2ra-754/14 — Partajul bunurilor imobile

prima instanţă D. Gherasim dosarul nr.2ra-754/14 instanţa de apel Iu. Grosu A. Corcenco D. Corolevschi ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Adrian Barari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Barari împotriva lui Adrian Barari cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 31 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Adrian Barari şi modificată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 05 iunie 2013, c o n s t a t ă: La 19 iulie 2012, Elena Barari a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Adrian Barari cu privire la desfacerea căsătoriei şi partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie.

Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 14 noiembrie 2012 a fost separată într- un proces aparte acţiunea cu privire la partea partajării bunurilor proprietate comună în devălmăşie. În motivarea acţiunii reclamanta Elena Barari a indicat că la 30 septembrie 2011 a înregistrat căsătoria cu pârâtul Adrian Barari care a fost trecută în Registru de stare civilă cu nr. 798 din 30 septembrie 2011. Menţionează că la data încetării convieţuirii, bunurile proprietate comună în devălmăşie au constituit suma de 15300 euro şi 1800 dolari. După celebrarea ceremoniei de căsătorie, pârâtul Adrian Barari a depus banii comuni în sumă de 15000 euro pe contul de depozit nr. 23748978219857 la BC „Victoriabank”. Din motiv că la momentul deschiderii contului bancar nu dispunea de buletin de identitate, valabil, deoarece în urma înregistrării căsătoriei şi-a schimbat numele de familie, contul de depozit bancar a fost deschis doar pe numele soţului – pârâtul Adrian Barari.

Susţine că în afară de banii depuşi pe contul bancar menţionat, soţii Barari mai deţineau o sumă de bani în valoare de 300 euro şi 1800 dolari, care de asemenea au fost luaţi de pârât în momentul în care s-au despărţit. Solicită Elena Barari partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie cu pârâtul Adrian Barari suma de 7675 euro, ce constituie jumătate din valoarea depozitului bancar şi jumătate din dobânda obţinută în urma depunerii banilor în 1 contul de depozit şi 900 dolari SUA, obligarea restituirii laptopului de model „Acer Aspire One Series Kavio”, telefonul mobil de model „Nokia” C6-OO şi verigheta, acestea constituind bunurile sale personale, precum şi încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei civile, Elena Barari a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor şi de micşorare a cuantumului acţiunii indicând că micşorează cuantumul acţiunii rezumându-se doar la suma de bani depusă la bancă şi la jumătate din dobânda aferentă depozitului. La fel, a renunţat la şi la bunurile solicitate şi anume la calculator, telefon, verighetă, înregistrarea video de la nuntă. Referitor la concretizarea pretenţiilor, acest fapt se referă la concretizarea dobânzii aferente depozitului bancar. Conform contractului încheiat cu instituţia bancară SA „Victoriabank” la deschiderea contului pe care a fost depusă suma de 15000 Euro, depozitul s-a constituit pentru o perioadă de 7 luni, respectiv din data de 15 octombrie 2011 până la data de 16 mai 2012. Dobînda oferită de bancă pentru utilizarea depozitului este de 4% anual.

Astfel pentru perioada constituirii depozitului bancar, banca urma să plătească o dobândă de 350,13 Euro. Prin urmare, în cererea concretizată Elena Barari solicită obligarea pârâtului să-i restituie suma de 7500 Euro şi 175 Euro, în total suma de 7675 Euro. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 05 iunie 2013 acţiunea Elenei Barari a fost admisă integral. A fost încasat de la Adrian Barari în beneficiul Elenei Barari suma de 7675 euro şi 900 dolari SUA ce constituie jumătate din bunurile proprietate comună în devălmăşie; 3793,43 lei ce constituie taxa de stat şi 11000 lei cheltuieli de judecată şi anume cheltuieli de transport şi asistenţă juridică.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 31 octombrie 2013 apelul declarat de către Adrian Barari a fost admis şi a fost modificată hotărârea primei instanţe prin excluderea din bunurile partajate a sumei de 1800 dolari SUA şi micşorarea sumei încasate pentru serviciile juridice de la 11000 (unsprezece mii) lei la 10500 (zece mii cinci sute) lei. În rest, hotărârea a fost menţinută. La 09 ianuarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Adrian Barari a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acţiunea reclamantei. Recurentul Adrian Barari, în motivarea recursului şi-a exprimat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

A indicat că instanţa de apel la emiterea deciziei a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural şi a apreciat în mod arbitrar probele anexate la materialele pricinii. Mai consideră că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor expuse în apel şi anume eronat au ajuns la concluzia precum că suma de 15000 euro depuse pe contul de depozit la BC „Viktoriabank” SA pe contul său constituie bani proprietate comună în devălmăşie., deoarece această sumă de bani îi aparţine în exclusivitatea şi au fost obţinuţi înainte de căsătorie, fapt dovedit prin bonurile de plată a bursei lunare acordate de statul francez pe perioada a 2 ani cît s-a aflat în Franţa la studii de rezidenţiat în neorochirurgie.

Deschiderea acestui cont după nuntă nu demonstrează faptul că aceşti bani au provenit din darurile de la nuntă, aşa cum afirmă intimata. Potrivit bonurilor de plată din Franţa anexate la materialele cauzei este cert că aceşti bani au fost câştigaţi până la căsătorie şi 2 consideră că nu sunt proprietate comună în devălmăşie, deoarece sunt proprietatea sa personală. De asemenea este neîntemeiat argumentul şi probele prezentate de intimată precum că cu titlu de cadou la nuntă s-au câştigat 14000 euro, 4000 dolari SUA şi 55000 lei, deoarece nu au nici un suport probant şi nu pot fi puse la baza hotărârii. Consideră decizia este emisă cu încălcarea normelor de procedură şi anume a art. 105 alin. (1) CPC, instanţa a examinat pricina în absenţa sa, a expediat formal citaţii, fără a expedia scrisoare recomandată cu dovada recepţionării citaţiei cu toate că cunoştea despre faptul ca se află în Franţa la studii.

De asemenea, neîntemeiat instanţele au pus la baza emiterii hotărârii declaraţiile martorilor audiaţi în absenţa sa după reluarea procesului, fapt despre care nu a fost informat. Consideră că declaraţiile date de martorii Oboroc Sergiu şi Ion Gudumac nu corespund realităţii, pot fi combătute toate declaraţiile lor prin probe pertinente, concludente şi veridice. Însăşi audierea lor în lipsa sa vorbeşte despre intenţia intimatei de a duce în eroare instanţa de judecată şi examinarea ineficienţă, superficială şi rapidă a cauzei date. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Adrian Barari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate și au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Adrian Barari ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul lui Adrian Barari se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4