3rh-2/14 — Contestarea actului administrativ.

dosarul nr. 3rh-145/13 prima instanţă: M. Anton instanţa de recurs: S. Novac, S. Caitaz şi T. Vieru ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Andrei Bulala, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Bulala împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de sancţionare disciplinară, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iunie 2012, prin care a fost respins recursul declarat de către Andrei Bulala, cu menţinerea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2012, c o n s t a t ă: La 16 septembrie 2011, Andrei Bulala a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea ordinului de sancţionare disciplinară, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în funcţie de inspector al Secţiei Poliţiei Rutiere a Comisariatului de Poliţie raionul Cahul, aflîndu-se în grad de plutonier de poliţie. În timpul serviciului a primit o traumă, în legătură cu ce, din 25 martie 2011, se afla în concediu de boală. La 16 august 2011,lui Andrei Bulala i-a fost adus la cunoştinţă ordinul Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 343 ef. din 09 iunie 2011 privind sancţionarea lui disciplinară prin concedierea din organele afacerilor interne în temeiul art.21 alin.(7) al Legii cu privire la poliţie pentru comportamentul corupţional, acţiune ce discreditează efectivul de trupă şi corpul de comandă al organelor afacerilor interne.

1 La baza ordinului de concediere au fost puse rezultatele anchetei de serviciu, potrivit căreia reclamantul ar fi fost reţinut la 19 iunie 2011 în flagrant delict în momentul estorcării şi primirii unei mite în mărime de 100 euro, şi împotriva lui fiind pornit dosar penal pe art. 326 alin.(1) lit. c) Cod Penal. Andrei Bulala nu este de acord cu ordinul de concediere şi solicită anularea acestuia pe motiv de ilegalitate, deoarece nu a comis infracţiunea ce i se impută, iar administraţia Ministerului Afacerilor Interne a ignorat cu desăvîrşire principiul prezumţiei nevinovăţiei la emiterea ordinului de concediere, încălcînd prevederile legislaţiei muncii, care interzice concedierea angajaţilor ce se află în concediu de boală.

De asemenea, solicită reclamantul repunerea în funcţie, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru, compensarea cheltuielilor judiciare. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2012, cererea lui Andrei Bulala a fost admisă parţial, cu modificarea zilei de concediere a ultimului din ordinul nr. 343 ef. emis de Ministerul Afacerilor Interne al RM, de la 09 august 2011 la 09 septembrie 2011, cu achitarea compensaţiei pentru perioada concediului medical. În rest hotărîrea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.51-55).

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 iunie 2012, a fost respins recursul declarat de către Andrei Bulala, fiind menţinută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 22 martie 2012. La 23 septembrie 2013, Andrei Bulala a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de recurs şi a hotărîrii instanţei de apel cu restituirea pricinii pentru examinare la Curtea de Apel Chişinău. Revizuentul, Andrei Bulala, în motivarea cererii de revizuire, a indicat prevederile art. 449 lit. b) CPC, menţionînd că după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior.

Astfel, revizuentul a indicat că a fost concediat din funcţia deţinută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru faptul că a săvîrşit un flagrant delict, aceasta şi constituind temeiul eliberării dînsului din organele interne. Ulterior examinării pricinii iniţiale, prin sentinţa Judecătoriei Cahul din 24 decembrie 2012 revizuentul a fost achitat în cauza penală intentată în privinţa acestuia. În conformitate cu art. 450, cererea de revizuire se depune: în termen de 3 luni din ziua în care sentinţa penală a devenit irevocabilă – în cazul prevăzut la art.449 lit.a). Prin urmare cererea de revizuire a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. 2 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sînt invocate şi sînt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sînt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sînt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sînt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că, revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire înaintate la 23 septembrie 2013, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că, reprezentantul revizuentului solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28.11.2012 şi drept temei de revizuire invocă prevederile art. 449 lit. b) CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. 3 Art. 449 lit. b) CPC, menţionează despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult decît atît, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Revizuientul, Andrei Bulala, a contestat în instanţa de judecată ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 343 ef din 09 august 2011, prin care a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din organele afacerilor interne, pentru săvîrşirea unei presupuse infracţiuni. În cererea de chemare în judecată a solicitat anularea ordinului de sancţionare disciplinară, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru. Prin hotărîrea primei instanţe, menţinută de instanţa de recurs acţiunea revizuientului a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a stabilit că revizuientul odată cu depunerea cererii de revizuire a prezentat instanţei de judecată sentinţa Judecătoriei Cahul din 24 decembrie 2012 prin care a fost achitat în cauza penală intentată în privinţa acestuia.

Sentinţa menţionată a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Cahul din 17 iulie 2013. Totodată necesită a fi menţionat că respectiva decizie în cauza penală în privinţa lui Andrei Bulala a fost contestată de către procuror. În consecinţă, la şedinţa Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2014, recursul procurorului a fost admis, a fost casată decizia Curţii de Apel Cahul din 17 iulie 2013, cu remiterea la rejudecare a cauzei penale în instanţa de apel. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de revizuire de către Andrei Bulala nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că situaţia prezentată de către Andrei Bulala nu poate servi ca temei pentru redeschiderea procesului.

Instanţa reţine că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor 4 adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Andrei Bulala nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice. În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri.

Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Andrei Bulala ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 5 d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Bulala împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iunie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Bulala împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de sancţionare disciplinară, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6