Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2rac-118/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
19 martie 2014
Părțile
SRL Tirtrans-Grup vs SRL Salcon-Transgrup, interv. acces. Bîrsî Vladimir
Pe scurt
Temeiul şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale, răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit, limitele judecării apelului, legalitatea şi temeinici hotărîrii, cuprinsul hotărîrii

2rac-118/14 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: D. Suşchevici dosarul nr: 2rac-118/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 19 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Societatea Comercială „Tirtrans-Grup” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „Tirtrans-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Salcon-Transgrup” cu privire la repararea prejudiciului material împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Societatea Comercială „Tirtrans-Grup” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 01 martie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 08 iunie 2012, SC„Tirtrans-Grup” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Salcon-Transgrup” cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii a indicat că la 20 octombrie 2009, în jurul orei 07.40, Vladimir Bîrsî aflându-se la volanul autocarului de model „Mercedes 0350” cu numărul de înmatriculare COH 745, proprietate a SRL „Salcon-Transgrup” şi conducând această unitate de transport în pantă cu declivitate mare şi în condiţii nefavorabile (ceaţă) pe traseul R-34 în apropierea sat. Vîlcele, r-nul Cantemir a ignorat pct.45 alin. (1) şi pct.55 alin. (2) ale Regulamentului circulaţiei rutiere, ieşind pe banda opusă a carosabilului.

Deplasându-se în pantă, nu a cedat trecerea autocamionului „MAN-19422LS”, număr de înmatriculare CHAT 043, cu semiremorcă de model „KOEGEL” cu numărul de înmatriculare CHAB 171, proprietate a SC „Gheost-Grup” SRL, care se deplasa în rampă, tamponând semiremorca acestui camion şi cauzându-i daune, fapt prin care Vladimir Bîrsî a comis o contravenţie administrativă prevăzută de art.242 alin. (1) Cod contravenţional. Menţionează că la 15 decembrie 2009 de către colaboratorul CPR Cantemir a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie nr.4360525295328787 iar prin decizia agentului constatator lui Vladimir Bîrsî i-a fost aplicată o sancţiune 1 contravenţională sub formă de amendă în mărime de 40 unităţi convenţionale, ce se echivalează la 800 lei.

Contravenientul la 22 ianuarie 2010, a contestat în instanţa de judecată procesul-verbal cu privire la contravenţie şi prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 01 martie 2010 procesul contravenţional în privinţa lui Vladimir Bîrsî conform art.242 alin. (1) Cod contravenţional a fost încetat pe motiv de nulitate, deoarece au fost depistate o serie de încălcări de ordin procesual. Cu toate acestea instanţa de judecată nu s-a pronunţat asupra vinovăţiei imputată lui Vladimir Bîrsî. Menţionează că decizia agentului constatator pe acest caz nu a fost atacată şi nu a fost anulată de instanţa de judecată.

În rezultatul accidentului rutier, conform concluziei expertului nr. 110510D din 07 mai 2010 efectuată de Agenţia de Expertiză şi Evaluare „PROEXPERT SUD”, în urma deteriorării semiremorcii de model „KOEGEL” cu numărul de înmatriculare CHAB 171 şi a autocamionului „MAN-19422LS” cu număr de înmatriculare CHAT-043, SC „Gheost-Grup” SRL i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 41782,00 lei. De asemenea,a fost deteriorată parţial şi încărcătura transportată în semiremorcă - 35 saci cu ciment, preţul unuia constituind 63 lei, iar în total - 2205 lei. Mai indică că pentru efectuarea expertizei merceologice nr. 140911DSC „Gheost-Grup” SRL a achitat suma de 2400 lei, conform facturii expertului, iar pentru serviciile de asistenţă juridică a achitat suma de 1350 lei, conform bonului de plată anexat.

Afirmă că la 10 octombrie 2011 SC „Gheost-Grup” SRL şi-a schimbat denumirea în SC „Tirtrans-Grup” SRL, primind certificatul nou - MD 0110515. Cere reclamantul recunoaşterea vinovăţiei SRL „Salcon-Transgrup” în pricinuirea daunei faţă de SC „Gheost-Grup” SRL în sumă de 43987 lei şi încasarea de la SRL „Salcon-Transgrup” în beneficiul SC „Tirtrans-Grup” SRL a valorii prejudiciului cauzat, care îl estimează la 43987 lei, a cheltuielilor de efectuare a expertizei merceologice în sumă de 2400 lei, cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1350 lei şi pentru taxa de stat achitată în sumă de 1433 lei, iar în total solicită încasarea sumei de 49170 lei.

