3ra-125/14 — Interzicerea desfăşurării întrunirii

prima instanţă - V. Efros dosarul nr. 3ra-125/14 instanţa de apel – M. Anton, M. Ciugureanu, I. Secrieru DECIZIE 19 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Asociația Obștească „Moldova Tînără”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei mun. Chișinău împotriva Asociației Obștești „Moldova Tînără”, intervenient accesoriu Direcția de Poliție a mun. Chișinău cu privire la interzicerea desfășurării întrunirii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Asociația Obștească „Moldova Tînără” și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 29 noiembrie 2013, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 28 noiembrie 2013, Primăria mun. Chișinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva NGO „Moldova Tînără”, intervenient accesoriu Direcția de Poliție a mun. Chișinău cu privire la interzicerea desfășurării întrunirii, În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 27 noiembrie 2013, de către reprezentantul NGO „Moldova Tînără” a fost depusă o declaraţie prealabilă, înregistrată cu nr. 05-115/8410 din 27 noiembrie 2013, privind desfăşurarea unei întruniri pe str. M. Kogâlniceanu 12 mun. Chișinău, în faţa sediului Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, la 28-30 noiembrie 2013 între orele 18.00, în semn de protest contra summitului de la Vilnius.

Invocă reclamantul că la 28 noiembrie 2013, începând cu orele 14.00, în faţa sediului Delegaţiei Uniunii Europene, din str. M. Kogâlniceanu 12 s-au prezentat un grup de circa 100 persoane, în frunte cu deputaţii din Parlamentul Republicii Molodva: Grigore Petrenco, Eduard Muşuc, Mihail Poleanschi, Alexandru Petcov, care au desfăşurat întrunirea preconizată. Susţine că la finele întrunirii, deputaţii vizaţi au îndemnat participanţii la protest, să nu se disperseze, dar să continue protestul cu instalarea cortului, aparatajului de amplificare a sunetului, generatoare pentru producerea energiei electrice şi alte construcţii. Menţionează că, din startul demarării întrunirii, circulaţia rutieră a fost suspendată pe str. Kogîlniceanu în perimetrul străzilor Bulgară-Tighina, cu crearea dificultăților în circulaţia transportului pe străzile adiacente.

1 Mai invocă că la 28 noiembrie 2013, în jurul orelor 17.00, organizatorul întrunirii, Doga Denis, a depus o declaraţie prealabilă, înregistrată cu nr. 05-115/8460 prin care a informat Primăria mun. Chişinău despre continuarea protestului cu instalarea corturilor pe carosabil şi organizarea punctelor de primire a consilierilor municipali şi deputaţilor PCRM. În susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 10 alin. (1) al Legii nr. 26 din 22 februarie 2008 privind întrunirile, care stipulează că orice persoană care intenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autoritatea administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întruniri, afirmînd că , în cazul din speţă termenul stabilit de normele legale de către protestanţii a fost încălcat.

La fel, invocă şi prevederile alin. (2) al art. 9 a Legii citate, care indică că pentru desfăşurarea întrunirilor pot fi montate construcţii temporare, în acest caz, organizatorul ia măsurile necesare pentru a nu crea inconveniente disproporţionate participanţilor sau trecătorilor şi pentru a nu provoca pagube mediului ambiant, precum şi asigură demontarea acestora imediat după încheierea întrunirii. Însă, la caz, insistă că construcţiile, utilajul, corturile, etc. au fost montate pe partea carosabilă şi trotuar creînd inconveniente trecătorilor şi conducătorilor auto. De asemenea invocă că, reieșind din prevederile art. 225 alin. (1) şi (2) al Codului contravențional, blocarea intenţionată a arterelor de transport care a provocat sau care ar putea provoca perturbarea funcţionării normale a transportului auto, feroviar, fluvial.

