3ra-1153/13 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: N. Vascan dosar nr. 3ra-1153/13 DECIZIE 05 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Snejana Cernavca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Snejana Cernavca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată şi tardivă, constată: La 19 iunie 2012, Snejana Cernavca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, conform contractului individual de muncă nr. 029791 din 24 martie 2006, a fost angajată în funcţia de poliţist, pentru perioada de 5 ani, în Regimentul de Patrulă şi Santinelă „Scut” al Comisariatului general de Poliţie al municipiului Chişinău. Ulterior, reclamanta a fost transferată în funcţia de poliţist al serviciului poliţiei judecătoreşti a Comisariatului de Poliţie al sectorului Buiucani, mun. Chişinău. Susţine reclamanta că prin ordinul nr. 115ef. din 07 mai 2010 a Ministerului Afacerilor Interne a fost desemnată în funcţia de inspector pentru minori şi 1 moravuri al secţiei de poliţie Vatra a Comisariatului de Poliţie al sectorului Buiucani, mun.

Chişinău, pe perioada concediului pentru îngrijirea copilului al locotenentului de poliţie Ivanciova Olesea, pînă la 06 mai 2012. Prin ordinul nr. 190 ef din 05 mai 2012 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la concedierea din cadrul organelor afacerilor interne, reclamanta a fost concediată din funcţia de inspector pentru minori şi moravuri al secţiei de poliţie Vatra a Comisariatului de Poliţie al sectorului Buiucani, mun. Chişinău. Reclamanta menţionează că transferurile dintr-o funcţie în alta au fost efectuate fără modificarea contractului individual de muncă, care a stat la baza angajării în serviciu. Retribuirea muncii pe care o presta se efectua în baza ordinului de numire în funcţie, fără acordul suplimentar semnat de părţi, fapt ce a şi generat încălcarea legislaţiei muncii de către angajator, prin eliberarea acesteia contrar prevederilor legislaţiei.

Consideră reclamanta că, angajatorul la încetarea contractului individual de muncă a încălcat prevederile art. 83 alin. (1) Codul muncii, deoarece nu a înştiinţat-o în scris cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte despre acest fapt. Cere Snejana Cernavca anularea ordinului nr. 190ef. din 05 mai 2012 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la concedierea din cadrul organelor afacerilor interne, restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a salariului pentru absenţa forţată de la lucru începând cu 05 mai 2012 până la data emiterii hotărârii şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată şi depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

La 15 martie 2013, Snejana Cernavca a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului recurenta şi-a exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanţe, considerând că de către instanţă nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite şi au fost încălcate sau aplicate greşit normele de drept material. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din actele cauzei s-a stabilit că, conform contractului individual de muncă nr. 029791 din 24 martie 2006, Snejana Cernavca a fost angajată în funcţia de poliţist în Regimentul de Patrulă şi Santinelă „Scut” al Comisariatului general de Poliţie al municipiului Chişinău pentru perioada de 5 ani (f.d. 5). 2 Prin ordinul nr. 115 ef. din 07 mai 2010 a Ministerului Afacerilor Interne, Snejanei Cernavca a fost numită în funcţie de inspector pentru minori şi moravuri al secţiei de poliţie oraşul Vatra al Comisariatului de Poliţie al sectorului Buiucani, mun.

Chişinău, pe perioada concediului de îngrijire a copilului locotenentului de poliţie Ivanciova Olesea, până la 06 mai 2012 (f.d. 8). Transferul Snejanei Cernavca în funcţie de inspector pentru minori şi moravuri al secţiei de poliţie oraşul Vatra al Comisariatului de Poliţie al sectorului Buiucani, mun. Chişinău a fost efectuat cu acordul acesteia, fapt confirmat prin raportul depus de către ea la 29 aprilie 2010 (f.d. 34). Potrivit dispoziţiei-preaviz, la 26 aprilie 2012, Snejana Cernavca a fost înştiinţată sub semnătură de către Ministerul Afacerilor Interne despre rezilierea contractului de muncă începând cu 06 mai 2012, în legătură cu revenirea la serviciul a Olesei Ivanciova din concediul de îngrijire a copilului minor (f.d.

