2ra-3541/14 — Încasarea despăgubirilor

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr. 2ra-3541/14 Mun. Chişinău Judecător: N. Arabadji Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru către CIA „Asito” SA, SRL „Maxregal”, intervenient accesoriu Şendrea Valerian privind încasarea despăgubirilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014, CONSTATĂ : La data de 25.01.2012 reclamanţii Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru s- au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Asito” SA şi SRL „Maxregal”, privind anularea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare, încheiat între „Asito” SA şi Popovici Dumitru la data de 21.12.2011, despăgubirii de asigurare în mărime de 23 000 lei, a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanţii Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru au menţionat că la 20.10.2011, pe traseul Chişinău-Tiraspol, angajatul SRL „Maxregal” - Şendrea Valerian, aflându-se la volanul autocamionului de model „ZIL MMZ”, cu numărul de înmatriculare CFS857 a tamponat automobilul de model „NISSAN PRIMERA”, cu numărul de înmatriculare COR848, ce-i aparţine cu drept de proprietate lui Popovici Dumitru, la volanul căruia se afla Popovici Gheorghe. Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. MAIO 1578802 din 23.11.2011, Şendrea Valerian a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 142 alin.(2) Cod Contravenţional, cu aplicarea unei sancţiuni contravenţionale sub formă de amendă în mărime de 1000 lei, care a fost achitată de contravenient în aceiaşi zi.

În rezultatul accidentului a fost deteriorat automobilul de model „NISSAN PRIMERA”, cauzându-i lui Popovici Dumitru un prejudiciu material însemnat, iar şoferul Popovici Gheorghe a fost traumatizat, fiind transportat 1 la Centrul Naţional Ştiinţifico - Practic Medicină de Urgenţă cu leziuni corporale. De asemenea, reclamanţii Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru au precizat că după producerea accidentului, făptuitorul nu l-a vizitat pe Popovici Gheorghe, nu s-a interesat de starea sănătăţii lui, precum şi nici nu a achitat costuri şi cheltuieli pentru tratamentul acestuia, iar în urma efectuării investigaţiilor s-a stabilit înrăutăţirea sănătăţii lui urmată de intervenţii chirurgicale. Reclamanţii Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru au mai indicat că după finalizarea procedurii contravenţionale, asigurătorul a evaluat şi a oferit o despăgubire de asigurare lui Popovici Dumitru în cuantum de 23 211,34 lei pentru distrugerea automobilului.

Cuantumul despăgubirii a fost stabilit în lipsa unui acord scris între asigurat, persoana păgubită şi asigurător. În cazul accidentului rutier produs la 20.10.2011, s-a stabilit că partea păgubită este Popovici Dumitru, care deţinea dreptul de proprietate a autovehiculului avariat, iar Popovici Gheorghe a fost recunoscut ca fiind persoană păgubită în legătură cu prejudiciul cauzat sănătăţii în urma accidentului rutier. În legătură cu aceasta, la calcularea cheltuielilor de reparaţie a automobilului urma să se i-a în consideraţie acordul proprietarului deoarece cuantumul despăgubirii oferite nu constituia valoarea reală a diferenţei dintre costul automobilului până la producerea accidentului şi valoarea rămasă conform actului de evaluare.

La data de 30.11.2011 asigurătorul a solicitat companiei SRL „AUTOCOMFIX” constatarea şi evaluarea pagubei pricinuite automobilului de model „NISSAN PRIMERA”, care a stabilit o despăgubire în mărime de 23 211,34 lei, însă reclamanţii consideră că această sumă a fost insuficientă şi nu reflectă o despăgubire echitabilă pentru daunele cauzate. Întru probarea celor expuse, reclamanţii au solicitat şi dispunerea efectuării unei expertize de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiţiei.