Acţiunile specificate la alin. (1) însoţite de pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor ori săvârşite în urma înţelegerii prealabile a unui grup de persoane, ori însoţite de controlul nelegitim al încărcăturii, bagajului sau al documentelor, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune, constituie contravenţii. Iar cu referire la prevederile art. 6 a Hotărârii Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere, susţine că este interzisă organizarea de concursuri, antrenamente, competiţii sportive, etc. pe drumurile publice fără acordul prealabil al poliţiei, or, asemenea acord nu a fost prezentat Primăriei mun. Chişinău.

Consideră că, restrângerea dreptului pârâtului la desfăşurarea întrunirii în locul solicitat constituie o măsură necesară, prevăzută de lege, într-o societate democratică, pentru apărarea ordinii publice, prevăzute expres în textul art. 11 alin. (2) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Solicită interzicerea desfăşurării întrunirii pe partea carosabilă a str. M. Kogălniceanu mun. Chișinău pe segmentul dintre str. Tighina şi str. Bulgară, organizată de către NGO „Moldova Tînără”, pentru 29 şi 30 noiembrie 2013, cu evacuarea corturilor, utilajelor și a altor instalații provizorii, eliberarea părţii carosabile de către participanţii la întrunire.

Totodată solicită emiterea a unei încheieri prin care să fie dispusă executarea imediată a hotărârii. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 29 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă, fiind dispusă interzicerea desfășurării întrunirii pe partea carosabilă a str. M. Kogîlniceanu pe segmentul dintre str. Tighina și str. Bulgară organizată de către NCO „Moldova Tînără” pentru datele de 29 și 30 noiembrie 2013 cu evacuarea corturilor, utilajelor și altor instalații provizorii și eliberarea părții carosabile de către participanții la întrunire. 2 Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2013, a fost dispusă executarea imediată a hotărîrii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău 30 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către NGO „Moldova Tînără” și menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 03 decembrie 2013, Asociația Obștească „Moldova Tînără” a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. La 06 decembrie 2013, NGO „Moldova Tînără” a depus recurs suplimentar în care a invocat motivele recursului, susţinînd că libertatea întrunirilor este un drept prevăzută de art. 40 al Constituției RM, garantată și protejată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în sensul art. 11 din CEDO, Convenţia apără dreptul la întrunire paşnică, aceste acțiuni urmînd a fi desfășurate fără a tulbura ordinea și liniștea publică sau a genera reacții violente din partea altor persoane.

Menționează că din startul demarării întrunirii, circulaţia rutieră a fost posibilă pe str. Kogîlniceanu în perimetrul străzilor Bulgară - Tighina, pe un singur sens fără a crea mari dificultăţi pentru transport, mai mult că transportul avea posibilitatea de a circula pe străzile adiacente. Afirmă că manifestaţia organizată de ei a fost una paşnică motiv din care beneficiază de protecţia art. 11 din Convenţie, exerciţiului dreptului la libertatea de întrunire fiindu-i aplicabile principiile instituite de CEDO în jurisprudenţa sa constantă. Invocă că, dreptul la libertatea de întrunire paşnică priveşte atât reuniuni private, cât şi cele care se desfăşoară în locurile publice, inclusiv pe căile de comunicaţii publice.

Acest drept include organizarea de defilări sau manifestări pe căi publice (Rassamblement jurassien et unite jurassienne c. Elveţiei, Christian against Racism and Fascism v. UK). Dreptul la libertatea de întrunire „acoperă”, în acelaşi timp, reuniunile private şi cele care au loc pe calea publică, precum şi reuniunile „statice” şi cele care se desfăşoară sub forma unor defilări publice (Djavit An v. Turcia 23.02.2003), iar, interzicerea exercitării dreptului la libertatea de întrunire în spaţiile publice, inclusiv, drumul public este o ingerinţă inadmisibilă. Insistă că, atît Primăria mun. Chişinău în cererea de chemare în judecată cît și instanța de apel în decizia contestată nu a justificat în modul stabilit de lege imposibilitatea de a întreprinde măsurile necesare, tolerării acţiunilor de blocare a drumurilor publice în sectorul în care au avut loc protestele.