36). Prin ordinul nr. 190 ef din 05 mai 2012 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la concedierea din cadrul organelor afacerilor interne, Snejana Cernavca a fost concediat din funcţia de inspector pentru minori şi moravuri al secţiei de poliţie Vatra a Comisariatului de Poliţie al sectorului Buiucani, mun. Chişinău (f.d. 7). La 15 mai 2012, Snejana Cernavca a depus cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat examinarea cazului privind eliberarea sa din funcţia deţinută. Prin răspunsul nr. 22/Ce-95/12 din 14 iunie 2012 a Ministerului Afacerilor Interne, cererea prealabilă a fost respinsă, din motivul că ordinul nr. 190 ef din 05 mai 2012 a fost emis în conformitate cu legislaţia în vigoare (f.d.

10). La 19 iunie 2012, Snejana Cernavca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea prejudiciului moral. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă, prin hotărârea din 28 ianuarie 2013 a respins acţiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie şi ca fiind neîntemeiată. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile primei instanţe întemeiate şi legale, rezultate din aprecierea justă a circumstanţelor pricinii şi aplicarea corectă a normelor de drept material.

Conform art. 14 al. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. Conform art. 16 al. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a 3 primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 al. (1) al Legii menţionate, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia. Conform art. 17 alin. (4) şi (5) din Legea contenciosului, termenul de 30 de zile specificat la alin. (l) este termen de prescripţie. Persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripţie poate fi repusă în termen în condiţiile Codului de procedură civilă. Conform art. 116 alin. (3) al CPC, la cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Raportând normele enunţate mai sus la circumstanţele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia primei instanţe cu privire la respingerea acţiunii ca fiind depusă tardiv, deoarece actul administrativ contestat a fost emis la 05 mai 2012, însă recurenta a depus cerere de chemare în judecată la 19 iunie 2012. Astfel din materialele pricinii s-a constatat cu certitudine că ordinul nr. 190 ef din 05 mai 2012 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la concedierea din cadrul organelor afacerilor interne a Snejanei Cernavca, a fost adus la cunoştinţa ultimei la 14 mai 2012, fapt confirmat prin procesul-verbal din 14 mai 2012 cu privire la refuzul recurentei de a semna ordinul privind concedierea sa (f.d.

52). De asemenea potrivit recipisei, Snejana Cernavca a primit la 14 mai 2012 carnetul de muncă, în care este indicată menţiunea cu privire la eliberarea din funcţia deţinută în temeiul ordinului nr. 190 ef din 05 mai 2012 (f.d. 53). Acest fapt confirmă suplimentar că recurenta a cunoscut la 14 mai 2012 despre emiterea ordinului contestat. Suplimentar, instanţa de recurs reţine că conform recursului declarat, recurenta a confirmat că a cunoscut despre emiterea ordinului contestat la 15 mai 2012, când a fost invitată la audienţa la secţia juridică a Ministerului Afacerilor Interne. Prin prisma prevederilor art. 17 alin. (l) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, Snejana Cernavca urma să depună cerere de chemare în judecată până la 14 iunie 2012, însă contrar acestor prevederi ultima a contestat actul administrativ la 19 iunie 2012, adică cu omiterea termenului de prescripţie.

În acest context, instanţa de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentei că a omis termenul de adresare în judecată, pe motiv că la 15 mai 2012 a depus cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne, iar la 14 iunie 2012 a recepţionat răspunsul la această cerere. 4 Cu referire la argumentul enunţat, instanţa menţionează că, depunerea cererii prealabile în adresa Ministerului Afacerilor Interne nu constituie temei de a consideră că acţiunea a fost depusă cu respectarea termenului prevăzut de lege, întrucât art. 17 alin. (l) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, clar stabileşte că actele de sancţionare aplicate funcţionarului public se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul.

În acelaşi context este de reţinut că, la depunerea cererii de chemare în judecată, cât şi pe parcursul examinării pricinii, recurenta nu a solicitat repunerea în termen, precum şi nu a invocat motivele omiterii. Acest fapt rezultă şi din procesul-verbal al şedinţei de judecată. Astfel, argumentele invocate în acest sens sunt absolut neîntemeiate, or conform art. 271 Cod Civil acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.

Prin urmare, prima instanţă, corect a concluzionat că acţiunea depusă de Snejana Cernavca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi încasarea compensaţiei pentru prejudiciului moral, este depusă cu omiterea termenului de prescripţie. În această ordine de idei, se constată că susţinerile recurentei formulate în recurs nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că prima instanţă a dat aprecierea corespunzătoare tuturor argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată, a elucidat circumstanţele pricinii a căror verificare suplimentară nu este necesară, iar temeiurile invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin.(1) Codul de procedură civilă, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Snejana Cernavca.

5 Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Snejana Cernavca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6