La data de 28.02.2013, reprezentantul reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru a înaintat o cerere suplimentară împotriva pîrîţilor CIA „Asito” SA SRL „Maxregal” şi intervenientul accesoriu Şendrea Valerian, prin care şi-au concretizat pretenţiile, solicitînd declararea nulităţii acordului cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare din 21.12.2011 şi anularea lui, constatarea executării necorespunzătoare a obligaţiilor contractului de asigurare de răspundere civilă auto de către CIA „Asito” SA, încasarea de la pârâta CIA „Asito” SA în beneficiul lui Popovici Dumitru a sumei de 90 337 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, precum şi încasarea de la pârâta SRL „Maxregal” în beneficiul lui Popovici Gheorghe a sumei de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral cât şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 decembrie 2013, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru împotriva pârâtelor CIA „Asito” SA şi SRL „Maxregal”, a fost declarat nul acordul cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare, încheiat între „Asito” SA şi Popovici Dumitru la data de 21.12.2011, s-a încasat de la pârâta CIA „Asito” SA în beneficiul reclamantului Popovici Dumitru 2 suma de 30419 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, 4509,57 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, inclusiv 909,57 taxa de stat, 3600 lei pentru asistenţă juridică, iar în total suma de 34928,57 lei, în rest acţiunea reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond s-a bazat pe cercetarea tuturor probelor prezente la materialele cauzei şi în consecinţă a concluzionat că motivele invocate de reclamanţi sînt bazate pe suport legal. La data de 10.01.2014, apelanta CIA „Asito” SA a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să se respingă integral acţiunea înaintată de Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 s-a admis apelul declarat de către CIA „Asito” SA şi s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 30 decembrie 2013 în partea în care a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru, a fost declarat nul acordul cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare, încheiat la data de 21.12.2011, între „Asito” SA şi Popovici Dumitru, s-a încasat de la pârâta CIA „Asito” SA în beneficiul reclamantului Popovici Dumitru suma de 30419 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, 4509,57 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, inclusiv 909,57 taxa de stat, 3600 lei pentru asistenţă juridică, iar în total suma de 34 928,57 lei.

S-a emis o hotărâre nouă în această parte, prin care s-a respins ca nelegitimă şi neîntemeiată cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru împotriva pârâtelor CIA „Asito” SA, SRL „Maxregal” şi a intervenientului accesoriu Şendrea Valerian, privind declararea nulităţii şi anularea Acordului cu privire la cuantumul despăgubirii de asigurare din 21.12.2011, încheiat între „Asito” SA şi Popovici Dumitru la data de 21.12.2011, constatarea executării necorespunzătoare a obligaţiilor contractului de asigurare de răspundere civilă auto de către CIA „Asito” SA, încasarea de la pârâta CIA „Asito” SA în beneficiul lui Popovici Dumitru a sumei de 90337 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, încasarea de la pârâtele CIA „Asito” SA şi SRL „Maxregal” în beneficiul reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru a cheltuielilor de judecată ce se compun din taxa de stat achitată în beneficiul statului pentru depunerea acţiunii în mărime de 2850 lei, precum şi a cheltuielilor pentru asistenţa juridică acordată în prima instanţă, în mărime de 6600 lei.

S-a menţinut hotărârea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30.12.2013, în partea în care au fost respinse pretenţiile reclamanţilor Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru, împotriva pârâtelor CIA „Asito” SA şi SRL „Maxregal” privind încasarea de la pârâta SRL „Maxregal” în beneficiul lui Popovici Gheorghe a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciul moral. 3 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant sînt bazate pe suport legal şi probatoriu. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru au declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 30.12.2013 şi recuperarea cheltuielilor de judecare a apelului şi recursului. La 26.11.2014 CIA „Asito” SA, SRL „Maxregal”, Şendrea Valerian au înaintat referinţă prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru ca fiind neîntemeiat şi ilegal. În motivarea cererii de recurs, recurenţii au invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurenţilor la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 4 aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Popovici Gheorghe şi Popovici Dumitru către CIA „Asito” SA, SRL „Maxregal”, intervenient accesoriu Şendrea Valerian privind încasarea despăgubirilor. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 5