În susţinerea poziţiei sale mai invocă şi prevederile art. 12 alin.(1) al Legii privind întrunirile nr.26 din 22 februarie 2006, care indică că în cazul întrunirii spontane, notificarea, este admisă şi fără respectarea formei scrise sau a termenului prevăzut la art. 10 alin.(1), fiind suficientă furnizarea informaţiei cu privire la locul, data, ora, scopul şi organizatorul întrunirii, precum şi cu privire la serviciile solicitate din partea autorităţii administraţiei publice locale. Cît şi prevederile art. 12 alin. (5) al Legii menționate, care direct indică că nu este obligatoriu de a notifica autoritatea administraţiei publice locale prin declaraţie prealabilă în cazul întrunirilor cu un număr redus de participanţi.

Dacă organizatorii unei astfel de întruniri solicită anumite servicii din partea autorităţii administraţiei publice locale sau doresc să monteze construcţii temporare, ei depun în acest sens o declaraţie prealabilă în scris. 3 Susţine că prevederile legale menționate au fost respectate, iar încălcarea procedurii de notificare în special al termenul de notificare, nu constituie temei de interzicere a întrunirii sau altă modalitate de sancţionare sau restrângere a dreptului de întrunire.

Consideră ca neîntemeiate concluziile instanței de apel cu referire la nerespectarea termenului de notificare, or, materialele pricinii şi circumstanţele speţei denotă cert că declaraţia nr.044 din 27 noiembrie 2013, prevedea participarea la întrunire a 51 persoane, care reieşind din dispoziţiile legale este calificată drept o întrunire cu număr redus de participanţi, iar legislatorul în aceste condiţii nu impune exercitarea obligaţilor pozitive din partea organizatorilor de a întreprinde măsuri de notificare. Mai mult decît atît, susține că în ziua desfăşurării întrunirii la data de 28 noiembrie 2013 a mai fost depusă o altă declaraţia prealabilă nr.048, prin care au informat autorităţile despre participarea spontană a unui număr mai mare de persoane, circa 1000 persoane, din considerentele aderării unor alte organizaţii, indicându-se concomitent şi traseele pe care se vor desfăşura întrunirea, inclusiv, banda de circulaţie.

Prevederile art. 8 al Legii privind întrunirile reglementează în mod exhaustiv situaţiile în care pot fi interzise întrunirile, iar interzicerea exerciţiului dreptului de întrunire în alte temeiuri decât cele expres prevăzute de lege constituie o ingerinţă inadmisibilă a exerciţiului dreptului protejat de Convenţie şi a principiului preeminenţei dreptului. Or, principiul preeminenţei dreptului constituie una din exigenţele unui proces echitabil în sensul art. 6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Roşca c. Moldovei, nr. 6267/02 din 22.03.2005 § 24). Afirmă că, eventualele ingerinţe ale statului în exercitarea dreptului trebuie să fie prevăzute în mod clar de legislaţia naţională, însă legislaţia naţională nu prevede o asemenea intervenţie în cazul încălcării procedurii de notificare, motiv din care orice restrângere a unui drept garantat de lege în lipsa unui temei legal, constituie o restrângere arbitrară.

Cu referire la cele menţionate insistă că acțiunea Primăriei mun. Chişinău urmează a fi respinsă din motivul lipsei temeiurilor legale privind instituirea de restricţii în exerciţiul dreptului la libertatea de întrunire. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 30 noiembrie 2013 a fost expediată în adresa NGO „Moldova Tînără” la 02 decembrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 68). Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 03 decembrie 2013, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. 4 După cum denotă actele cauzei la 27 noiembrie 2013 de către reprezentantul NGO „Moldova Tînără”, Doga Denis a fost depusă o declaraţie prealabilă, înregistrată la Primăria mun.

