2ra-853/14 — Anularea ordinului

prima instanţă: Gh.Pavliuc dosarul nr.2ra-853/14 instanţa de apel: V.Pruteanu M.Guzun, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 20 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Domentii Ala, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Domentii Ala împotriva Universităţii de Stat din Moldova cu privire la restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013 c o n s t a t ă La data de 15 iulie 2013 Domentii Ala a depus cerere de chemare în judecată împotriva Universităţii de Stat din Moldova cu privire la restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată.

In motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, în baza hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 noiembrie 2011, USM a emis ordinul nr. 154-1 din 15 noiembrie 2011 de restabilire în funcţia de şef -adjunct Serviciul Resurse Umane. Prin acelaşi ordin reclamanta a fost transferată în funcţia de inspector superior Secţia Personal, Secretariat şi Arhivă, până la pronunţarea deciziei definitive de instanţa judecătorească ierarhic superioară. Consideră, că ordinul respectiv contravine legislaţiei muncii, deoarece USM a restabilit cu ea relaţiile de muncă ca şef-adjunct Serviciul Resurse Umane, însă tot atunci aceste relaţii au fost încetate şi fără acordul ei scris, fără un contract individual de muncă a fost transferată în funcţia de inspector superior.

In perioada 17 noiembrie 2011 – 21 mai 2012 s-a aflat în concediu medical plătit, iar pârâtul i-a calculat indemnizaţii pentru concediul de boală reieşind din salariul stabilit pentru funcţia în care a fost transferată ilegal. Menţionează, că urma să- 1 i fie achitată indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în perioada respectivă în sumă de 18408,96 lei, însă i-a fost calculată şi achitată doar suma de 5836,62 lei. Astfel, pârâtul nu a efectuat transferurile la CNAM, CNAS şi IFS. În baza cererii nr. 450 din 25 mai 2012, pârâtul i-a acordat 96 zile calendaristice concediu de odihnă anual plătit, însă din motivul că a fost transferată ilegal în altă funcţie, nu i-a fost calculată corect indemnizaţia de concediu în sumă de 13806,72 lei.

Reclamanta solicită anularea pct. 2 din ordinul nr. 154-1 din 15 noiembrie 2011 privind transferul din funcţia şef-adjunct Serviciul Resurse Umane în funcţia inspector superior Secţia Personal, Secretariat şi Arhivă, precum şi a pct. 3 privind termenul de transferare până la pronunţarea deciziei definitive de instanţa judecătorească ierarhic superioară; anularea pct. 1 din ordinul nr. 198-L din 22 decembrie 2012 privind modificarea pct. 2 din ordinul nr. 154-L din 15 noiembrie 2011 cu expunerea în redacţia că se consideră încetat de drept contractul individual de muncă nr. 21 din 01 martie 2008 încheiat pe durată determinată, de la 10 martie 2011, data revenirii salariatului Ciudin Galina la lucru, precum şi a pct. 3 privind efectuarea înscrierilor de rigoare în carnetul de muncă; restabilirea în funcţia şef-adjunct Serviciul Resurse Umane; încasarea salariului mediu 3092,10 lei şi prejudiciul material 1362,53 lei; obligarea achitării plăţilor obligatorii a impozitelor din suma de 68026.34 lei pentru 15 decembrie 2009 – 16 noiembrie 2012 la IFS, CNAM, CNAS, cu efectuarea rectificărilor corespunzătoare în listele de plată a salariului, necesare CTAS pentru recalcularea pensiei de invaliditate; obligarea recalculării indemnizaţiei pentru concediul medical în perioada 17 noiembrie 2011 – 21 mai 2012 şi repararea prejudiciului material în sumă de 21625,98 lei,

cu efectuarea rectificărilor corespunzătoare în listele de plată a salariului, necesare CTAS pentru recalcularea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului; obligarea recalculării indemnizaţiei pentru concediul de odihnă plătit pentru perioada 22 mai 2012 – 25 august 2012 şi compensarea prejudiciului material 13806,72 lei, cu efectuarea rectificărilor corespunzătoare în listele de plată a salariului, necesare CTAS pentru recalcularea indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului; compensarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 26 noiembrie 2012 şi din 27 decembrie 2012, au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii Ciudin Galina şi Ojog Steliana, şefi-adjuncţi Serviciul Resurse Umane.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 aprilie 2013 cererea de repunere în termen s-a respins şi acţiunea s-a respins ca neîntemeiată şi tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013 s-a respins apelul declarat de Domentii Ala şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. La 06 decembrie 2013 Domentii Ala a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2013, solicitând admiterea recursului, cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri privind admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată nu au constatat şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, au încălcat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţele de judecată nu au constatat şi nu au elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, au încălcat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţa de apel corect a raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii 3 constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel, toate argumentele invocare în cererea de recurs fiind similare celor invocate în cererea de apel şi cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere cuvenită.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţele au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Domentii Ala ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Domentii Ala se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4