2ra-898/14 — Repararea prejudiciului

prima instanţă: M.Iftodi dosarul nr.2ra-898/14 instanţa de apel: Iu.Grosu A.Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 20 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul raional Edineţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roşca Valentina împotriva Consiliului raional Edineţ cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 noiembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 05 martie 2013 Roşca Valentina a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Edineţ cu privire la repararea prejudiciului material.

In motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, prin hotărârea Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate pe lângă Consiliul raional Edineţ nr. 17/8 din 15 noiembrie 2012 a fost admisă parţial cererea privind achitarea compensaţiei averii confiscate în urma represiunilor politice a părinţilor săi, fiind stabilită suma compensaţiei pentru averea confiscată a tatălui Pleşca Alexandr în mărime de 51000 lei. Menţionează, că până în prezent nu este executată hotărârea nominalizată. Totodată, reclamanta nu este de acord cu raportul de evaluare a bunurilor imobile din 09 februarie 2012 efectuat de OCT Briceni. Reclamanta Roşca Valentina solicită încasarea de la Consiliul raional Edineţ a recompensei în mărime de 416617 lei pentru bunurile confiscate la 06 iulie 1949 în urma represiunilor politice şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 05 iulie 2013 acţiunea s-a admis parţial. S- a încasat de la Consiliul raional Edineţ prin intermediul Direcţiei de Finanţe al Consiliul raional Edineţ în beneficiul Valentinei Roşca prejudiciul material cauzat în 1 urma represiunilor politice în sumă de 52000 lei şi cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 2500 lei. La data de 02 august 2013 Roşca Valentina a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe. La data de 16 octombrie 2013 Consiliul raional Edineţ a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 noiembrie 2013 s-a restituit cererea de apel depusă de Consiliul raional Edineţ ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 noiembrie 2013 s-a respins apelul declarat de Roşca Valentina şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. La 14 ianuarie 2014 Consiliul raional Edineţ a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 noiembrie 2013, solicitând admiterea recursului, cu casarea deciziei şi pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată au încălcat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. 2 În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţele de judecată au încălcat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţa de apel corect a raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. Recursul urmează a fi considerat inadmisibil şi pe motivul, că recurentul nu a folosit calea de apel, deoarece prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 noiembrie 2013 s-a restituit cererea de apel depusă de Consiliul raional Edineţ ca fiind depusă tardiv.

Astfel, apelul se consideră nedeclarat. Or, în conformitate cu art. 433 lit.c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare, iar potrivit prevederilor art. 429 alin.(4) acelaşi Cod nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374.

Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurenta nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel, toate argumentele invocare în cererea de recurs fiind similare celor invocate în cererea de apel şi cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere cuvenită.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţele au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar 3 argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul raional Edineţ ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Consiliul raional Edineţ se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4