Chişinău cu nr. 05-115/8410 din 27 noiembrie 2013, privind desfăşurarea unei întruniri pe str. M. Kogâlniceanu 12 mun. Chișinău, în faţa sediului Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, la 28-30 noiembrie 2013 între orele 18.00, în semn de protest contra summitului de la Vilnius (f.d. 8). Iar la 28 noiembrie 2013, începând cu orele 14.00, în faţa sediului Delegaţiei Uniunii Europene, din str. M. Kogâlniceanu 12 s-au prezentat un grup de circa 100 persoane, în frunte cu deputaţii din Parlamentul Republicii Molodva: Grigore Petrenco, Eduard Muşuc, Mihail Poleanschi, Alexandru Petcov, care au desfăşurat întrunirea preconizată. Tot actele cauzei atestă că la 28 noiembrie 2013, organizatorul întrunirii, Doga Denis, a depus o altă declaraţie prealabilă, înregistrată la Primăria mun.

Chişinău cu nr. 05-115/8460, prin care a informat Primăria mun. Chişinău despre continuarea protestului cu instalarea corturilor pe carosabil şi organizarea punctelor de primire a consilierilor municipali şi deputaţilor PCRM pentru data de 28-30 noiembrie 2013, totodată a informat că la întrunire vor participa circa 1000 persoane (f.d. 9). Înaintând acţiunea în judecată împotriva NGO „Moldova Tînără” şi intervenientului accesoriu Direcția de Poliție a mun. Chișinău, Primăria mun. Chișinău a solicitat interzicerea desfășurării întrunirii pe partea carosabilă a str. M. Kogîlniceanu pe segmentul dintre str. Tighina și str. Bulgară organizată de către NCO „Moldova Tînără” pentru perioada de 29 și 30 noiembrie 2013 cu evacuarea corturilor, utilajelor și altor instalații provizorii și eliberarea părții carosabile de către participanții la întrunire.

Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, atât prima instanţă cât şi instanţa de apel, determinând corect raporturile juridice stabilite între părţi, întinderea drepturilor şi obligaţiilor în cazul respectiv, precum şi cadrul legal aplicabil în speţă, justificat au ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 10 alin. (1) al Legii privind întrunirile, care indică că orice persoană care atenţionează să desfăşoare o întrunire notifică în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autoritatea administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării întrunirii.

Acelaşi articol, la alin. (4) statuează că, autorităţile publice vor întreprinde acţiunile necesare pentru asigurarea serviciilor solicitate de către organizator, care sînt în mod obişnuit prestate prin intermediul organelor din subordine şi al întreprinderilor pe care le administrează.

În speţă, însă, se constată că declarația prealabilă cu privire la desfăşurarea întrunirii a fost depusă de către NGO „Moldova Tînără” cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) al Legii privind întrunirile, şi anume, cu încălcarea termenului stabilit de norma legală, or, după cum rezultă din materialele cauzei, cererea prealabilă cu privire la desfăşurarea protestului paşnic pentru data de 28,29,30 noiembrie 2013, a fost depusă de către organizatorul întrunirii la 27 şi 28 noiembrie 2013, fapt ce a pus în imposibilitate autoritatea locală de a-și îndeplini obligațiunile prevăzute de art. 10 alin. (4) a Legii privind întrunirile, potrivit căruia autorităţile publice vor întreprinde acţiunile necesare pentru asigurarea serviciilor solicitate de către organizator, care sunt în mod obişnuit prestate prin intermediul organelor din subordine şi al întreprinderilor pe care le administrează.

5 În context se vor reţine şi dispoziţiile art. 9 alin.(2) a Legii privind întrunirile, care indică că pentru desfăşurarea întrunirilor pot fi montate construcţii temporare. În acest caz, organizatorul în măsurile necesare pentru a nu crea inconveniente disproporţionale participanţilor sau trecătorilor şi pentru a nu provoca pagube mediului ambiant, precum şi asigură demontarea acestora imediat după încheierea întrunirii. Cu referire la prevederile enunţate, instanţa de recurs constată drept corecte constatările instanţelor de judecată cu referire la faptul că, în urma întrunirii organizate de către NGO „Moldova Tînără” a fost îngrădit accesul liber al cetățenilor pe str. Kogîlniceanu mun.

