2ra-1005/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă C. Creţu dosarul nr.2ra-1005/14 instanţa de apel N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliţă ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Nicolae Tretiac, Irina Efest şi Tatiana Efest, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Efest şi Tatianei Efest împotriva lui Nicolae Tretiac, intervenientul accesoriu Societatea de asigurări-reasigurări ,,Donaris-Group” societate pe acţiuni cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Irina Efest, casată hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 mai 2013 în partea respingerii pretenţiei Irinei Efest cu privire la repararea prejudiciului moral şi emisă în această parte o nouă hotărâre prin care pretenţia data a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 29 aprilie 2010, Irina Efest şi Tatiana Efest au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Tretiac cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii au indicat că la 03 noiembrie 2008, aproximativ la ora 08.30, pârâtul aflându-se la volanul automobilului de model „Toyota Carina” cu număr de înmatriculare IL AU 828, se deplasa pe str. Grenobl din direcţia străzii Costiujeni spre str. Testemiţeanu mun. Chişinău. În apropierea blocului nr. 145 din str. Grenobl pârâtul a ignorat cerinţele indicatorului rutier şi marcajul rutier, încălcând art. 11 pct. 5 al Regulamentului circulaţiei rutiere, în rezultatul căruia a comis tamponarea Irinei Efest, care traversa regulamentar str. Grenobl pe trecerea pentru pietoni. Prin sentinţa Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 19 martie 2009, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 septembrie 2009, Nicolae Tretiac a fost recunoscut vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 264 alin. (1) Codul penal şi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de amendă în beneficiul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de un an. 2 Susţine că în urma accidentului rutier, în perioada de 03 noiembrie 2008 până la 05 noiembrie 2008, pentru o intervenţie medicală de urgenţă, reclamanta Irina Efest a fost internată în Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă mun. Chişinău. La 05 noiembrie 2008, a fost internată în spitalul Ministerului Afacerilor Interne mun.

Chişinău cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral acut, închis, asociat, contuzie para-ventriculară dreapta, sindrom ateno-vegetativ, HIC moderat, fractură închisă a maleolei laterale a gambei drepte cu deplasare, contuzie cu lezarea parţială a ligamentelor gambei stângi şi traumatism cranio-cerebral închis. La 14 noiembrie 2008 a fost externată din spitalul MAI, cu prescripţia efectuării tratamentului la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie. Menţionează că pentru achitarea investigaţiilor medicale şi procurarea medicamentelor pentru tratament a suportat cheltuieli în sumă de 5178,23 lei. Susţine că începând 07 octombrie 2008 s-a înscris la şcoala de frizeri ,,Artstil” mun. Chişinău şi a achitat taxa de studii însă în urma accidentului rutier a fost în imposibilitate de a frecventa cursurile şi ca urmare nu le-a absolvit.

Astfel, menţionează că a suportat cheltuieli în sumă de 2325,50 lei ce nu i-au fost restituite. Afirmă că timp îndelungat s-a aflat cu piciorul în ghips şi a fost îngrijită de mama sa, motiv pentru care aceasta a fost nevoită să plece în concediu neplătit de la serviciu, astfel ratând salariul în mărime de 3800 lei. Astfel, invocă reclamantele că prin acţiunile pârâtului Nicolae Tretiac şi în rezultatul consecinţelor accidentului rutier le-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice pe care le estimează la suma de 50000 lei. De asemenea a menţionat că pe cauza penală a suportat cheltuieli de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei şi în cauza dată în sumă de 2500 lei.

Prin urmare, solicită Irina Efest încasarea de la Nicolae Tretiac a sumei de 7095,73 lei în conul reparării prejudiciului material cauzat prin infracţiune, suma de 50000 lei în vederea reparării prejudiciu moral, cheltuielile pentru asistenţa juridică suportate pe cauza penală în sumă de 2500 lei şi pentru cauza civilă în sumă de 2500 lei. Pe parcursul judecării pricinii Irina Efest şi Tatiana Efest au depus o cerere cu privire la concretizarea acţiunii, prin care au solicitat încasarea din contul lui Nicolae Tretiac suma de 6665,73 lei cu titlu de prejudiciu material, 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 30 lei cheltuieli de judecată, 2500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată pe cauza civilă şi 2500 lei pe cauza penală, încasarea din contul pârâtului în beneficiul Tatianei Efest suma de 3800 lei cu titlu de prejudiciu material, 1000 lei cheltuieli de asistenţă juridică.

La 17 decembrie 2012 Irina Efest şi Tatiana Efest au depus o altă cerere de concretizare a acţiunii prin care au solicitat încasarea de la pârât în beneficiul Irinei Efest suma de 1955,5 lei cu titlu de prejudiciu material, şi anume, taxa pentru şcoala de frizer, 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, şi în beneficiul Tatianei Efest suma de 3800 lei cu titlu de prejudiciu material, 1000 lei cheltuieli de asistenţă juridică şi 100 lei cheltuieli pentru perfectarea procurii. 3 Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 mai 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de către Irina Efest, casată parţial hotărârea primei instanţă în partea respingerii pretenţiei Irinei Efest cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere parţială a pretenţiei date, fiind încasat de la Nicolae Tretiac în beneficiul Irinei Efest suma de 5000 lei în vederea reparării prejudiciul moral şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1500 lei, în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 27 ianuarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Nicolae Tretiac a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurentul Nicolae Tretiac, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel a aplicat eronat analogia dreptului, aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară. Consideră că instanţa de apel corect a respins apelul intimatei în partea pretenţiilor ce ţin de repararea prejudiciului material, dat fiind faptul că compania de asigurări SA ,,Donaris-Group” a achitat integral intimatei Irina Efest, prejudiciul material în sumă de 13966 lei. Susţine că instanţa nu a ţinut cont de faptul că până la începerea procesului de judecată i-a achitat intimatei Irina Efest suma de 8000 lei cu titlu de prejudiciu moral, fapt pe care intimata îl recunoaşte motiv din care consideră că nu poate fi obligat să-l achite în mod repetat.

La 06 februarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Irina Efest şi Tatiana Efest au declarat recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurentele Irina Efest şi Tatiana Efest au indicat că nu sunt de acord cu hotărârile instanţelor de judecată deoarece instanţa de fond a apreciat greşit probele adunate la dosar, precum şi a aplicat normele de drept procedural în mod eronat, interpretând-o în folosul intimatului. Au mai indicat că instanţele de judecată au interpretat în mod eronat legea, au aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului şi că la judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului.

Consideră că instanţele de judecată nejustificat au respins pretenţia cu privire la încasarea cheltuielilor în sumă de 3800 lei suportate în rezultatul infracţiunii intimatului Nicolae Tretiac. De asemenea, consideră că instanţa urma să admită capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, care îl consideră echivalentul real şi chibzuit al despăgubirilor materiale pentru prejudiciul moral cauzat, reieşind din suferinţele la care au fost supuse, lipsurile suportate din bunul simţ şi care o consideră posibilă să le asigure o satisfacţie sufletească echitabilă. 4 Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nicolae Tretiac şi recursul declarat de către Irina Efest şi Tatiana Efest nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în ambele recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate și a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Nicolae Tretiac şi recursul declarat de către Irina Efest şi Tatiana Efest ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, 5 d i s p u n e: Recursul lui Nicolae Tretiac şi recursul Irinei Efest şi Tatianei Efest se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi