie 2001, aproximativ la orele 12.00 Mutu Vitalie aflîndu-se la volanul automobilului Opel Cadet cu n/î CCS 579 l-a tamponat în momentul cînd se deplasa pe trotuarul de pe strada din s. Ciucur – Minjir, r. Cimişlia. În rezultatul tamponării i-a fost cauzat leziuni corporale grave periculoase pentru viaţă, a devenit invalid de gradul 1, apoi strarea sănătăţii s-a ameliorat şi în prezent este invalid de grupa 2, prin ce i s-a cauzat paguba materială, iar pentru tratament a suportat cheltuieli în sumă de 12.741 lei. Solicită Popuşoi Nicolae, încasarea din contul lui Mutu Vitalie suma prejudiciului material în mărime de 12.741 lei şi prejudiciul moral în mărime de 10.000 euro.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 02 noiembrie 2004, s-a admis cererea de chemare înaintată de către Popuşoi Nicolae, s-a încasat de la Mutu Vitalie în beneficiul lui Popuşoi Nicolae suma de 12.741 lei cu titlu de prejudiciu material, prejudiciul moral în sumă de 150.000 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 150 lei şi taxa de stat în folosul statului în mărime de 382,82 lei.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 22 octombrie 2013, a repus în termen cererea de apel declarată de Vitalie Mutu, a respins apelul declarat de către Vitalie Mutu, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 02 noiembre 2004. La 14 ianuarie 2014, Mutu Vitalie a înaintat cerere de recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel, casarea parţială a hotărîrii primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre prin care de modificat capătul de hotărîre privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 150.000 lei, dispunînd încasarea în calitate de prejudiciul moral a unei sume rezonabile pentru asemenea categorii de cauze.

Drept temei al recursului înaintat, Mutu Vitalie a invocat că, hotărîrea instanţei de fond şi instanţei de apel sînt parţial ilegale şi nefondate, adoptate cu interpretarea eronată a circumstanţelor de drept şi de fapt, deoarece circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţa le-a considerat stabilite, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. Totodată instanţa nu a aplicat legea care trebuia aplicată şi a aplicat o lege care nu trebuia aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 22 octombrie 2013, a fost expediată participanţilor la proces la 04 noiembrie 2013 (f.d.

19) şi a fost recepţionată de către Mutu Vitalie la data de 14 noiembrie 2013, fapt confirmat prin copia plicului poştal anexat la cererea de recurs. Cererea de recurs a fost depusă la 14 ianuarie 2014, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Mutu Vitalie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată, Mutu Vitalie, a invocat că, hotărîrea instanţei de fond şi instanţei de apel sînt parţial ilegale şi nefondate, adoptate cu interpretarea eronată a 2 circumstanţelor de drept şi de fapt, deoarece circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţa le-a considerat stabilite, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. Totodată instanţa nu a aplicat legea care trebuia aplicată şi a aplicat o lege care nu trebuia aplicată. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Iar, alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Mutu Vitalie împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

3 Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mutu Vitalie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Popuşoi Nicolae împotriva lui Mutu Vitalie privind încasarea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4