Chișinău pe segmentul dintre str. Tighina și str. Bulgară, fapt ce indică incontestabil asupra ilegalităţii desfăşurării întrunirii de către NGO „Moldova Tînără”, deoarece ocuparea părţii carosabile fără organizarea prealabilă a cetăţenilor îngrădeşte liberă circulaţie a acestora, iar blocarea intenționată a arterelor de transport a provocat perturbarea funcționării normale a transportului. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 6 a Hotărîrii Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere, care indică că este interzisă organizarea de concursuri, antrenamente, competiţii, sportive etc. pe drumuri publice fără acordul prealabil, or, un asemenea acord nu a fost prezentat Primăriei mun.

Chişinău la data depunerii declarațiilor prealabile cu privire la desfăşurarea întrunirii. Prin prisma dispoziţiilor citate, se atestă corectitudinea concluziei instanţelor judecătoreşti cu referire la faptul că desfăşurarea întrunirii, a fost organizată de către NGO „Moldova Tînără” cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare, iar ca urmare, justificat au interzis desfășurarea întrunirii pe partea carosabilă a str. M. Kogîlniceanu pe segmentul dintre str. Tighina și str. Bulgară organizată de către NGO „Moldova Tînără” pentru datele de 29 și 30 noiembrie 2013 şi a dispus evacuarea corturilor, utilajelor și altor instalații provizorii cu eliberarea părții carosabile de către participanții la întrunire.

În această ordine de idei, nu au relevanţă criticile invocate în recurs întrucât se combat cu cele relatate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către instanţele inferioare, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material. Or, argumentul recurentului, cu referire la faptul că, întrunirea a fost desfășurată cu respectarea prevederile art. 40 a Constituției Republici Moldova și art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor care reglementează libertatea întrunirilor este unul declarativ.

Acesta deoarece potrivit prevederilor art. 8 lit. c) al Legii privind întrunirile nr. 26-XVI din 22 februarie 2008, și art. 11 § 2 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, exercitarea dreptului la libertatea de întrunire şi la libertatea de asociere nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care sunt prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora, fiind interzise întrunirile prin care se urmăreşte încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralităţii publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor persoane ori punerea in pericol a vieţii sau a sănătăţii acestora.

Totodată sunt apreciate critic și argumentele recurentului cu referire la prevederile art. 12 alin. (1) al Legii privind întrunirile, care permit desfășurarea 6 întrunirilor cu admiterea notificării fără respectarea formei scrise sau a termenului prevăzut de art. 10 alin. (1) al Legii citate, fiind suficientă furnizarea informaţiei cu privire la locul, data, ora, scopul şi organizatorul întrunirii, precum şi cu privire la serviciile solicitate din partea autorităţii administraţiei publice locale, deoarece prevederile enunțate sunt aplicabile doar în cazul întrunirii spontane, pentru care procedura ordinară de notificare nu este posibilă. Pe cînd în cazul din speţă, întrunirea desfășurată de NGO „Moldova Tînără” a fost organizată din timp, în semn de protest contra summitului de la Vilnius, în baza declarației prealabile nr. 05-115/8410, din 27 noiembrie 2013 (f.d.

8), însă care a fost depusă cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) al Legii privind întrunirile. Or, prin noţiunea întrunirii spontane, este de înţeles că acesta este o întrunire ale cărei iniţiere şi desfăşurare reprezintă un răspuns direct şi imediat la evenimentele din societate şi care, din punct de vedere al participanţilor la aceasta, nu poate fi amînată, motiv pentru care procedura ordinară de notificare nu este posibilă.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Asociația Obștească „Moldova Tînără”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2013, hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2013 și încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei mun. Chișinău împotriva Asociației Obștești „Moldova Tînără”, intervenient accesoriu Direcția de Poliție a mun. Chișinău cu privire la intezicerea desfășurării întrunirii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chișca-Doneva 7