Ulterior, SC„Tirtrans-Grup” SRL a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat a recunoaşterea vinovîţiei SRL „Salcon-Transgrup” de pricinuirea daunei SC „Gheost-Grup” SRL în mărime de 49170 lei, sumă constituită din 43987 lei – valoarea prejudiciului cauzat, 2400 lei – pentru efectuarea expertizei merceologice, 1350 lei – cheltuieli de asistenţă juridică şi 1433 lei – taxa de stat achitată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 martie 2013, a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013 a fost respinsă cererea de apel depusă de SC„Tirtrans-Grup” SRL şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 27 decembrie 2013 SC„Tirtrans-Grup” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la SRL „Salcon-Transgrup” în beneficiul SC „Tirtrans-Grup” SRL a valorii prejudiciului cauzat, care se estimează la 43987 lei, cât şi a cheltuielilor de judecată, cheltuielilor de efectuare a expertizei merceologice în sumă de 2400 lei, cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1350 lei şi cheltuielilor pentru plata taxei de stat în sumă de 1433 lei. 2 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată. Cu referire la art. 1398 Cod civil, consideră că prin totalitatea de probe anexate a dovedit cine se face vinovat de comiterea accidentului rutier şi de cauzarea de daune SC „Gheost Grup” SRL.

Faptul comiterii accidentului rutier este confirmat şi de SRL „Salcon- Transgrup”, cât şi de probele anexate, procesul-verbal de examinare la faţa locului, schema accidentului rutier, încheierii agentului constatator din CRP Cantemir, despre rezultatul controlului din 24 noiembrie 2009. Susţine că din materialele anexate rezultă, că autocarul „MERCEDES-350” cu numărul de înmatriculare COH 745, proprietate a SRL „Salcon-Transgrup”, se deplasa la momentul comiterii accidentului în pantă, menţionând că conform art. 55 alin. (2) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, pe drumurile cu declivitate pronunţată semnalizate prin indicatoarele rutiere 1.14.1 şi 1.14.2, unde trecerea concomitentă în sensuri opuse a două vehicule este imposibilă, conducătorul vehiculului în pantă trebuie să cedeze trecerea vehiculului în rampă.

Menţionează că în încheierea agentului constatator din 24 noiembrie 2009, se indică că anume Vladimir Bîrsî, conducătorul autocarului „MERCEDES-350” cu numărul de înmatriculare COH 745, deplasându-se pe traseul R-34 în apropierea sat. Vîlcele, r-nul Cantemir, n-a ţinut cont de condiţiile nefavorabile(ceaţă), a ieşit pe banda opusă a carosabilului şi s-a ciocnit cu autocamionul „MAN-19422LS” cu număr de înmatriculare CHAT-043, SC „Gheost-Grup”, deteriorând vehiculele parţial, ignorând pct.45 alin. (1) lit. b) şi lit. d) RCR, care indică că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ţinând permanent seama de următorii factori, ca dexteritatea în conducere ce i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase şi de situaţia rutieră.

Consideră că instanţa trebuia să concluzioneze că anume Vladimir Bîrsî a încălcat regulile de circulaţie rutieră, ceea ce a dus la coliziunea autovehiculelor şi cauzarea prejudiciului material. Hotărârea Judecătoriei Cantemir din 01 martie 2010 în procesul contravenţional în privinţa lui Vladimir Bîrsî pe art. 242 alin. (1) Cod contravenţional nu a fost contestată de către contravenient, deşi în recursul înaintat a fost solicitat încetarea procesului administrativ pe motiv că nu-şi recunoaşte vinovăţia, iar instanţa nu s-a pronunţat în nici un mod vis-a-vis de culpa lui, ci doar a încetat procesul contravenţional pe motiv de nulitate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că decizia instanţei de apel din 22 octombrie 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 31 octombrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire nr. 3622 (f. d. 161). Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 27decembrie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă 3 recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Înaintând acţiunea în judecată, SC„Tirtrans-Grup” SRL a solicitat recunoaşte vinovăţiei SRL „Salcon-Transgrup” în pricinuirea daunei faţă de SC „Gheost-Grup” SRL în sumă de 41782 lei şi încasarea de la SRL „Salcon-Transgrup” în beneficiul SC „Tirtrans-Grup” SRL a valorii prejudiciului cauzat, care îl estimează la 43987 lei, cheltuielilor de efectuare a expertizei merceologice în sumă de 2400 lei, cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1350 lei şi cheltuielilor pentru plata taxei de stat achitate în mărime de 1433 lei, în total solicitând încasarea sumei de 49 170 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, prima instanţă a ajuns la concluzia respingerii acţiunii SC„Tirtrans-Grup” SRL împotriva SRL „Salcon- Transgrup”, intervenient accesoriu Vladimir Bîrsî cu privire la încasarea prejudiciului material, pe motiv că prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 01 martie 2010 a fost încetat procesul contravenţional în privinţa lui Vladimir Bîrsî în temeiul art. 242 alin. 1) Cod contravenţional, din motivul efectului de nulitate a procesului-verbal şi ca consecinţă a considerat că lipsesc condiţiile prevăzute de art. 1398 alin. (1) Cod civil. Totodată, prima instanţă a menţionat că în asemenea condiţii, lipseşte culpa lui Vladimir Bîrsî cît şi SRL „Salcon-Transgrup”, care nu au acţionat în mod ilicit, cu vinovăţie, faţă de SC„Tirtrans-Grup” SRL, aceştia nefiind obligaţi să repare careva prejudiciu material imputat de SC„Tirtrans-Grup” SRL în acţiune, soluție menținută și de instanța de apel.

Instanţa de recurs constată, însă, că atât soluţia primei instanţe, cât şi cea a instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării hotărârii la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea de a exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. La acest segment, se va reţine că hotărârea primei instanţe are un conţinut incomplet, bazat pe aprecierea unilaterală a materialului probator, iar instanţa de apel judecând apelul nu a constatat neajunsurile din hotărârea primei instanţe, nu s-a expus asupra acestora, prin urmare, se stabileşte că şi judecarea apelului a fost efectuată în mod superficial, cu încălcarea prevederilor stipulate la art. 373 CPC.

Astfel, este de menţionat că, instanţa de apel, într-un mod neînțeles, constată, prin prisma art. 441 Cod contravenţional, că încetarea procesului contravenţional repune persoana în drepturi, înlăturând în acest sens temeiul răspunderii şi cu referire la prevederile art. 440, 442 Cod contravenţional, constată că vinovăţia SRL „Salcon-Transgrup” nu este confirmată corespunzător. Pe de altă parte, trecând superficial chestiunea cu privire la răspunderea civilă pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit, care direct rezultă din dispozițiile art. 1398 alin. (1), 1410 alin. (1), (5) Cod Civil, instanța de apel, reține că din schema accidentului rutier şi concluzia tehnico-ştiinţifică din 16 noiembrie 2009 nu se vede locul coliziunii automobilelor, precum şi faptul că lipseşte menţiunea despre instalarea pe porţiunea de drum respectivă a indicatorului rutier 1.14.1 „Pantă cu declivitate mare”.

În aceste condiţii se distinge că instanţa de apel nu a făcut analiza respectivă probelor anexate la materialele cauzei, legislaţiei, precum şi jurisprudenţei aplicabile cazului dat. 4 Or, din copia schemei anexată la materialele dosarului, rezultă cert locul ciocnirii cu bucăţi de vopsea albă de la autocar (f. d. 9, 10), iar certificatul nr. 69 eliberat de SA „Drumuri - Cantemir” la 07 iunie 2013 confirmă existenţa în luna octombrie 2009 pe traseul P-34 Hînceşti-Leova-Cahul-Sl.

Mare km 73+050 a indicatorului rutier 1.14.1, conform schemei de dislocare a indicatoarelor rutiere (f. d. 123). De altfel, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu s-au expus nici într-un mod şi nu au dat o explicaţie clară şi exhaustivă susţinerilor SC „Tirtrans-Grup” SRL precum că autocarul „MERCEDES-350” cu numărul de înmatriculare COH 745, proprietate a SRL „Salcon-Transgrup”, se deplasa la momentul comiterii accidentului în pantă, menţionând că conform art. 55 alin. (2) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, pe drumurile cu declivitate pronunţată semnalizate prin indicatoarele rutiere 1.14.1 şi 1.14.2, unde trecerea concomitentă în sensuri opuse a două vehicule este imposibilă, conducătorul vehiculului în pantă trebuie să cedeze trecerea vehiculului în rampă.

Pe când, întru soluţionarea justă a cauzei, instanţa era obligată să se expună asupra tuturor aspectelor nominalizate, să dea aprecierea respectivă susţinerilor menţionate în coroborare cu probele existente la materialele dosarului şi să rezolve într-un mod indubitabil problema responsabilităţii persoanei vinovate de daună cauzată de izvorul pe pericol sporit. Or, lipsa unei hotărâri irevocabile cu privire la vinovăția persoanei în comiterea contravenției administrative în cazul încălcării regulilor de circulație, nu exclude răspunderea civilă pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit, dacă există probe care demonstrează vinovăția acestei în cauzarea prejudiciului.

În această ordine de idei, instanţa de recurs remarcă că, ajungând la concluzia netemeiniciei acţiunii, instanţele de judecată la soluționarea cauzei s-au limitat la o motivare unilaterală şi extrem de generală și, deși apelantul SC„Tirtrans-Grup” SRL a abordat diverse argumente în susţinerea poziţiei ce ţine de dezacordul cu hotărârea primei instanţe, instanţa de apel nu s-a expus asupra acestor motive, respingându-le doar prin declaraţii generale, deşi, în baza art. 373 alin. 5 CPC, era obligată să se expună asupra fiecărui motiv din cererea de apel.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, constată că instanţele de judecată ierarhic inferioare au judecat cauza cu încălcarea prevederilor art. art. 239, 241 alin. (5), 130 CPC, ca urmare recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. La rejudecarea pricinii prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. art. 419, art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Societatea Comercială „Tirtrans-Grup” Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Tirtrans-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Salcon-Transgrup” cu privire la repararea prejudiciului 5 material, cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.